Premium
National:
“Imi pasa, de aceea am fost in Piata”, declara in urma cu cateva zile bancherul. Pentru ca si lor le pasa, sefii din Viena ai Raiffeisen l-au chemat pe van Groningen sa dea explicatii in legatura cu atitudinea de sindicalist pe care a afisat-o la proteste.
“Aveam 30 de musafiri acasa, dintre care multi s-au grabit sa ajunga in piata. Era tarziu cand am ajuns si noi, iar in partea opusa a pietei erau deja incidente pe care fortele de ordine incercau sa le aplaneze. Asa ca nu am stat mult. Totusi am ramas impresionat de ce am vazut si ne-am dus in continuare in fiecare seara, cu familia“, declara in urma cu cateva zile CEO-ul Raiffeisen. Acum, speram ca sefii austrieci nu i-au cerut lui van Groningen sa detalieze si cine erau cei 30 de musafiri.
Cert este ca in urma afisarii la proteste, Steven van Groningen a aruncat Raiffeisen intr-un mare scandal, poveste ce se poate sfarsi cu ridicarea licentei de bancher si, implicit, cu terminarea carierei.
Adevarul:
Istoria contactelor între echipa de campanie a lui Donald Trump şi spionajul rusesc înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ar putea duce la un scandal la fel de răsunător ca Watergate, care s-a încheiat cu demisia lui Richard Nixon în 1974, consideră Dan Rather, un fost jurnalist vedetă al CBS, citat de Huffington Post.
„Watergate este cel mai mare scandal politic din întreaga mea viaţă, poate până în prezent. Acest scandal ne-a adus cel mai aproape de o criză constituţională consternantă, poate până în prezent“, scrie Dan Rather pe pagina sa de Facebook.
„Pe o scară de la 1 la 10 a apocalipsei în cadrul sistemului nostru guvernamental, eu aş pune un 9 dosarului Watergate. Acest scandal rusesc se situează undeva între 5 şi 6, consider eu, dar el creşte în intensitate cu fiecare oră. Şi am putea să ne întoarcem şi să descoperim, până la urmă, că este cel puţin la fel de important ca Watergate“, continuă fostul jurnalist vedetă al CBS.
Pentru a-şi argumenta afirmaţiile, Rather compară evoluţiile celor două scandaluri, plecate ambele de la informaţii de rezonanţă limitată şi care au căpătat o amploare naţională, iar apoi internaţională în câţiva ani.
„ Fiecare nouă parcelă de informaţii ridică noi semne de întrebare“, semnalează el.
Scandalul Watergate a început prin arestarea a cinci bărbaţi acuzaţi că „inspectează“ birourile Partidului Democrat în imobilul Watergate din Washington. Abia după dezvăluirile presei, în special ale cotidianului Washington Post, cazul a căpătat o turnură naţională, cu implicarea mai multor persoane din anturajul preşedintelui Richard Nixon. „Noi nu eram niciodată cu adevărat siguri de enormitatea a ceea ce urma să găsim. În final, adevărul a ieşit la iveală şi preşedintele Nixon a căzut în dezonoare“, reaminteşte Dan Rather, referindu-se la ancheta jurnaliştilor Bob Woodward şi Carl Bernstein de la Washington Post.
În mod evident, istoria se repetă sub preşedinţia lui Donald Trump cu privire la potenţiala intervenţie a Rusiei în alegerile din Statele Unite, desfăşurate la 8 noiembrie anul trecut. „Casa Albă nu mai are nicio credibilitate cu privire la acest subiect. Robinetul lor de minciuni (...) a înecat de mult timp orice urmă de credibilitate. Aş vrea de asemenea să includ în aceasta Congresul Republican, care a scuzat afirmaţiile administraţiei Trump un timp prea îndelungat“, insistă el.
Începutul sfârşitului?
Scandalul cu Rusia marchează începutul sfârşitului pentru Donald Trump? Dacă nimic concret nu permite să se afirme aceasta, comunicarea la întâmplare a Casei Albe despre ultimele dezvăluiri din New York Times sugerează că scandalul ar putea lua o amploare inedită. În plus, comparaţiile între Donald Trump şi Richard Nixon tot curg de la ultimul scrutin prezidenţial american. La învestirea sa, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite a bătut recordul, de altfel, la numărul aleşilor absenţi, deţinut până în prezent de Richard Nixon.
Ziarul Financiar:
Investitorii au început să ia în considerare posibilitatea ca datoria franceză să fie redenominată în franci sau într-o altă nouă monedă franceză şi sunt la fel de prudenţi în ceea ce priveşte obligaţiunile suverane franceze aşa cum sunt cu datoriile statelor emergente. Unii dintre ei pariază chiar pe victoria Marinei Le Pen.
Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, ar câştiga primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 25-26% din voturi, potrivit unui sondaj privind intenţia de vot realizat pentru Le Monde.
Centristul Emmanuel Macron s-ar plasa pe locul doi cu 20- 23% din voturi, iar conservatorul François Fillon pe locul trei, cu 17,5 -18,5% din voturi.
Sondajul, cel mai cuprinzător din actuala campanie electorală, a fost realizat în perioada 7-12 februarie.
Cele două tururi ale alegerilor vor fi în aprilie şi mai.
Ce se întâmplă în Franţa îi convine de minune lui Le Pen. Éliane Houlette, şefa parchetului financiar suprem, a anunţat că va ţine deschisă o anchetă într-un caz în care soţia lui Fillon este acuzată că a fost plătită cu câteva sute de mii de euro din bani publici de cabinetul parlamentar al soţului ei fără să fi lucrat în realitate acolo. Pentru mulţi observatori, decizia procurorului îi deschide lui Le Pen poarta Palatului Elysée. Fillon a spus că se retrage din cursă dacă va fi pus sub acuzare.
RFI:
Comisia Europeană lansează un avertisment către cinci țări, printre care și Franța: au termen două luni de zile pentru a acționa concret pentru a îmbunătăți calitatea aerului. In caz contrar, vor fi aplicate sancțiuni financiare. Poluarea atmosferică omoară anual 48.000 de francezi. In Europa, 400.000 de oameni mor an de an din cauza unei proaste calități a aerului.
Franța, Germania, Spania, Italia și Marea Britanie au primit acest avertisment. Aceste țări au depășit în mod repetat limitele în materie de poluare atmosferică fixate pentru dioxidul de azot, un compus chimic periculos pentru sănătatea umană. Autoturismele sunt de vină de propagarea lui, arată un comunicat al Comisiei Europene.
In Franța, 19 regiuni înregistrează depășiri ale limitelor de poluare, printre care se află Paris, Marsilia și Lyon. In Germania problema este și mai gravă: 28 de regiuni fac obiectul avertismentului lansat de Comisia Europeană.
Soluțiile oferite: reducerea traficului rutier și trecerea la autoturisme electrice. Primăria Parisului a pus deja la dispoziția șoferilor 4.000 de autoturisme electrice și 23.000 de biciclete, un mijloc de transport foarte utilizat în capitala Franței.
Orașe precum Londra sau Milano sunt și ele în colimatorul instituțiilor europene.
Dacă statele membre nu vor acționa într-un termen de două luni, Comisia Europeană atenționează că ar putea sesiza Curtea de Justiție. In acest moment, proceduri sunt deschise împotriva a 16 țări, printre care și Franța, în ceea ce privește emisia de particule fine. Bulgaria și Polonia au fost déjà trimise în fața Curții de Justiție.
