DNA: De ce trebuie arestat Mircea Băsescu/ DOCUMENT

Autor:

Publicat: 20/06/2014 14:45

ro va prezinta referatul procurorilor DNA in cazul lui Mircea Basescu: Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 12.06.2014, a Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, în temeiul art. 305 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000. Având în vedere probele administrate în cauză după începerea urmăririi penale cu privire la faptă, prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal, și complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. 2 Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014, în temeiul art. 305 alin. 3 din Codul de procedură penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de: 1. Băsescu Mircea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. 2. Căpățînă Marian Adrian, sub aspectul săvârșirii: - complicității la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014, în temeiul art. 309 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a dispus: Punerea în mișcare a acțiunii penale față de: 1. Băsescu Mircea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. 2. Căpățînă Marian Adrian, sub aspectul săvârșirii: - complicității la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. În fapt s-au reținut următoarele: La începutul anului 2011, după ce față de A. S. s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, A. F. i-a remis lui Căpățînă Marian Adrian suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă și în schimbul promisiunii că banii vor fi remiși mai departe lui Băsescu Mircea pentru ca acesta să intervină pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de A. S. și a altor cereri incidente în respectiva cauză. Ulterior, pentru că A. S. nu a fost pus în libertate, A. F. i-a remis și suma de 350.000 de euro lui Căpățînă Marian Adrian, în același scop. Data exactă a celor două momente în care A. F. i-a remis sume de bani lui Căpățînă Marian Adrian nu a fost încă stabilită, dar, din probele administrate, rezultă că intervalul în care aceste evenimente au avut loc este cuprins între 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive față de A.S.) și 22.02.2012 (data pronunțării hotărârii de condamnare la instanța de fond). Din suma totală de 600.000 de euro remisă de A. F. lui Căpățînă Marian Adrian, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin 3 influența pe care o are asupra magistraților, poate obține o soluție favorabilă pentru A. S., adică va obține fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate. Pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, Căpățînă Marian Adrian și-a însușit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primit de la A. F. Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatului Băsescu Mircea, (date personale), pe o durată de 24 ore, începând de la data de 19.06.2014 ora 19:05 până la data de 20.06.2014 ora 19:05. Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatului Căpățînă Marian Adrian, (date personale), pe o durată de 24 ore, începând de la data de 19.06.2014 ora 22:35 până la data de 20.06.2014 ora 22:35. Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. (…) Din probele administrate până în prezent rezultă următoarea situație de fapt: Prin încheierea pronunțată în dosarul nr. 1246/104/2011, Tribunalul Olt, Secția Penală, a dispus arestarea preventivă a persoanei numite A. S. (inculpat în cauza respectivă), zis (…), pentru o perioadă de 29 zile, de la 20.02.2011, până la data de 20.03.2011, sub aspectul săvârșirii unei tentative la infracțiunea de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 20 din Codul penal din 1968 raportat la art. 174 – 175 alin. 1, lit. c şi i și alin. 2 din Codul penal din 1968. A. S. este tatăl denunțătorului A. F. În dosarul în care s-a dispus arestarea preventivă față de A.S., a fost cercetat și A. F. La o perioadă scurtă de timp după arestarea preventivă a lui A. S. (o lună sau două) inculpatul Căpățînă Marian Adrian l-a contactat pe A. F. pentru a stabili o întâlnire în Municipiul Slatina, în parcarea magazinului (…). La întâlnire au participat A. F. și A. F., mama sa, care au discutat cu inculpatul Căpățînă Marian Adrian despre modalitatea în care A. S. poate fi pus în libertate. Inculpatul Căpățînă Marian Adrian le-a propus să meargă împreună la inculpatul Băsescu Mircea, la Constanța, căruia să-i ceară să intervină pentru obținerea unei situații juridice favorabile în cazul lui A. S. Ulterior acestei discuții, A. F. și inculpatul Căpățînă Marian Adrian s-au deplasat la Constanța, la biroul inculpatului Băsescu Mircea. Cu această ocazie, cei trei au stabilit că A. F. trebuia să le dea celor doi inculpați suma de 600.000 de euro pentru ca inculpatul Băsescu Mircea să-și folosească influența asupra magistraților 4 învestiți cu soluționarea dosarului sau a diferitelor cereri formulate în cursul arestării preventive de către A. S. sau, după caz, de către Ministerul Public. Inculpatul Băsescu Mircea a promis că va interveni pe lângă magistrați pentru a-l pune în libertate pe A. S., iar, în cazul în care nu va reuși, va interveni pe lângă aceeași magistrați, pentru ca A. S. să primească o pedeapsă cu închisoarea egală cu durata arestării preventive. Faptul că a existat o promisiune în acest sens din partea inculpatului Băsescu Mircea rezultă din înregistrarea audio-video realizată de A. S. la data de 23.02.2012, în care inculpatul Băsescu Mircea poartă următoarea discuție cu A. F. (probe) Pentru că membrii familiei A. nu dețineau la acel moment suma de 600.000 de euro, s-a stabilit ca A. F, prin Căpățână Marian, să remită inițial suma de 250.000 de euro. A. F. a revenit în câteva zile la Constanța având asupra sa suma de 250.000 de euro pe care i-a remis-o lui Căpățînă Marian într-un apartament din Municipiul Constanța, după ce bancnotele au fost verificate și numărate cu ajutorul unui aparat pus la dispoziție de o persoană cunoscută de către inculpatul Căpățînă Marian Adrian. Ulterior, Căpățînă Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Băsescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurându-l pe A. F. că inculpatul Băsescu Mircea a primit această sumă. Întrucât cererile de eliberare formulate de A. S. au fost admise de Tribunalul Olt, iar recursurile formulate de Ministerul Public au fost admise de fiecare dată la Curtea de Apel Craiova, iar, ca urmare, A. S. a fost menținut în arest preventiv, A. F. s-a deplasat la Constanța să le ceară socoteală celor doi inculpați. Conform declarațiilor martorilor A. F. și A. F., cu ocazia acestei deplasări, s-a stabilit ca A. F. să remită și restul sumei de bani, respectiv 350.000 de euro, întrucât era necesară pentru a convinge magistrații de la Curtea de Apel Craiova să admită o cerere prin care A. S. urmărea să fie pus în libertate. A.F. s-a deplasat din nou în Municipiul Constanța, unde a remis și a doua tranșă de bani, în cuantum de 350.000 de euro în același scop, în sensul că inculpatul Băsescu Mircea să intervină pe lângă magistrați pentru a-i ușura situația juridică a lui A.S.. Prin sentința penală nr. 29 din 22 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 1927/104/2011, Tribunalul Olt i-a condamnat pe A.S. la 7 ani şi 6 luni închisoare, pe A.F. la 7 ani şi 6 luni închisoare și pe A. F., la 3 luni închisoare cu suspendare. La data de 23.02.2012, A. F., dezamăgit de soluția instanței de fond, s-a deplasat în Municipiul Constanța unde s-a întâlnit cu inculpatul Băsescu Mircea în biroul 5 acestuia pentru a-i cere explicații cu privire la ce s-a întâmplat, să afle dacă a intervenit pe lângă magistrați și dacă mai are posibilitatea ca în viitor să obțină eliberarea lui A.S.. Din discuția înregistrată de A. F., utilizată în acest dosar în temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală, rezultă că suma remisă de A.F.în două tranșe a fost de 600.000 de euro, că inculpatul Băsescu Mircea a primit o parte din aceasta, prin intermediul lui Căpățînă Marian Adrian, și anume suma de 250.000 de euro, că inculpatul Căpățînă Marian Adrian a oprit suma de 350.000 de euro pentru sine, că inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influență asupra magistraților și a promis că va influența cursul procesului în sensul obținerii unei soluții favorabile pentru A.S., că inculpatul Băsescu Mircea își arată disponibilitatea de a încerca și în viitor să influențeze alți magistrați întrucât soluția pronunțată cu o zi înainte a provocat nemulțumirea familiei A.. Astfel, inculpatul Băsescu Mircea recunoaște că a primit o parte din bani, respectiv suma de 250.000 de euro după cum rezultă din următorul fragment din discuție: (probe) De asemenea, scopul pentru care suma de 250.000 de euro a fost primită de inculpatul Băsescu Mircea, precum și faptul că acesta a încercat să determine magistrații să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu în sensul solicitat de familia A, reiese din următorul fragment al discuției: (probe) Discuția înregistrată de A. F., utilizată în acest dosar în temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală, purtată între inculpatul Căpățînă Marian Adrian, A. F. și A. F., confirmă scopul urmărit de Băsescu Mircea, și anume obținerea unei condamnări blânde pentru A.S.. Fragmentul următor este relevant în acest sens, în contextul în care inculpatul Căpățînă Marian Adrian povestește o discuție avută la o întâlnire anterioară cu inculpatul Băsescu Mircea: (probe) Faptul că intermediarul lui Mircea Băsescu pentru primirea banilor a fost inculpatul Căpățînă Marian Adrian rezultă din aceeași discuție, în cursul căreia A.F.și A. F. solicită detalii cu privire la destinația sumei de 600.000 de euro, după cum rezultă din fragmentul de mai jos: (probe) Audiat în prezenta cauză în calitate de suspect, Căpățîmă Marian Adrian a declarat că a primit suma de 600.000 de euro de la A. F., în două tranșe, însă această 6 sumă i-a fost remisă cu titlu de împrumut, fără a fi nevoit să plătească dobândă, să garanteze în vreun fel împrumutul sau să stabilească un termen de restituire a sumei împrumutate, practic în condiții dezavantajoase și riscante pentru împrumutător. Toate acestea în condițiile în care, conform propriei declarații, Căpățînă Marian Adrian era numai un consătean al familiei A., fără să aibă vreo relație apropiată cu vreunul din membrii acestei familii, despre care știa că se ocupă cu cămătăria. Deși inculpatul Căpățînă Marian Adrian afirmă în declarația sa că a primit suma de 600.000 de euro cu titlul de împrumut, din înregistrările atașate la dosar, nu rezultă că acesta a invocat vreodată pretinsa înțelegere referitoare la împrumutarea sumei menționate în momentele în care i s-a solicitat restituirea sumei. Dimpotrivă, inculpatul Căpățînă Marian Adrian recunoaște că a primit suma de 600.000 de euro pentru a fi utilizați de către o persoană care ar lăsa să se creadă că are influență asupra magistraților învestiți cu soluționarea cauzei în care era judecat A.S. sau a celor chemați să soluționeze diferite cereri în legătură cu arestarea preventivă. Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatului Băsescu Mircea, pe o durată de 24 ore, începând de la data de 19.06.2014 ora 19:05 până la data de 20.06.2014 ora 19:05. Prin ordonanța nr. 227/P/2014 din 19.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatului Căpățînă Marian Adrian, pe o durată de 24 ore, începând de la data de 19.06.2014 ora 22:35 până la data de 20.06.2014 ora 22:35. S-a considerat că măsura reținerii este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire, rezonanţa socială a unor asemenea fapte, pericolul social abstract al infracţiunii. Considerăm că se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpații Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian pentru următoarele motive: Ținând seama de gravitatea faptelor săvârșite, de modul și circumstanțele de comitere a acestora, apreciem că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Faptele săvârșite de inculpații Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerentă unei infracțiuni de corupție, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunțător și primită de cei doi inculpați și de scopul urmărit de inculpați, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor și cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracțiuni grave și foarte grave. 7 Varietatea promisiunilor utilizate de inculpați pentru a-l convinge pe denunțător că demersurile inculpatului Băsescu Mircea sunt apte să își atingă scopul, prin influențarea unui număr mare de magistrați, de pe orice palier al sistemului de justiție, constituie încă un element care subliniază gravitatea faptei. Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpații au conceput săvârșirea faptelor, au afectat în mod grav relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu în ceea ce privește instituțiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiție. Perseverența inculpatului Băsescu Mircea, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obține rezultatul dorit la o instanță care încă nu s-a pronunțat, era hotărât să obțină o soluție favorabilă la instanța superioară în grad, relevă un alt element de gravitate a infracțiunii pentru care este cercetat. Ambii inculpați s-au folosit de calitatea de membru al familiei Președintelui României pe care o deține inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmațiilor referitoare la influența sau pretinsa influență pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraților și, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obținerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deși cunoaște obligațiile fratelui său și îi comunică denunțătorului într-una din discuțiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana președintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparența că ar avea influență asupra magistraților. Inculpatul Căpățînă Marian Mircea a susținut o declarație vădit nesinceră, prin intermediul căreia a încercat să deturneze obiectul anchetei prin inducerea în eroare a organelor judiciare, atât cu privire la existența propriei infracțiuni, cât și cu privire la infracțiunea de care este acuzat inculpatul Băsescu Mircea. Cu privire la noțiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiție explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate. Din cele expuse mai sus rezultă că faptele inculpaţilor, precum şi atitudinea acestora, creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a autorităţilor 8 statului, ce deţin competenţe în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii acestora sau unor magistraţi cu privire la care inculpații au lăsat să se creadă că au influenţă. Totodată, pericolul pentru ordinea publică pe care îl poate crea lăsarea în libertate a inculpaților rezultă şi din gravitatea faptelor despre care există indicii că le-au comis, existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populaţiei în capacitatea de reacţie a autorităţilor faţă de astfel de fapte. Rezultă aşadar că lipsirea de libertate, prin dispunerea măsurii arestării preventive se impune, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate şi fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, faţă de regula respectării libertăţii individuale, acest interes general al menţinerii ordinii sociale şi de drept trecând înaintea dreptului persoanei de a fi cercetată în stare de libertate şi justificând privarea de libertate. Acţiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că au fost comise de către inculpaţi şi indiciile grave de vinovăţie constituie factori pertinenţi sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acţiunile inculpaţilor au creat un prejudiciu grav de imagine instituţiilor statului, determinând o percepţie deformată şi o stare de neîncredere a societăţii. În acelaşi context, măsura arestării preventive pe care solicităm să o dispună Judecătorul de drepturi şi libertăţi este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale. Având în vedere că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, În temeiul art. 224, art. 223 alin. (1) şi alin. (2) C.pr.pen. rap. la art. 202 alin. (1) şi (3) C.pr.pen., PROPUNEM: Luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.06.2014 şi până la data de 19.07.2014, inclusiv, a inculpaților: 1. Băsescu Mircea, (date personale), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. 9 Față de inculpat s-a luat măsura preventivă a reținerii, pe o durată de 24 ore, și se află în Centrul de reţinere şi arestare preventivă al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, începând cu data de 19.06.2014, ora 19:05 şi până la data de 20.06.2014 ora 19:05, fiind asistat de apărătorii aleși, avocat (…) din Baroul București și (…) din Baroul Constanța. Citește și Ce spune Traian Băsescu despre grațierea lui Bercea Dezvăluirile soției lui Mircea Băsescu Dragnea: L-am vazut pe Bercea in curtea PSD. La mine in birou n-a fost Imunitatea lui Basescu, contestata la CCR Predoiu tranșează subiectul Băsescu: “Ar fi o eroare” Macovei isi ataca colegii. Cum se pozitioneaza in scandalul Basescu-Bercea Cine sunt judecatorii care decid soarta lui Mircea Basescu Cu cine si-a petrecut Mircea Basescu noaptea Cine este procurorul care l-a retinut pe fratele presedintelui SURSE Kovesi cere sa fie aparata de CSM Inspectia Judiciara sesizata in Cazul Mircea Basescu FOTO Intalniri interesante intre un consilier prezidential si capi ai romilor 2. Căpățînă Marian Adrian, (date personale), cercetat sub aspectul săvârșirii: - complicității la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 291 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal. Față de inculpat s-a luat măsura preventivă a reținerii, pe o durată de 24 ore, și se află în Centrul de reţinere şi arestare preventivă al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, începând cu data de 19.06.2014, ora 22:35 şi până la data de 20.06.2014 ora 22:35. A fost asistat de apărător din oficiu, avocat (…) din cadrul Baroului București.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!