Cea mai ridicată contribuţie a mediului la mortalitate se înregistrează în România (studiu UE)

În UE, cea mai ridicată contribuţie a mediului la mortalitate se înregistrează în România (19%), iar cea mai scăzută în Suedia şi Danemarca (10%), se arată într-un comunicat publicat, marţi, de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), informează Comisia Europeană.

Citește și: SONDAJ CURS - Clasamentul partidelor la alegerile locale

Poluarea atmosferică şi fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu, perioadele de caniculă) şi expunerea la substanţe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa. Calitatea scăzută a mediului contribuie la 13% din numărul deceselor, potrivit unei evaluări referitoare la sănătate şi mediu publicate de Agenţia Europeană de Mediu.

O parte semnificativă din povara bolilor în Europa continuă să fie atribuită poluării mediului în urma activităţii umane, potrivit cercetării.

Raportul, care se bazează în mare măsură pe datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la cauzele deceselor şi ale bolilor, evidenţiază motivele pentru care calitatea mediului din Europa are un rol esenţial în determinarea stării de sănătate şi a bunăstării noastre. De asemenea, demonstrează modul în care privaţiunile sociale, comportamentele nesănătoase şi schimbările demografice din Europa influenţează sănătatea de mediu, afectând în mod deosebit persoanele cele mai vulnerabile.

"Există o legătură clară între starea mediului şi sănătatea populaţiei. Cu toţii trebuie să înţelegem că, având grijă de planetă, nu salvăm doar ecosisteme, ci şi vieţi umane, în special pe ale celor mai vulnerabili. Uniunea Europeană este devotată acestei abordări şi, cu ajutorul noii Strategii în domeniul biodiversităţii, al Planului de acţiune pentru economia circulară şi al altor iniţiative din viitorul apropiat, ne îndreptăm spre construirea unei Europe mai reziliente şi mai sănătoase pentru cetăţenii europeni şi nu numai", a afirmat Virginijus Sinkevicius, comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit.

Potrivit comisarului pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, Covid-19 a reprezentat un nou semnal de alarmă, "care ne-a făcut să conştientizăm acut relaţia dintre ecosisteme şi sănătatea noastră, precum şi nevoia de a înfrunta realitatea: modul în care trăim, consumăm şi producem dăunează climei şi are un impact negativ asupra sănătăţii noastre".

"Începând cu Strategia 'De la fermă la consumator' pentru alimente sănătoase şi durabile şi terminând cu viitorul Plan european de luptă împotriva cancerului, ne-am luat un angajament puternic de a proteja sănătatea cetăţenilor noştri şi a planetei pe care trăim", a adăugat ea.

La rândul său, Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a afirmat: "Deşi observăm îmbunătăţiri în ceea ce priveşte mediul din Europa, iar Pactul ecologic pune un accent clar pe un viitor durabil, raportul arată că sunt necesare acţiuni ferme pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili membri ai societăţii noastre, deoarece sărăcia este însoţită adesea de traiul în condiţii de mediu necorespunzătoare şi de o stare de sănătate precară. Aceste legături trebuie incluse într-o abordare integrată care să ducă la o Europă mai incluzivă şi mai sustenabilă".

Poluarea atmosferică rămâne principalul risc de mediu la adresa sănătăţii în Europa, provocând anual peste 400.000 de decese premature în UE. Pe al doilea loc se situează poluarea fonică, care contribuie la 12.000 de decese premature, urmată de efectele schimbărilor climatice, în special perioadele de caniculă.

În general, comunităţile defavorizate social se zbat sub o povară întreită: sărăcia, mediul de slabă calitate şi sănătatea precară. Comunităţile mai sărace sunt expuse adesea la niveluri mai mari de poluare şi de zgomot, precum şi la temperaturi ridicate, iar afecţiunile medicale preexistente le măresc vulnerabilitatea la pericolele de mediu pentru sănătate. Sunt necesare măsuri specifice pentru a îmbunătăţi condiţiile de mediu în care trăiesc cele mai vulnerabile persoane din Europa.

Oamenii sunt expuşi permanent la riscuri multiple, printre care cele asociate poluării atmosferice şi a apei, poluării fonice şi substanţelor chimice, care se combină şi, în unele cazuri, acţionează la unison afectând sănătatea. Oraşele europene au o vulnerabilitate aparte la aceste ameninţări multiple, având în plus un acces mai restrâns la spaţii verzi şi albastre.

Una dintre cercetările în curs investighează legăturile dintre pandemia actuală de COVID-19 şi dimensiunile de mediu. Se crede că virusul care cauzează COVID-19 a făcut un "salt între specii", de la animale la om, un rezultat neprevăzut al presiunii pe care creşterea consumului o pune asupra sistemelor naturale. În ceea ce priveşte impactul COVID-19 asupra comunităţilor, primele dovezi sugerează că ratele mai mari ale mortalităţii pot avea legătură cu poluarea atmosferică şi cu sărăcia. Potrivit evaluării iniţiale din raport, pentru clarificarea acestor interacţiuni mai sunt necesare cercetări suplimentare.

O integrare mai bună a politicilor, mai multe spaţii verzi şi albastre reprezintă o parte esenţială a soluţiei.

Raportul insistă asupra faptului că este necesară o abordare integrată a politicilor de mediu şi de sănătate pentru a combate riscurile de mediu, a proteja persoanele cele mai vulnerabile şi a beneficia pe deplin de contribuţia naturii la sănătatea şi bunăstarea noastră.

O natură sănătoasă este un mecanism esenţial în asigurarea sănătăţii publice, deoarece reduce bolile şi favorizează sănătatea şi bunăstarea oamenilor. Soluţiile verzi oferă un câştig întreit: pentru sănătate, societate şi mediu. Spaţiile verzi şi albastre de calitate din zonele urbane favorizează sănătatea şi bunăstarea, oferind locuri propice activităţii fizice, relaxării şi integrării sociale, cu beneficii majore pentru comunităţile sărace. Spaţiile verzi şi albastre răcoresc oraşele în perioadele de caniculă, reduc inundaţiile şi poluarea fonică şi sunt prielnice biodiversităţii urbane. În timpul pandemiei de COVID-19, mulţi comentatori au remarcat o reînnoită apreciere a avantajelor pentru sănătatea şi bunăstarea psihică pe care le oferă accesul la spaţii verzi şi albastre, în special în zonele urbane.

În cadrul UE, Pactul ecologic european aduce o schimbare crucială de direcţie în agenda politică europeană şi expune o strategie durabilă şi favorabilă incluziunii menită să îmbunătăţească sănătatea şi calitatea vieţii oamenilor, să îngrijească natura şi să nu lase pe nimeni în urmă.