Premium
Noile reglementări ale Parlamentului European vor afecta tot ce mișcă în spațiul virtual. De la site-urile de știri până la bloguri, vloguri sau alte platforme care generează orice tip de conținut online. Mihai Țurcanu, europarlamentar PNL și membru EPP în parlamentul European, "Am votat în favoarea directivei copyright".
ALERTĂ - Parlamentul European, vot pentru 'opţiunea nucleară' împotriva Ungariei
Campaniștii și liderii industriei au condamnat modificările, spunând că "ar putea distruge internetul așa cum îl știm".
La reuniunea de astăzi, miercuri, 12 septembrie, în Strasbourg, membrii Parlamentului European au votat cu 438 voturi pentru, 226 împotriva și 39 abțineri pentru proiectul de lege privind drepturile de autor.
”Ultimile reglementări ale drepturilor de autor datează de 17 ani, ori internetul astăzi este complet diferit față de ce era în 2001. Era nevoie de o revizuire a legislației.” Mihai Țurcanu, europarlamentar PNL
Conform noii Directive a Uniunii Europene privind Drepturile de Autor platformele de internet sunt obligate să încorporeze o infrastructură automată de monitorizare și cenzură adâncă în rețelele lor.
Platformele de content precum Google sau Facebook vor deveni responsabile pentru conținutul găzduit. Concret, ele vor fi obligate să filtreze conţinutul distribuit de branduri și utilizatori, și să cenzureze cazurile de copyright infringement. În plus, publicațiile online ar putea fi obligate să plătească redevențe pentru conținutul editorial redistribuit.
Directiva ar putea elimina de pe piață site-urile mai mici care nu vor avea suficiente resurse pentru a se alinia.
Este posibil ca acestea să nu poată plăti suficient personal pentru a controla în mod obișnuit imaginile, textul și videoclipurile de către utilizatorii săi.
Asta înseamnă și o arie de selecție mai mică pentru cei care se documentează online.
Unele companii și site-uri și-au închis deja activitatea ca urmare a noilor reguli UE privind datele GDPR iar ediţia italiană a Wikipedia a fost blocată timp de două zile, în semn de protest faţă de directivă, afirmând că aceasta periclitează libertatea pe Internet, potrivit Deutsche Welle.
Mihai Țurcanu, europarlamentar PNL și membru al partidului politic EPP din Parlamentul European, partid politic din care face parte și raportorul principal al directivei copyright, Axel Voss, spune că discuții aprinse au existat și în interiorul grupului politic din care aceștia fac parte, pe controversatele articole 11 și 13.
„Critici au fost și în interiorul grupului politic. S-au concentrat pe două amendamente: 11 şi 13. Esența votului este alta, însă. Să oferim șansa autorilor, editorilor, creatorilor să fie plătiți așa cum merită pentru efortul lor. Nu ne putem permite să exploatăm lucrările lor fără a da ceva la schimb. Am votat în favoarea acestui raport. În sfârșit autorii vor fi remunerați echitabil pentru operele lor. Susțin raportul colegului Voss, susțin autorii, dar în același timp observ că amendamentul 13 va creea cenzură în mediul online. De aceea am ales să mă abțin în ce îl privește.” a declarat pentru stiripesurse.ro europarlamentarul Mihai Țurcanu.
Implicații directe va avea și asupra iubitorilor de meme-uri, site-urile fiind obligate acum să afișeze conținutul generat de utilizatori, inclusiv text, audio, fotografii și video, pentru a proteja operele protejate prin drepturi de autor.
Axel Voss, raportor al Parlamentului European pentru Directiva privind drepturile de autor, spune că reforma propusă va aduce un mare beneficiu cetăţenilor şi editorilor europeni, în ciuda criticilor din afara şi din interiorul UE.â
Avantajele noii Directive sunt expuse, pe scurt, pe site-ul Parlamentului European:
- Remuneraţie echitabilă pentru munca creată de industria creativă şi de editorii de ştiri;
- Regulile privind drepturile de autor trebuie să fie aplicate on-line, precum şi în lumea „fizică“, offline
- Protecţia libertăţii de expresie
Pentru cei care au navigat pe Internet suficient de mult, problema cu articolul 13 este destul de clară. Este sistemul Content ID de la Youtube, însă se aplică la întregul Internet. Axel Voss, membru al Parlamentului European susţine că limbajul propus în prezent nu menţionează existenţa unui filtru și textul acestor două paragrafe a fost diluat, astfel încât nu mai vizează microîntreprinderile.
******FYI- Amendamentul 13
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A8-2018-0245&language=RO
(17) Pentru a facilita utilizările educaționale ale operelor și ale altor obiecte protejate, într-o serie de state membre sunt în vigoare dispoziții diferite, bazate pe punerea în aplicare a excepției prevăzute în Directiva 2001/29/CE sau pe contracte de licență care vizează alte utilizări.
De obicei, aceste dispoziții au fost elaborate ținând seama de necesitățile instituțiilor de învățământ și ale diferitelor niveluri de învățământ. Deși este esențial să se armonizeze domeniul de aplicare al noii excepții obligatorii sau limitări în ceea ce privește utilizările digitale și activitățile didactice transfrontaliere, modalitățile de punere în aplicare pot diferi de la un stat membru la altul în măsura în care nu împiedică aplicarea efectivă a excepției sau a limitării sau utilizările transfrontaliere. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre să folosească drept punct de plecare dispozițiile existente la nivel național. Mai precis, statele membre ar putea decide să condiționeze aplicarea excepției sau a limitării, integral sau parțial, de disponibilitatea unor licențe adecvate. Aceste tipuri de licențe pot lua forma unor acorduri de licențe colective, acorduri de licență colective extinse și licențe care sunt negociate colectiv precum „licențe generale”, pentru a evita ca instituțiile de învățământ să trebuiască să negocieze în mod individual cu titularii de drepturi. Aceste tipuri de licențe ar trebui să fie accesibile și să acopere cel puțin aceleași utilizări ca și cele autorizate în temeiul excepției. Acest mecanism ar permite, de exemplu, să se dea prioritate licențelor pentru materiale care sunt destinate în principal pieței educației sau pentru predarea în instituții de învățâmânt sau partituri muzicale. Pentru a evita ca acest mecanism să genereze insecuritate juridică sau sarcini administrative excesive pentru instituțiile de învățământ, statele membre care adoptă această abordare ar trebui să ia măsuri concrete pentru a se asigura că astfel de sisteme de acordare a licențelor ce permit utilizări digitale ale operelor sau ale altor obiecte protejate pentru ilustrare în scopuri didactice sunt ușor accesibile și că instituțiile de învățământ au cunoștință de existența unor astfel de sisteme de acordare a licențelor. Statele membre ar trebui să poată să prevadă sisteme care garantează că există o compensație echitabilă pentru titularii de drepturi pentru utilizările care fac obiectul acestor excepții sau limitări. Statele membre ar trebui încurajate să folosească sisteme care nu generează o sarcină administrativă, cum ar fi sistemele care prevăd plăți unice.
