Premium
În ziua în care a susținut și obținut în fața Secției pentru procurori a CSM apărarea reputației întregului Minister Public în fața afirmațiilor unui membru CSM, Scutea se dezice de procurorul de ședință din dosarul Tăriceanu și anunță că va utiliza căile legale de atac indiferent de ce concluzii a pus procurorul din subordinea sa.
Un procuror de la Parchetul General a solicitat marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie achitarea fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale. Este vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. Astfel, la termenul de marţi al procesului, procurorul de şedinţă a declarat că textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată "generează confuzie".
Într-un comunicat de presă, Parchetul General anunță că procurorul de ședință a pus concluzii potrivit propriei analize, iar poziția acestuia nu va împiedica promovarea unor căi de atac împotriva unei viitoare hotărâri a instanței.
„La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecății, în cauza privind un fost președinte al Senatului, procurorul de ședință a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicității faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Concluziile procurorului de ședință nu condiționează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societății”, transmite PÎCCJ.
Argumentele procurorului de ședință
"Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (...) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (...) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală - fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)", a susţinut procurorul.
Reprezentantul Parchetului General a cerut şi achitarea celuilalt inculpat din dosar, fostul senator Cristian Marciu.
"În ceea ce priveşte fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calităţii oficiale, anume că ar fi folosit fără drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru că fapta nu întruneşte un element de tipicitate al infracţiunii. (...) Nu există fapte ilicite, ceea ce impune şi respingerea acţiunii civile", a adăugat procurorul.
Avocatul lui Tăriceanu, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, a declarat că apreciază "rigoarea" procurorului de şedinţă, susţinând că nu există nicio dispoziţie legală care să fi fost încălcată de fostul preşedinte al Senatului.
"Apreciez atât concluziile, cât şi rigoarea analizei doamnei procuror. Linia de apărare pe care o voi susţine are în vedere că în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu nu există o dispoziţie legală pe care să o fi încălcat, nici prin acţiune, nici prin inacţiune. Am în vedere decizia Curţii Constituţionale.
Nicio dispoziţie legală nu a fost încălcată de către Tăriceanu, pentru că procedura vacantării unui post de senator e reglementată prin Statut. El şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea", a spus Tudorel Toader.
Instanţa a rămas în pronunţare în acest caz pentru data de 7 decembrie.
