DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

VIDEO In memoriam Dr. Iuliana Conovici Castelli (1980-2020)

Rareori ai șansa să cunoști Oameni Speciali. Pentru că societatea îi trece ușor cu vederea și îi face să-și consume vocația în pătrățica lor de infern terestru. Iuliana Conovici a murit la doar 40 de ani lăsându-ne în dar vocația cunoașterii.

Timp de 6 ani am fost colegi de birou, de masă, de delegații, de frustrări și bucurii în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. I se datorează propuneri de politici publice în domeniul libertății religioase, reprezentarea României în foruri internaționale pe domeniul relației stat-culte și în special rafinarea multor detalii și nuanțe. Cu 5 limbi străine în portofoliu, Iuliana era poliglotul de servici și cheia de validare. Putea acoperi profesional orice domeniu, de la învățământul academic la diplomație sau de la teologie la literatură și știință politică. N-a contat.

Iuliana era unul dintre noi, cei mulți, pentru care căderea comunismului nu a însemnat totuși o șansă. Ura structural toate ramificațiile postdecembriste ale comunismului și încerca să promoveze orice formă de contrapondere la impostură. Succesul său academic a fost invers proporțional cu responsabilitățile și încrederea profesională pe societatea i le-a oferit. Nu e întâmplător că în țesătura de clientelism oligarhic și impostură intelectuală din țara noastră, vocile autentice și profesioniste sunt cel mult folosite.

Timpul n-a avut răbdare ca Iuliana să fie mamă. Iubea copiii altora cu o licărire profetică în ochi. Dar cred că fiecare dintre noi toți cei care am cunoscut-o îndeaproape ne-am simțit ocrotiți de spiritul ei matern. Avea un sfat și un gând pentru fiecare. Ca un pedagog suprem, îți dădea impresia că dacă voia să se joace cu mintea ta, o putea face cu ușurință. Doar ca să te îndrepte. Pentru că nu te voia trist și bezmetic, ci realist și cu gândul la Viață.

Era zgârcită în a cere. Darnică și chiar insistentă în a oferi. Temătoare în a primi. Încăpățânată, dar precaută în a te convinge. Te surprindea cu mici daruri. O bomboană, o jucărie pentru copii, o carte sau cu ore întregi de conversații piperate cu umor savant și rafinat, cu ironii fine sau cu incursiuni enciclopedice. Prefera să se bucure de puțin, cu condiția ca acel puțin să fie autentic.

Iuliana împărtășea optimism, chiar și atunci când era deja în suferință. Era optimismul încrederii în Hristos, adevăratul guvernator al Vieții.

Iuliana avea bucuria și vocația cunoașterii. Nu acea cunoaștere menită să te umple de diplome și să te ridice profesional, ci acea Cunoaștere prin care poți face lumea mai bună prin autenticitatea prieteniei. Zâmbea cu ironie ascunsă în fața delictelor de incompetență profesională și arivism, iar atunci când incompetența urla mai tare decât modestia cunoașterii își șoptea în barbă: „well... not my monkeys”.

Iuliana, îți mulțumim pentru disponibilitatea ta de a ne face mai buni. Iartă-ne că n-am știut să-ți răsplătim darul. Roagă-te și râzi pentru noi, și te rog... let us all be your monkeys!

Cătălin Raiu este reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE.

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.