Premium
După congresul Partidului Social Democrat, viața politică din România pare să fii prins din nou avânt. PSD a decis să desfășoare un ultim atac frontal asupra Justiției ceea ce ne dă speranța că într-un fel sau altul, povestea se va sfârși odată. USR a început campania de strângere de semnături împotriva „penalilor” și a lansat proiectul de lege privind votul prin corespondență. PNL pare să se fi dumirit în sfârșit că are nevoie de o identitate mai clară. Iar ieri lansarea partidului lui Dacian Cioloș (Mișcarea România Împreună) nu a fost atât de slabă pe când am fi putut aștepta.
Citiți și:
Nu vorbesc aici de partea de comunicare și PR. Acestea au fost că și până acum. Lansarea a fost slab anunțată înainte, sala înțeleg că a fost pe jumătate goală, prezența pe Facebook a fost în jur de 6-700 de urmăritori. Singura femeie din prezidiu a încercat să minimalizeze singurătatea ei fiind prima care observă că este singura femeie din prezidiu. Numele Împreună poate trimite la Platforma Împreună sau la și mai vechea Agenție Împreună în timp ce, ironic, semnul de final din sigla partidului rimează cu LGBTQIA+.
Dar ceea ce se desprinde din manifestul publicat pe siteul noului partid este mai consistent - și, credeți mă, sunt printre cei mai surprinși de această evoluție. Manifestul, doamnelor și domnilor, are sens. Este lapidar, desigur, dar descrie în mod suficient de coerent o poziționare a partidului pe marile dezbateri politice care privesc astăzi România și Europa.
Valori
Un oarecare consens în rândul observatorilor scenei politice, printre care și subsemnatul, este că Dacian Cioloș, ca orientare politică personală este mai degrabă conservator. Într-un fel sau altul, manifestul noului partid a ajuns să nu reflecte deloc această orientare presupusă de către noi.
Împărtășim convingerea profund umanistă potrivit căreia toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi, indiferent de sexul, rasa, etnia, religia, clasă, dizabilitate, orientarea lor sexuală, veniturile acestora sau lipsa lor și alte categorii de diferențe care nu sunt relevante pentru îngrădirea sau neacceptarea unor drepturi civile și politice. (Manifest al Mișcării România Împreună)
Un cuvânt cheie în această orientare este umanist.
Pentru noi, ca vorbitori de limbăomână acest cuvânt poate să nu aibă o mare încărcătură politică; dar în scrierile conservatoare americane el poate fi un cuvânt-cod pentru a descrie pe acei oameni care își construiesc valorile în jurul omului, adică nu și le construiesc în jurul lui Dumnezeu.
În plus, ultimele două-trei criterii de nediscriminare sunt printre cele mai interesante. Ele răspund preventiv criticilor care se aduc de obicei mișcărilor de dreapta: intoleranța și lipsa de empatie mergând până la dispreț față de cei defavorizați. Altfel spus (teoretic!) manifestul setează toate comunicările viitoare pe o linie de solidaritate mai degrabă decât dispreț sau autocompătimire de clasă.
Este interesant să încercăm să aplicăm paragraful de mai sus în contextul referendumului propus de Coaliția pentru Familie. Orientarea sexuală, spune manifestul, nu este un motiv pentru limitarea unor drepturi. CpF argumentează aici, de obicei, că dreptul la căsătorie nu este un drept recunoscut în momentul de față persoanelor homosexuale prin nici un tratat internațional și, prin urmare, el nu poate fi apărat ca un drept al omului. Dar manifestul nu invocă convenții internaționale ci umanismul convingerilor sale - prin urmare, pentru perspectiva umanistă, în drept este un drept. Evident, MRI se ferește să ajungă la această concluzie dar analiza de limbaj rămâne interesantă.
Și mai interesantă, aproape șocantă, este afirmația din paragraful anterior.
România este statul tuturor cetățenilor săi, precum și a celor care aleg să trăiască pe teritoriul ei. Prin urmare, în structurile sale politice, ei și interesele lor au nevoie de reprezentare proporțională, ca femei și bărbați, din perspectivă etnică, teritorială și după alte criterii considerate relevante în privința reprezentării și participării politice. Oricât aș încerca, nu reușesc să citesc această propoziție decât în sensul că România trebuie să fie o patrie pentru imigranții care se stabilesc aici. Este o poziție extrem de atipică. În timp ce USB prin mișcarea contra penalilor și mișcarea anticorupție în general se înghesuie să ne spună că nu doresc să promoveze drepturile omului nici o iotă peste cât sunt strict garantate de Constituție și tratate internaționale, noul partid pare, cel puțin, să accepte drepturi mai generoase decât cele statuate momentul de față în Constituția României.
După acest preambul, vin în mod necesar referințele la drepturi pozitive. Nu intru în detalii.
Citiți și: Dreapta în România: atitudini și valori
Economie și, în general, mijloace
Din punct de vedere economic și al Justiției noul partid este de dreapta (cu sau fără ghilimele).
Manifestul vorbește despre eradicarea corupției ca un mijloc privilegiat în atingerea scopurilor sale mai degrabă progresiste. Este o teză dragă dreptei românești, și este explicată aici minimal dar mai clar decât explică dreapta de obicei.
În plus, din punct de vedere economic, noul partid promite că va favoriza concurența corectă în interiorul statului de drept. Este, din nou, o poziție de dreapta dar de data aceasta vorbim de dreapta europeană, căci dreapta românească este în mod tipic mai de grabă pro-business decât pro-concurență.
Citiți și: Ce mai înseamnă dreapta în România din punct de vedere economic și social?
*
Practic, MRI promite să întrupeze consensul democrației moderne capitaliste din Europa. Pe de o parte, piața liberă în condiții de concurență corectă este văzută ca principalul izvor de prosperitate. Pe de altă parte, partidul acceptă că această prosperitate să nu se întoarcă integral la cei care o produc și ea să fie parțial distribuită în interesul minorităților și al păturilor defavorizate.
Este, oare cum, consensul favorizat și de către Emmanuel Macron și Mișcarea En Marche din Franța. În mod amuzant, En Marche este și modelul Uniunii Salvați România care transmite mesaje că afilierea se europeană va depinde în mod fundamental de opțiunile făcute de En Marche cadrul Parlamentului European. Doar că USR, mulțumit de monopolul politic în bula sa relativ restrânsă, nu a simțit în mod suficient nevoia să transforme în idei politice această apropiere. Este interesant dacă și cum noul manifest politic al partizanilor lui Dacian Cioloș va schimba actuala stare a lucrurilor.
Acuma, să fiu bine înțeles. Nu susțin aici că manifestul noului partid reprezintă identitatea acestui partid. Manifestul reprezintă un manifest. O serie de litere și cuvinte. El trebuie mai departe asumat ca atare de către membrii partidului, interiorizat și transformat în discurs politic de masă.
Până atunci, prognoza vizavi de succesul noului partid rămâne sceptică.
Citiți și: Cioloș Reloaded. Care sunt șansele?
