DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ce se va intâmpla cu lupta ANTICORUPTIE? (Opinie)

wall-street.ro
DNA - Directia Nationala Anticoruptie

Ideologia comunistă a apărut ca urmare a unei revolte de înțeles faţă de nedreptatea lumii şi din sentimentul nedreptății inegalităţilor sociale (altminteri, vicii inerente lumii căzute), soluţia propusă fiind îndreptarea prin mijloace exterioare şi cu forța. Totul era explicat prin ideea „luptei de clasă" şi în numele unui obiectiv aparent legitim (o lume mai bună, mai dreaptă, egală, a frăţietăţii etc.), în orice caz absolut necesar și urgent („sculați voi, oropsiți ai sorții”), distrugerile „colaterale” fiind văzute ca un preţ necesar pe care-I plătesc cei care nu înţeleg nici raţiunile superioare ale acestei lupte, nici unde ne aşteaptă viitorul.

Ideologia anticorupţionistă a debutat ca urmare a unei revolte de înţeles stârnită de sentimentul injusteţii dobândirii averilor şi a controlului economic prin mijloace necinstite (altminteri, şi ele vicii inerente lumii căzute, generalizate, în diferite grade și ipostaze, imposibil de eradicat în această lume), soluţia fiind îndreptarea lucrurilor prin mijloace exterioare şi prin forță. Totul descris prin ideea „luptei anticorupţie", în numele unui obiectiv destul de vag (eradicarea corupției nu este, în ciuda aparenței, un obiectiv concret, în schimb este unul maximal), în orice caz absolut necesar și urgent, eventualele abuzuri sau acumulări ilegitime de putere fiind văzute ca un preț necesar pentru oprirea flagelului.

Vezi și: Timmermans, atacat de o socialistă pentru prezența lui Dragnea la Congresul PES

Cumva, în ambele cazuri s-a obținut contrariul celor sperate. În comunism, egalizarea la care a dus „lupta de clasă" s-a făcut doar în sărăcie, cu un mic grup de privilegiaţi mai egali ca restul; în anticorupţionism (dacă ar fi fost dus până la capăt) am fi obţinut, în urma „luptel anticorupţie", o societate „cinstită" forţat, prin supraveghere colectivă şi lanţuri, accesul la oportunităţile economice şi controlul politic aparţinând micului grup de privilegiaţi de la butoanele „anticorupţiei".

Explicaţia nu stă, cred, în caracterui unor Stalin sau, să zicem, Portocală, ci în metoda găsită; defectul e sistemic, nu accidental. Viclul e în însuşi principiul folosit, nu neapărat în oameni. Altfel, ajungem iar la „X doar a întinat nobilele idealuri ale anticorupţiei", „anticorupţia e o idee bună greşit aplicată". Victimele comunismului recunoscute azi ca atare erau „duşmani ai poporului" după grila de atunci – și ţinând cont de presa şi propaganda vremii o consistentă parte a populaţiei aşa îi şi percepea (după cum se vede şi din mărturiile foştilor tortionari). Să nu uităm că mulți dintre cei care au pus în mişcare comunismul nu au fost oameni cărora să le placă răul cu bună-ştiinţă, ci oameni care au făcut răul considerând că fac bine și fiind realmente convinși, despre ei, că sunt oameni „cinstiți” — inclusiv atunci când făceau rău celor pe care îi considerau răi distrugând finalmente întreaga societate.

SURSE - Dragnea a discutat cu Timmermans, la Madrid, despre 'distorsiunile' care ajung în Europa

Mai mult, trăgând linie, roadele anticorupţionismului sunt similare rezultatelor centralismului comunist: la fiecare miliard de lei băgat în funcţionarea maşinăriei de tip DNA (de la sedii, salarii, sporuri, logistică şi până la interceptări), statul n-a recuperat nici a zecea parte; se merge pe pagubă.

Trebuie înţeles că simpla justeţe a unei revolte, simpla realitate a unor nedreptăţi nu garantează şi justeţea soluţiei propuse. E normal să vrei să scapi de paraziţii intestinali, dar nu e indicat să iei cianură sau acid sulfuric pentru asta.

În fond, reacţia de a vrea corectarea unei societăţi percepute ca fiind nedreaptă e una reflexă şi onorabilă, iar o îndreptare a sa prin forţarea lucrurilor (și oamenilor) să intre în matriţa gândita a fi justă şi echitabilă ne seduce deseori ca fiind soluţia firească, mai ales când e autoreferenţială şi nu beneficiem de distanţa în timp şi spatiu care să ne permită să observăm cum intervenţia brutală în "ecosistem", chiar bine intenţionată, îl dezechilibrează şi-l distruge. Îndreptarea unei lumi crescută strâmb, dar vie, e un proces care riscă să o frângă si să o paralizeze. Societatea se poate ameliora (cât se poate) în mod organic și în timp, prin autoreglare şi mai puţin prin mijloace care să-i brutalizeze libertăţile, acceptându-se că nu va fi niciodată perfectă şi păstrând soluţiile de forţă („redistribuire", „organe de anchetă") ca remedii necesare şi utile, dar cu caracter secundar şi punctual, iar nu esențiale si centrale sistemului.

Liviu Dragnea, la Congresul PES: Instituțiile de forță din România, instrumentele dreptei .

La urma urmei, dacă în cazul comunismului trebuie să ne întrebăm dacă în locul unei ameliorări generale, dar inegale, a bunăstării, preferăm egalizare în sărăcie (sub direcţia unor privilegiaţi) prin lovirea păturii prospere şi întreprinzătoare, în cazul anticorupţionismului avem de ales intre dezvoltare organică şi liberă, însoţită de corupţie ameliorată în timp, sau un blocaj permanent, şantaj politic, represiune şi finalmente supraveghere generală (sub direcţia cătuşarilor).

___

Un comentariu de Bogdan Pătraşcu, invitat

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.