Premium
Liderul Xi Jinping spune că se pregătește China de război. La reuniunea anuală a Parlamentului chinez și a celui mai important organism politic consultativ al acestuia din martie, Xi a trasat tema pregătirii de război în patru discursuri separate, într-unul dintre ele spunându-le generalilor săi să „îndrăznească să lupte".
Guvernul său a anunțat, de asemenea, o creștere de 7,2% a bugetului de apărare al Chinei, care s-a dublat în ultimul deceniu, precum și planuri de a face țara mai puțin dependentă de importurile de cereale din străinătate. Iar în ultimele luni, Beijingul a prezentat noi legi privind pregătirea militară, noi adăposturi antiaeriene în orașele de peste strâmtoare din Taiwan și noi birouri de „Mobilizare a apărării naționale" în întreaga țară, arată într-o analiză publicația Foreign Affairs.
Este prea devreme pentru a spune cu certitudine ce înseamnă aceste evoluții. Conflictul nu este sigur sau iminent, arată publicația citată. Dar ceva s-a schimbat la Beijing, pe care factorii de decizie politică și liderii de afaceri din întreaga lume nu își pot permite să îl ignore. Dacă Xi spune că se pregătește de război, ar fi o prostie să nu-l credem pe cuvânt, notează analiza.
Primul semnal
Primul semn că reuniunile din acest an ale Congresului Național al Poporului și ale Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez - cunoscute sub numele de "cele două sesiuni", deoarece ambele organisme se reunesc simultan - ar putea să nu fie ceva obișnuit a venit la 1 martie, când cea mai importantă revistă teoretică a Partidului Comunist Chinez (PCC) a publicat un eseu intitulat „Sub îndrumarea gândirii lui Xi Jinping privind întărirea armatei, vom avansa victorioși”. Eseul a apărut sub numele "Jun Zheng" - un omonim pentru „guvern militar" care se referă probabil la organismul militar de vârf al Chinei, Comisia Militară Centrală - și susținea că „modernizarea apărării naționale și a armatei trebuie accelerată". De asemenea, a solicitat o intensificare a fuziunii dintre armată și zona civilă, politica lui Xi care cere companiilor private și instituțiilor civile să servească efortul de modernizare militară a Chinei. Și, reluând un discurs pe care Xi l-a ținut în fața liderilor militari chinezi în octombrie 2022, a făcut niște ironii ușor voalate la adresa Statelor Unite.
Ce menționează articolul:
„În fața războaielor care ne pot fi impuse, trebuie să le vorbim dușmanilor într-o limbă pe care o înțeleg și să folosim victoria pentru a câștiga pacea și respectul. În noua eră, Armata Populară insistă să folosească forța pentru a opri lupta. Armata noastră este renumită pentru că este bună la luptă și are un spirit de luptă puternic. Cu mămăligă și puști, a învins armata Kuomintang dotată cu echipament american. A învins inamicul numărul unu din lume, înarmat până în dinți, pe câmpul de luptă coreean, și a realizat drame de luptă puternice și maiestuoase care au șocat lumea și au făcut să plângă fantomele și zeii”, se arată în articolul invocat.
Legea care vizează Armata
Chiar înainte de publicarea eseului, au existat indicii că liderii chinezi ar putea planifica un posibil conflict. În decembrie, Beijingul a promulgat o nouă lege care ar permite Armatei Populare de Eliberare (APL) să își activeze mai ușor forțele de rezervă și să instituționalizeze un sistem de refacere a trupelor de luptă în caz de război. Astfel de măsuri, după cum au remarcat analiștii Lyle Goldstein și Nathan Waechter, sugerează că Xi ar fi putut trage învățăminte despre mobilizarea militară din eșecurile președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.
Legea care guvernează rezerviștii militari nu este singura modificare juridică care dă de înțeles pregătirile Beijingului. În februarie, organul deliberativ suprem al Congresului Național al Poporului a adoptat Decizia privind ajustarea aplicării anumitor prevederi ale Legii de procedură penală [chineze] pentru militari pe timp de război, care, potrivit ziarului de stat People's Daily, conferă Comisiei Militare Centrale puterea de a ajusta prevederile legale, inclusiv "jurisdicția, apărarea și reprezentarea, măsurile obligatorii, depunerea cazurilor, investigarea, urmărirea penală, procesul și punerea în aplicare a sentințelor". Deși este imposibil de prezis cum va fi folosită decizia, aceasta ar putea deveni o armă pentru a viza persoanele care se opun preluării Taiwanului. De asemenea, APL ar putea să o folosească pentru a revendica jurisdicția legală asupra unui teritoriu potențial ocupat, cum ar fi Taiwanul. Sau Beijingul ar putea să o folosească pentru a-i obliga pe cetățenii chinezi să îi susțină deciziile în timp de război.
Birouri de mobilizare
Din decembrie, Guvernul chinez a deschis, de asemenea, o serie de birouri de mobilizare a apărării naționale - sau centre de recrutare - în întreaga țară, inclusiv în Beijing, Fujian, Hubei, Hunan, Mongolia interioară, Shandong, Shanghai, Sichuan, Tibet și Wuhan. În același timp, orașele din provincia Fujian, de cealaltă parte a strâmtorii față de Taiwan, au început să construiască sau să modernizeze adăposturi antiaeriene și cel puțin un "spital de urgență pe timp de război", potrivit presei de stat chineze. În martie, Fujian și mai multe orașe din provincie au început să împiedice adresele IP din străinătate să acceseze site-urile guvernamentale, probabil pentru a împiedica urmărirea pregătirilor de război ale Chinei.
Listele negre
Dacă aceste evoluții sugerează o schimbare în gândirea Beijingului, reuniunile din cele două sesiuni de la începutul lunii martie au confirmat-o aproape în totalitate. Printre propunerile discutate de Conferința Consultativă Politică a Poporului Chinez - organul consultativ - s-a numărat un plan de creare a unei liste negre a activiștilor pro-independență și a liderilor politici din Taiwan. Prezentat de popularul blogger ultranaționalist Zhou Xiaoping, planul ar autoriza asasinarea persoanelor aflate pe lista neagră - inclusiv a vicepreședintelui Taiwanului, William Lai Ching-te - dacă acestea nu își schimbă modul de viață. Ulterior, Zhou a declarat ziarului Ming Pao din Hong Kong că propunerea sa a fost acceptată de conferință și "transmisă autorităților relevante pentru evaluare și analiză". Propuneri precum cea a lui Zhou nu vin din întâmplare. În 2014, Xi l-a lăudat pe Zhou pentru "energia pozitivă" a ideilor sale împotriva Taiwanului și a Statelor Unite.
Cheltuielile pentru apărare
Tot în cadrul reuniunilor celor două sesiuni, premierul demisionar Li Keqiang a anunțat un buget militar de 1.550 miliarde de yuani (aproximativ 224,8 miliarde de dolari) pentru 2023, o creștere de 7,2% față de anul trecut. Li, de asemenea, a cerut intensificarea "pregătirilor pentru război". Experții occidentali au crezut mult timp că China nu raportează suficient cheltuielile sale de apărare. În 2021, de exemplu, Beijingul a susținut că a cheltuit 209 miliarde de dolari pentru apărare, dar Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a estimat cifra reală la 293,4 miliarde de dolari. Chiar și cifra oficială a Chinei depășește cheltuielile militare ale tuturor aliaților Statelor Unite din Tratatul din Pacific la un loc (Australia, Japonia, Filipine, Coreea de Sud și Thailanda) și este un pariu sigur că China cheltuiește substanțial mai mult decât spune.
Cele partru discursuri susținute de Xi
Dar cele mai grăitoare momente ale întâlnirilor din cele două sesiuni, poate deloc surprinzător, l-au implicat pe Xi însuși. Liderul chinez a ținut patru discursuri în total - unul în fața delegaților Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, două în fața Congresului Național al Poporului și unul în fața liderilor militari și paramilitari. În acestea, el a descris un peisaj geopolitic sumbru, a indicat Statele Unite ca fiind adversarul Chinei, a îndemnat întreprinderile private să servească obiectivele militare și strategice ale Chinei și a reiterat faptul că el consideră că unirea Taiwanului și a continentului este vitală pentru succesul politicii sale emblematice de a realiza "marea întinerire a etniei chineze".
I - 6 martie
În primul său discurs din 6 martie, Xi părea să pregătească baza industrială a Chinei pentru luptă și conflict. "În perioada următoare, riscurile și provocările cu care ne confruntăm nu vor face decât să crească și să devină mai severe", a avertizat el. "Numai atunci când toți oamenii gândesc la un loc, muncesc din greu la un loc, se ajută reciproc în aceeași barcă, se unesc ca unul singur, îndrăznesc să lupte și sunt buni la luptă, pot continua să obțină noi și mai mari victorii." Pentru a ajuta PCC să obțină aceste "victorii mai mari", el a promis că va "îndruma corect" întreprinderile private să investească în proiectele pe care statul le-a prioritizat.
De asemenea, Xi a atacat direct Statele Unite în discursul său, încălcând practica sa de a nu numi Washingtonul ca adversar decât în contexte istorice. El a descris Statele Unite și aliații săi drept cauze principale ale problemelor actuale ale Chinei. "Țările occidentale conduse de Statele Unite au pus în aplicare reținerea din toate direcțiile, încercuirea și suprimarea împotriva noastră, ceea ce a adus provocări severe fără precedent pentru dezvoltarea țării noastre", a spus el. În timp ce administrația președintelui american Joe Biden a pus accentul pe "garduri de protecție" și pe alte mijloace de încetinire a deteriorării relațiilor dintre SUA și China, Beijingul se pregătește în mod clar pentru o nouă eră, mai conflictuală.
II - 7 martie
La 7 martie, Xi a ținut un al doilea discurs în care a expus o viziune a autosuficienței chineze care a mers considerabil mai departe decât oricare dintre discuțiile sale anterioare pe această temă, afirmând că marșul Chinei spre modernizare este condiționat de ruperea dependenței tehnologice față de economiile străine - însemnând Statele Unite și alte democrații industrializate. Xi a mai spus că dorește ca China să pună capăt dependenței sale de importurile de cereale și de produse manufacturate. "În cazul în care vom duce lipsă de oricare dintre acestea, piața internațională nu ne va proteja", a declarat Xi. Li, premierul demisionar, a subliniat același lucru în "raportul anual de activitate" al guvernului în aceeași zi, spunând că Beijingul trebuie "să păstreze fără încetare bolurile de orez ale celor peste 1,4 miliarde de chinezi ferm în propriile mâini". În prezent, China depinde de importuri pentru mai mult de o treime din consumul său alimentar net.
III - 8 martie
În cel de-al treilea discurs al său, ținut pe 8 martie în fața reprezentanților APL și ai Poliției Armate Populare, Xi a declarat că China trebuie să își concentreze eforturile de inovare asupra consolidării apărării naționale și să stabilească o rețea de forțe naționale de rezervă care să poată fi exploatate în timp de război. Xi a cerut, de asemenea, o campanie de "Educație pentru apărarea națională" pentru a unifica societatea în spatele APL, invocând ca sursă de inspirație Mișcarea de susținere dublă, o campanie din 1943 a comuniștilor pentru a militariza societatea în zona lor de bază din Yan'an.
IV - 13 martie
În cel de-al patrulea discurs (și primul său discurs în calitate de președinte aflat la al treilea mandat), la 13 martie, Xi a anunțat că "esența" marii sale campanii de întinerire este "unificarea patriei". Deși a făcut aluzie la legătura dintre absorbția Taiwanului și campania sa mult lăudată de a face, în esență, ca China să fie din nou măreață, a făcut-o rareori sau chiar niciodată cu atâta claritate.
Un lucru care este clar după un deceniu de guvernare a lui Xi este că este important să îl luăm în serios - ceea ce, din păcate, mulți analiști americani nu fac. Când Xi a lansat o serie de campanii agresive împotriva corupției, a întreprinderilor private, a instituțiilor financiare și a sectoarelor imobiliar și tehnologic, mulți analiști au prezis că aceste campanii vor fi de scurtă durată. Dar ele au rezistat. Același lucru a fost valabil și în cazul politicii draconice "zero COVID" a lui Xi timp de trei ani - până când a fost forțat în mod neobișnuit să schimbe cursul la sfârșitul anului 2022.
Xi intensifică acum o campanie de un deceniu pentru a rupe dependențele economice și tehnologice cheie față de lumea democratică condusă de SUA. El face acest lucru în anticiparea unei noi faze de "luptă" ideologică și geostrategică, după cum spune el. Mesajele sale despre pregătirea războiului și echivalarea întineririlor naționale cu unificarea marchează o nouă fază în campania sa de război politic pentru a intimida Taiwanul. El este în mod clar dispus să folosească forța pentru a cuceri insula. Ceea ce rămâne neclar este dacă el crede că poate face acest lucru fără a risca o escaladare necontrolată cu Statele Unite, se arată în analiza citată.
