Premium
Curtea Constituţională a României reia discuţiile, miercuri, în cazul mai multor excepţii de neconstituţionalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.
Vezi și: SENZAȚIE: DNA, unita cu DIICOT-ul! (presa)
Printre dosarele în care s-a invocat această excepţie se află cele în care sunt vizaţi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi fostul preşedinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.
Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepţia privind atât dispoziţiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât şi dispoziţiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie stipulează că infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Vezi și: Ce nu s-a difuzat la televizor: Declarația dură a lui Victor Ponta / VIDEO
Recent, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a atras atenţia că dezincriminarea abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea acestei infracţiuni, a căror valoare s-a ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro.
"Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (...) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiţi statului român, dar dacă această infracţiune va fi dezincriminată statul român îşi ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectaţi cetăţenii prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani", a declarat Kovesi.
Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupţie se referă la infracţiunea de abuz în serviciu. "Astăzi, în DNA, avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracţiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situaţia în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecinţa cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situaţii, şi anume de prejudiciile care sunt create", a precizat şefa DNA.
Vezi și: LOVITURĂ teribilă pentru românii din Marea Britanie: Decizia luată de Comisia Europeană
Într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, la rândul său, că dezincriminarea oricărei fapte incriminate de legea penală română are ca efect oprirea oricărui dosar.
"Dacă noi, mâine, decidem ca societate să dezincriminăm evaziunea fiscală sau, nu ştiu, furtul sau orice altă faptă, deci în secunda în care s-a luat această decizie încetează automat toate dosarele aflate în curs. Şi chiar în situaţia în care se va interveni legislativ la un moment ulterior, ştiţi că legea penală nu retroactivează şi în situaţia în care se intervine noua legislaţie va putea să reglementeze numai viitorul. Deci, pentru ca toţi să ne aflăm în aceeaşi situaţie de cunoaştere spun că dezincriminarea oricărei fapte incriminate astăzi de legea penală română are ca efect exact acest lucru: oprirea, încetarea oricărui dosar. În rest, n-aş vrea să anticipez ce vom face, pe 15 iunie. Curtea sper să se pronunţe. A amânat de două ori. Se va pronunţa şi nu vreau să anticipez nimic în anunţarea deciziei Curţii Constituţionale", afirma Raluca Prună.
Pe de altă parte, anterior, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, spunea că în Europa mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, însă a admis că formularea actuală din legea română poate da naştere la interpretări. El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi - atât în Codul penal, cât şi în Legea 78/2000.
Zegrean a menţionat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, preşedintele Curţii a admis că aceasta poate fi discutată.
Citește și: Moise Guran, răspuns dur pentru Victor Ponta: Nu-i e jenă? A avut coșmaruri mulți ani cu mine
"Ea poate da naştere la discuţie, poate da naştere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun, în Codul penal este definită infracţiunea ca atare şi este stabilită o sancţiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp şi atunci se poate pune întrebarea dacă definiţia este cea din Codul penal şi cea din art. 13 alin. 2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema - avem două infracţiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeaşi infracţiune de abuz în serviciu definită şi acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de ţară", a explicat şeful CCR. AGERPRES
