Premium
Fără dezvoltare economică nu se pot asigura resursele necesare pentru a crea acele capacități care să ne permită să facem față provocărilor la adresa securității, a declarat Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe, într-un interviu pentru MEDIAFAX şi Monitorul Apărării şi Securităţii, conform Mediafax.
Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe, a vorbit, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX şi publicaţiei Monitorul Apărării şi Securităţii la Black Sea and Balkans Security Forum, despre latura economică a securității și despre complementaritatea între platformele regionale de cooperare Inițiativa celor Trei Mări și Formatul B9.
Mediafax: Cum este influențată securitatea în regiunea Mării Negre de noi factori de insecuritate, cum ar fi ascensiunea populismului și naționalismului, o Rusie tot mai activă, războiul în plan propagandistic?
Lazăr Comănescu: Dacă privim lucrurile prin prisma tematicii ediției de anul acesta a forumului de securitate la Marea Neagră și Balcani, și ne gândim, în acest context, la care sunt principalele provocări la adresa securității în această zonă este de domeniul evidenței că nu putem să ignorăm, în primul rând, sau dacă vreți, trebuie să începem cu a vedea ce se întâmplă în zona Mării Negre.
Și vedem că în zona Mării Negre activismul, ca sa fiu eufemistic, din partea Federației Ruse continuă, și aș spune că acesta nu doar continuă, ci se manifestă în diverse forme, tot mai intens, cu repercusiuni, cu impact direct asupra stării de securitate și stabilității în vecinătatea imediată estică, a flancului estic al NATO, de ce nu vecinătatea estică a Uniunii Europene, pentru că din punctul de vedere al frontierelor estice ele coincid, practic se suprapun.
Și cu atât mai mult este important, cred că e bine să subliniem acest lucru, aici aș spune eu că una dintre notele dominante ale dezbaterilor din această ediție este exact complementaritatea activităților destinate consolidării securității în flancul estic.
Am vorbit, a fost un panel astăzi la care subsemnatul a avut onoarea să fie membru, legat de complementaritatea între Inițiativa celor Trei Mări și formatul B9. Mâine va fi un alt panel, care are, de asemenea, elementul de complementaritate pe prim plan și aș spune eu că pe un plan și mai cuprinzător pentru că vorbim despre relațiile transatlantice.
Ori este evident că o relație transatlantică nu doar păstrată, ci consolidată, este premisa esențială pentru a putea face față provocărilor de securitate la care m-am referit.
Dar, dincolo de factorul rus, nu trebuie să ignorăm alte componente, alte provocări în materie de securitate, nu doar în sensul de clasic, ci și alte componente: securitatea energetică, securitatea economică.
Pentru că, am spus chiar astăzi în panelul la care am participat, poate încă nu se conștientizează cât de importantă este, nu se conștientizează suficient de mult cât de importantă este dimensiunea economică a securității, pentru că fără o dezvoltare economică, scopul primordial al Inițiativei celor Trei Mări, nu se pot asigura resursele necesare inclusiv pentru a crea acele capacități care să ne permită să facem față provocărilor la adresa securității
Mediafax: Ce rol ar putea juca România ca un pol de stabilitate în Europa de Est, zona balcanică, în zona Mării Negre, pontică?
Lazăr Comănescu: Dacă vă referiți la energie, eu cred și lucrurile acestea sunt ușor de constatat, cu punerea în valoare a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră cu siguranța nu ar ajuta doar la consolidarea a independenței energetice a României, dar ar ajuta foarte mult la consolidarea autonomiei energetice la nivel de Uniune Europeană într-un context în care un alt element extrem de important, pentru că, sigur putem să avem surse de energie, dar ele ca să poată să fie valorificate trebuie să dispunem de rețele de transport necesare, de interconectivitățile necesare, dar din această perspectivă, revin la Inițiativa celor Trei Mări, una dintre prioritățile primordiale, dacă nu este pleonastic, este tocmai dezvoltarea infrastructurii la nivelul regiunilor celor 12 state membre, inclusiv infrastructurii energetice, care este extrem de importantă și care poate să ajute la consolidarea rețelei de transport, inclusiv de energie, pe întreg spațiul Uniunii Europene.
Pentru că dacă ne uităm pe harta Uniunii Europene de astăzi vedem că la vest de regiunea celor Trei Mări, sau dacă vreți și la vest de formatul B9, vom vedea pe hartă o rețea extrem de densă de infrastructură, fie că vorbim de autostrăzi, de căi ferate, de interconectivitate energetică. Pe când, în zona noastră, a celor Trei Mări, harta lasă mult mai mult loc liber pentru dezvoltarea unor asemenea rețele.
De ce este important? Am fost săptămâna trecută la summitul celor Trei Mări de la Ljubljana și cineva dădea un exemplu legat de mobilitate, transporturi, că rapiditatea în transporturi este un instrument de consolidare a creșterii economice, ori în condițiile în care de la Tallinn până la Constanța, cu trenul ai nevoie de trei zile și jumătate, tot de la Tallinn, sau dacă vreți de la Göteborg, în Suedia, până la Barcelona, distanțe comparabile, distanța respectivă se parcurge în mai puțin de 24 de ore. Că să nu mai vorbim despre cum poate România să devină și mai importantă, România este deja importantă ca pol de stabilitate, dar, de exemplu, dacă am avea în momentul de față Dunărea transformată într-un al doilea Rin, apropo de transportul fluvial, sau dacă am avea autostrada Constanța-Nădlac, să facem conexiunea directă cu Europa, ca să nu mai vorbim de o altă posibilă autostradă pe axa nord-sud, atunci cu siguranță că lucrurile acestea, pe de o parte ajută la dezvoltarea economică a României, inclusiv crearea de resurse pentru a face față provocărilor de securitate, dar ar ajuta în același timp la creșterea economică la nivel de întreagă Uniune Europeană.
Mediafax: Și dacă tot am vorbit de Inițiativa celor Trei Mări, voiam să vă întreb de componenta geopolitică a acestei inițiative. Cum văd Statele Unite, cum vede Uniunea Europeană, cum vede Rusia?
Lazăr Comănescu: Atât formatul B9, cât și Inițiativa celor Trei Mări, în cazul fiecăreia, una dintre liniile prioritare de acțiune, un element esențial al abordării în cadrul celor două formate este acela ca prin cooperarea dintre țările participante la unul sau altul dintre formate să se contribuie la consolidarea relației transatlantice.
Și eu cred că, așa cum evoluează lucrurile, avem dovada că interesul în acest sens nu este doar al țărilor din zonă, ci și al partenerilor noștri transatlantici. Ați văzut și dumneavoastră, forumul beneficiază de o participare de înalt nivel și de substanță din partea Statelor Unite ale Americii, dar și din partea unor țări europene importante. Asta în sine demonstrează, arată că această cooperare în cele două formate are o puternică valență transatlantică.
În legătură cu Inițiativa celor Trei Mări, eu mi-aș permite, am fost unul dintre cei care a participat inclusiv la momentul nașterii Inițiativei celor Trei Mări, ca și în cazul Formatului B9, și ceea ce aș dori să subliniez în legătură cu cele Trei Mări este, aș spune eu comparativ cu alte formule sau platforme de cooperare în domeniul economic, parcă avem de a face cu o dimensiune pragmatică mai accentuată decât în alte cazuri. Inițiativa celor Trei Mări, dincolo de participarea și angajamentele guvernelor țărilor participante, celor 12, din start s-a avut în vedere o implicare puternică a actorilor economici, național sau internațional sau transnațional. Tocmai de aceea, la București, anul trecut, s-a organizat primul forum de afaceri al inițiativei, și nu numai atât, la Ljubljana s-a repetat acest lucru. Sute de reprezentanți ai oamenilor de afaceri, ai comunităților de afaceri, ai organizațiilor antreprenoriale din statele participante au fost prezenți și, mai mult de atât, s-a constituit o rețea a camerelor de comerț din aceste țări și, de asemenea, a început procesul de formare a unui fond de investiții al celor Trei Mări. Acestea sunt chestiuni foarte concrete. După aceea, de anul trecut, deja avem o listă prioritară de proiecte în diverse componente: infrastructură critică, digitală, securitate energetică. Există o listă prioritară și la Ljubljana, săptămâna trecută, deja s-au trecut în revistă progresele care s-au realizat în punerea efectivă în operă a unor asemenea proiecte. Aici este extrem de important să punem accent, pentru că au fost mai multe la început, să punem accentul pe acele proiecte care sunt cu adevărat multilaterale și care sunt benefice pentru toate țările participante. Unul dintre ele, despre care vorbeam, este tocmai acest proiect al transformării Dunării într-o autostradă fluvială, dar mai există și alte proiecte, ca autostrada Carpatica, de la sud la nord. Este o inițiativă care, spuneam eu, are o componentă să spunem de pragmatism, de concretețe mai mare decât altele.
Mediafax: Există șanse ca poate cândva Rusia să participe la Inițiativa celor Trei Mări?
Lazăr Comănescu: Inițiativa celor Trei Mări așa cum am spus este o platformă de cooperare între 12 state membre ale Uniunii Europene, care are ca obiectiv dezvoltarea economică a celor 12 țări, inclusiv din perspectiva transformării acestei cooperări într-o cale de consolidare a Uniunii Europene în ansamblul său. Uniunea Europeană este Uniunea Europeană, deci asta nu înseamnă că Uniunea Europeană nu este deschisă la cooperări cu factori din afara Uniunii Europene, dar inițiativa celor Trei Mări este o platformă de cooperare între 12 state membre ale Uniunii Europene care și-au propus să-și unească eforturile pentru dezvoltarea acestei zone și pentru a consolida Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva a ceea ce numim coeziune la nivel de Uniune Europeană.
