Premium
Șeful DSU, Raed Arafat, a dezvăluit la Digi24 de ce nu s-a căsătorit: nu a vrut să provoace suferință. Acesta a povestit cum nici măcar câinele pe care l-a avut la un moment dat nu a suportat îndelungata sa absență de la domiciliu și „i-a făcut o figură” în stradă.
Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 74: ALERTĂ - SUNTEȚI PROȘTI!
Raed Arafat: Haideți să vorbim clar. Când ești ocupat zi, noapte, tot, nu vrei să faci și acest lucru, și să faci și rău unei familii. Ca să spui că am familie, dar în același timp să nu ai familie. Pentru că trebuie să alegi la un moment și trebuie să reduci activitatea pe o parte. Eu nici astăzi nu pot să reduc activitatea asta atât de mult ca să pot să spun am timp liber sau liniște. Nu regret și fiecare chestie are un aspect pe care trebuie să-l înțelegi: pentru a face asta, trebuie să renunți la asta, pentru a face un lucru, trebuie să scazi un alt lucru. Asta înseamnă să duci o pasiune până la capăt și să o duci continuu, cu același nivel de pasiune, să nu o scazi.
Ionela Năstase, jurnalist: Practic n-ați vrut să lăsați pe cineva să vă aștepte la infinit acasă...
Raed Arafat: Sau să nu mă mai aștepte...(râde). Pentru că asta este în final, la un moment dat o să-ți spună, mai ales dacă ai și copii... Sunt mulți care trec sau au trecut prin această situație. La un moment dat, trebuie să stai și să alegi, trebuie să stai și să spui: da, merge așa sau renunț la asta sau nu mai fac asta, ca să pot să fac cealaltă parte, deci nu merge să lucrezi cum am lucrat eu și asta toți colegii știu, și ca program de lucru și tot. Să mai ai și alte obligații e foarte greu.
Ionela Năstase: Nici măcar un câine, o pisică?
Raed Arafat: Am încercat. Am avut un câine, până a început să-mi facă o figură în stradă... Eu îi dădeam de mâncare, îi dădeam apă. La un moment dat, câinile a început - și l-am prins făcând asta... Unii îmi ziceau în stradă - la Mureș era, la Sângeorgiu de Mureș: De ce nu-i dai câinelui apă și mâncare, când ești plecat? Pentru că plecam dimineața, mă întorceam seara foarte târziu, uneori plecam într-o misiune cu elicopterul noaptea și uneori nu veneam decât a doua zi, pentru că nu puteam să ne întoarcem, deci asta a fost... lucram cu Transgazul, cu elicopterul Alouette atunci și niciodată nu știai ce se întâmplă. Și câinele cerșea apă și mâncare de la vecini. Cum trecea cineva pe stradă, lua castronul, îl ținea și se plimba la gard, de față cu toți, să le arate că nu are mâncare! Era clar. Adică câinele suferea. El era în grădină, totuși, dar cu toate astea, era foarte greu de ținut și l-am dat unui coleg care l-a dus la țară ca să crească bine acolo. Era un lup alb, era superb, dar... nu mergea! Deci, am încercat, să știți, inclusiv câinele n-a putut să... Se plângea, să știți.
