Premium
Conducerea liberală caută să pună batista pe țambal după alegerile locale. În fața unui eșec deja prefigurat de o parte a actualei conduceri, tandemul Blaga - Gorghiu au retras de pe masă varianta unui Congres care să aibă loc după acest scrutin, ce era menit să tragă linie pentru fuziunea făcută și să revitalizeze partidul în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie.
Inițial, vechii liberali sperau în obținerea unui rezultat electoral care să-i avantajeze în perspectiva unui Congres. La data fuziunii, ei dispuneau de circa două treimi din toate poziţiile cheie de la nivelul Marelui Partid Naţional Liberal. PDL a intrat în procesul de fuziune mulţumindu-se cu restul, ca ulterior, în perioada de tranziție, ei să acapereze mai mult de jumătate dintre poziţiile de conducere.
Factura pentru un eşec în alegerile locale este direct proporţional cu raporturile de putere din interiorul partidului. Principala responsabilitate pentru un previzibil eşec ar fi căzut mai mult pe reprezentanţii fostului PDL, pentru că ei se află la cele mai multe butoane. Înfrângerea ar fi trebuit pusă pe seama lor și implicit, asumată de Blaga.
Conștient de acest pericol, care i-ar fi pus în pericol actuala poziție și planurile inițiale de a se retrage, după finalizarea procesului de unificare, în postura de secretar general al partidului, Vasile Blaga a dat semnalul strângerii rândurilor.
''Nu cred că ar fi bine, din punctul meu de vedere, împărtăşit de mulţi colegi. (...) Nu de Congres îi e frică cuiva, ferească Dumnezeu! Partidul are foarte mult de lucru în perioada următoare. E de discutat. Eu nu am nimic împotrivă, nici pentru, dar punctul meu de vedere este că nu cred că nu ar fi bine să avem congres înainte de alegerile generale, trebuie să ne pregătim aşa cum trebuie să câştigăm'', s-a pronunțat recent co-președintele PNL.
Dezastrul care se anunță la însă București i-au făcut și pe vechii liberali să se replieze, susțin surse din PNL. "Orice eșec la București este contabilizat și de Gorghiu și ai ei. Nu-și poate permite să arunce cu sancțiuni în dreapta și în stânga după ce strategia impusă de ea la Capitală nu va da rezultate. O înfrângere la Capitală este una a întregii conduceri, nu doar a filialei", susțin surse liberale.
Nemulțumirea este cu atât mai mare în partid cu cât PNL a dispus de toate atuurile posibile. Ultima jumătate anului 2015 și debutul lui 2016 situa PNL umăr la umăr cu PSD, cotate la 35 — 40%. Percepția că PSD părea un partid învins și lipsit de energie, incapabil să lupte nici măcar pentru ce a realizat în anii de guvernare, i-a făcut pe liberali să aibă așteptări mari: au impus filialelor co cotă națională de 37% și au fixat ca țintă maximală depășirea pragului psihologic de 40 de procente.
Perceput ca principalul învingător al anului 2015 și ajungând să ocupe poziția de principal favorit în alegeri prin câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis, precum și asocierii constante cu acesta, PNL nu a știut însă să fructifice nici asocierea PSD cu fenomenul corupției datorat raidurilor DNA care au neutralizat mare parte din baronii locali, nici alegerea unui nou președinte de partid, condamnat penal, cu atât mai puțin pierderea guvernării de către social-democrați.
Drept urmare existau toate condițiile să se creadă că PNL va capitaliza anul electoral 2016. Tocmai această percepție este cel mai mare dușman al PNL și cel mai mare aliat al PSD. Eroarea conducerii PNL a fost să se culce pe laurii datorați fie eșecurilor PSD, fie acțiunilor întreprinse de alții -Iohannis, DNA. În timp ce pentru PSD, pierderea guvernării nu i-a blocat atuurile, ci doar a blocat maximizarea efectelor acestora, pentru PNL, rămânerea în umbra lui Iohannis, ca unică strategie electorală, a limitat potențialul de creștere, mai ales în contextul primului moment electoral — alegerile locale.
Impunerea alegerilor pentru primari doar într-un singur tur, inclusiv cu aportul liberalilor, a constituit principala greșeală de calcul. Zona de dreapta este mult mai fragmentată pe scena politică decât cea de stânga, iar scăderea în sondaje a liberalilor din ultiem vreme s-a contabilizat în favoarea unor partid ca PMP, M 10 inclusiv în beneficiul candidatului indpendent al Primăria Caputalei, Nicușor Dan.
PNL nu a reușit să gestioneze în mod eficient nici fuziunea cu PDL la nivel local, în timp ce PSD poate organiza mult mai ușor în alegerile locale, cu atât mai mult cu cât beneficiază încă de un număr considerabil de aleși locali. În 2012, PSD a reușit să câștige 22 de funcții de președinte de consilii județene, PNL+PDL — 15 funcții, UDMR — două, PC una și UNPR una. În privința primăriilor și locurilor în consiliile locale și județene, dintr-un total de 3.187 de primari, 1.338 membri ai consiliilor județene și 40.311 de membri ai consiliilor locale, USL (PSD+PNL+PC) a obținut majoritatea (1.322 de mandate de primari), urmat de PNL și PDL (total 762 de mandate), PSD singur — 378 de mandate și UDMR — 203 mandate.
La această oră, o bună parte din membrii conducerii liberale sunt sceptici că vor reuși să repete performanțele cumulate de acum patru ani. Analiza alegerilor locale nu va mai fi urmată de sancționarea filialelor codașe decât, poate, în cazuri excepționale, susțin sursele citate. Tranșarea raporturilor de putere în partid va fi amânată pentru anul viitor, pentru a evita adâncirea faliei între noii parteneri și luptele interne putere, un scenariu care ar dinamita orice șansă de revenire la alegerile parlamentare ce vor urma.
