DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

'Fă... ce le zic eu?'/'...mă, jegule nesimţit' -Dialogul CULT dintre iubitul Ioanei Băsescu, devenit INFORMATOR DNA și fiica fostului președinte, reținut de CAB

judecator justitie

Curtea de Apel București a motivat integral decizia de condamnare din dosarul fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea și al fiicei fostului președinte al României Traian Băsescu, Ioana, și arată că deși faptele celor judecați sunt de o „gravitate sporită” instanța a aplicat pedepse orientate către mediu.

Citește și: MOTIVARE CAB arată că ESCAPADA Elenei Udrea în Costa Rica și condamnarea din Gala Bute au SPORIT anii ÎNCASAȚI - 'Comportamentul ei a fost unul DILATORIU'

Concret, instanța lasă de înțeles în motivarea sa că pentru faptele din dosarul campaniei prezidențiale din 2009 se puteau aplica pedepse mult mai mari pentru toți cei judecați, doar că instanța a reținut și circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, precum trecerea unei durate mari de timp de la comiterea faptelor, respectiv 12 ani dar și faptul că cei judecați nu aveau antecedente penale.

Totodată judecătoarea Claudia Jderu, magistratul blestemat în direct după citirea deciziei de către Elena Udrea, explică în detaliu de ce înregistrările ambientale făcute de fostul iubit al Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, sunt valide și au constituit o probă forte în condamnarea acesteia la cinci ani de închisoare cu executare pentru instigare la delapidare.

Citește și: Dinu Pescariu a DESFIINȚAT-o SCURT pe Elena Udrea la instanță - „Mi-a cerut să preiau prin firma mea o creanță de 900.000 de euro”

Atac la probele fizice din dosar

Pe parcursul judecării dosarului campaniei prezidențiale avocații Ioanei Băsescu au încercat constant eliminarea din plaja probatorie a anchetatorilor DNA a mandatelor de redare a înregistrărilor ambientale făcute de fostul iubit al femeii, Giovanni Francesco.

Concret, Giovanni Francesco, prins și el de către procurorii DNA într-o parte disjunsă din acest dosar a hotărât să nu aștepte o condamnare usturătoare și a colaborat intens cu procurorii de la Direcție.

Mai precis acest aa produs probe fizice pentru DNA, respectiv înregistrări ambientale a discuțiilor libere dintre el și fosta sa iubită, Ioana Băsescu.

Discuțiile reținute de către procurorii DNA, și acum și de prrima instanță de judecată, sunt cele punctuale privind manipularea banilor ce au făcut obiectul faptelor de instigare la delapidare.

Când Francesco Giovanni a deschis subiectul privind documentația ce trebuia săs stea la baza tranzacțiilor dubioase Ioana Băsescu s-a enervat, l-a apostrofat pe acesta și a intuit că există riscul ca el să poarte tehnică de înregistrare.

STIRIPESURSE va prezenta integral aceste discuții așa cum au fost ele reținute de către instanța de judecată.

Teoria lucrului cu informatorii

În ciuda insistenței avocaților de a fi eliminate aceste înregistrări, Curtea a ecplicat în detaliu de ce ele sunt valide și inclusiv avute în vedere la stabilirea vinovăției Ioanei Băsescu.

„În ceea ce priveşte nelegalitatea ordonanţei procurorului din data de 26.11.2015 şi a mijloacelor de probă „derivate din aceasta”, respectiv procesele verbale de redare a înregistrărilor realizate de Giovani Francesco Mario în datele de 26.11.2015, 02.12.2015 şi 03.12.2015 invocată de către inculpata Ioana Băsescu, prin apărător ales, instanţa constată următoarele:

În procedura camerei preliminare judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală şi cel din cadrul instanţei de control judiciar au analizat aceleaşi critici cu privire la ordonanţa organului de urmărire penală din data de 26.11.2015 prin care s-a dispus, în temeiul disp. art.148 C.proc.pen. autorizarea folosirii numitului Francesco Giovanni – Mario în calitate de colaborator, concluzionând în sensul legalităţii mijlocului de probă.

Potrivit par. 29 din Decizia Curţii Constituţionale nr.802/2017 publicată în Monitorul Oficial nr.116 din 06.02.2018 „în aceste condiții, Curtea constată că nerespectarea interdicției absolute statuată în cuprinsul normelor procesual penale ale art. 102 alin. (1) - potrivit căreia probele obținute prin tortură, precum și probele derivate din acestea nu pot fi folosite "în cadrul procesului penal" - și a dispozițiilor art. 101 alin. (1) - (3) din Codul de procedură penală privind interzicerea explicită a administrării probelor prin practici neloiale atrage nulitatea absolută a actelor procesuale și procedurale prin care probele au fost administrate și excluderea necondiționată a probei în faza camerei preliminare.

Întrucât nerespectarea dispozițiilor cuprinse în normele precitate cade sub incidența inadmisibilității care produce efecte prin intermediul nulității absolute, Curtea constată, totodată, că o verificare a loialității/legalității administrării probelor, din această perspectivă, este admisă și în cursul judecății, aplicându-se, în acest mod, regula generală potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal.

Așadar, interdicția categorică a legii în obținerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifică competența judecătorului de fond de a examina și în cursul judecății aceste aspecte.

Altfel spus, probele menținute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecății din perspectiva constatării inadmisibilității procedurii prin care au fost obținute și a aplicării nulității absolute asupra actelor procesuale și procedurale prin care probele au fost administrate, în condițiile în care, în această ipoteză, se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere legalității procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită. De altfel, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, doar probele excluse în camera preliminară nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei”.

Singura dispoziţie posibil incidentă în cauză dintre cele menţionate în cuprinsul paragrafului anterior menţionat este cea prev. de art. 101 alin. 1 C.proc.pen. însă în opinia instanţei nu ne aflăm în cauză, în ipoteza unor promisiuni pentru a se obţine probe, folosirea unui colaborator fiind un procedeu permis de legea procesual penală.

În mod evident în cauză folosirea unui investigator sub acoperire nu ar fi fost suficientă, neavând aceeaşi eficienţă iar probele nu ar fi putut fi obţinute în alt mod având în vedere complexitatea cauzei din punct de vedere factual. În ceea ce priveşte încălcarea disp. art. 148 alin. 3, 10 C.proc.pen. invocată de către inculpată instanţa constată că nimic din dosarul cauzei nu relevă faptul că dispozitivul tehnic pentru înregistrarea audio autorizată prin mandatul de supraveghere tehnică ...din 05.11.2015 emis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală a fost folosit de către colaborator.

În plus, în opinia instanței, rațiunea dispozițiile art. 148 alin. (3), (10) C.proc.pen. privind sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică în ipoteza în care procurorul apreciază că este necesară folosirea dispozitivelor tehnice de către colaborator pentru a obține înregistrări audio este aceea de a exclude aplicarea, într-o astfel de situație premisă, art. 139 alin. (3) C.proc.pen. ce permite folosirea ca mijloace de probă a înregistrărilor care privesc propriile convorbiri sau comunicări cu terții.

În prezenta cauză, se constată faptul că judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală a autorizat măsura de supraveghere tehnică a supravegherii audio a inculpatei Ioana Băsescu și a martorului colaborator Francesco Giovanni-Mario fiind emis mandatul de supraveghere tehnică nr...din 05.11.2015. În consecință a existat o analiză anterioară a legalității, temeiniciei, proporționalității și subsidiarității măsurii potrivit art. 140 C.proc.pen.

În ceea ce priveşte aplicarea prioritară a standardului convenţional aferent art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale instanţa reaminteşte faptul că atunci când examinează un capăt de cerere întemeiat pe art. 6 § 1, instanţa de la Strasbourg are în vedere procedura în ansamblu şi verifică respectarea nu numai a dreptului la apărare, ci şi a interesului public şi al victimelor ca fapta penală gravă săvârşită să fie sancţionată potrivit legii [Gäfgen împotriva Germaniei (GC)].

Citește și: Filmul ȘANTAJULUI președintelui CJ Călărași față de procurorul care îl ancheta - Îl amenința cu sesizări fictive, televiziunea și spunea că 'va face balamuc'

Garanțiile instituite de art. 6 § 3 constituie aspecte specifice ale dreptului la un proces echitabil garantat de § 1 al acestei dispoziţii. Sub acest aspect, Curtea nu are sarcina de a se pronunţa în principiu asupra admisibilităţii unor mijloace de probă – de exemplu, probe obţinute în mod ilegal prin raportare la dreptul intern. Ceea ce va face Curtea este doar să examineze dacă procedura, inclusiv modul de obţinere a probelor, a fost echitabilă în ansamblu, ceea ce implică examinarea ilegalităţii respective şi, în cazul în care se descoperă încălcarea unui alt drept protejat de Convenţie, natura acestei încălcări.

Astfel, relevante în acest silogism sunt următoarele aspecte: dacă inculpatul a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor şi de a se opune folosirii acestora; calitatea probelor, în special să se verifice dacă circumstanţele în care au fost obţinute generează îndoială cu privire la credibilitatea sau exactitatea lor; elementul de probă respectiv a exercitat vreo influenţă decisivă asupra soluţiei dispuse în acţiunea penală şi natura încălcării reclamate (art.3, 6, 8).

În cazul concret al privilegiul împotriva autoincriminării, acesta are rolul de a lăsa acuzatului un drept de opțiune în a colabora sau nu cu organele de anchetă.

O astfel de opțiune este evident încălcată în situația în care autoritățile folosesc mijloace dolosive pentru a obține probe în acuzare, probe folosite ulterior în cauză. (Allan v. R.U., 5 noiembrie 2002, para.51). Şi într-o astfel de ipoteză însă pentru a analiza dacă procedura în ansamblu a adus atingere substanței privilegiului, se va stabili natura și intensitatea coerciției, existența unor garanții procesuale eficiente și valoarea probatorie a mijlocului de probă în discuție (Heaney  și McGuinness v. Irlanda, para. 54-55).

În cazul folosirii informatorilor, în ipoteza în care informatorul nu este agent al statului trebuie analizată relația dintre informator și organele de anchetă și cea dintre acuzat și informator.

Privilegiul va fi încălcat doar dacă informatorul a acționat ca un agent al statului (se stabilește dacă schimbul de informații ar fi avut loc fără intervenția organelor de anchetă) și dacă mărturisirea acuzatului a fost determinată de informator (se stabilește dacă conversația a fost echivalentă unui interogatoriu precum și relația dintre cei doi).

În prezenta cauză conversaţia înregistrată ambiental deşi iniţiată de colaborator a avut loc la sediul biroului notarial al inculpatei, care la data faptelor nu avea calitatea de suspect (spre deosebire de reclamantul din cauza Allan c. R.U., aflat în stare privativă de libertate fiind acuzat de săvârşirea unei infracţiuni de omor situaţie premisă ce a generat o stare de vulnerabilitate evidentă a acestuia şi a intensificat efectele „presiunii psihologice” reţinute de instanţa de contencios al drepturilor omului), inculpata chiar suspectându-l pe colaborator că ar înregistra discuţia.

Aceste elemente sunt relevante în stabilirea intensităţii coerciţiei la care inculpata pretinde că ar fi fost expusă. Totodată instanţa apreciază că avându-se în vedere natura relaţiei dintre cei doi schimbul de informaţii ar fi putut avea loc chiar fără intervenţia organului de anchetă iar aceasta nici nu ar putea fi asimilată unui interogatoriu.

În plus, valoarea probatorie a proceselor verbale de redare a conţinutului convorbirilor înregistrate ambiental în datele de 26.11.2015, 03.12.2015 şi 04.12.2015 nu este una determinantă, în cauză existând numeroase alte probe ce conduc la concluzia săvârşirii ilicitelor penale de către inculpată”, se arată în motivarea CAB.

Dialoguri culte...

Din aceste procesele – verbale de redare a convorbirilor ambientale, arată Curtea, rezultă că Ioana Băsescu știa atât de sumele de bani folosite pentru plata serviciilor provin de la RCS&RDS S.A., prin intermediul martorului BENDEI Ioan, precum și de omisiunea declarării acestor venituri de către FRANCESCO Giovanni - Mario, căruia i-a reproșat că și-a însușit o parte din banii obținuți, care ar fi trebuit folosiți integral în interesul campaniei.

Într-adevăr potrivit procesului verbal de redare a convorbirii înregistrate în mediul ambiental dintre inculpata Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario la data de 26.11.2015, inculpata cunoștea despre plățile efectuate pentru servicii electorale, precum și că a intermediat contractele cu Dan Andronic și cu Lungu Ștefan, iar după încheierea campaniei electorale i-a cerut lui Francesco Giovanni să radieze societatea comercială prin intermediul căreia s-au realizat tranzacțiile, pentru a evita descoperirea faptelor:

„FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Am o problemă.

BĂSESCU IOANA: Și eu ce să-ți fac?!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nu ce să-mi faci! N-ai ce să-mi faci tu nimic, da` a venit hârtie, da!

BĂSESCU IOANA: Ce hârtie?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: De la fisc, să le dau niște hârtii și niște justificări de cheltuieli. Din noiembrie 2009 cu niște firme care s-a întâmplat ce s-o fi întâmplat atunci. Și nu știu ce să fac.

BĂSESCU IOANA: Și eu ce să fac?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nu știu că astea sunt din 2009, din decembrie, noiembrie campanii și așa mai departe iar ăștia... eu m-am uitat ce hârtii am găsit acolo sunt nimic, înțelegi? O să mă întrebe „Ce ți-au prestat? Ce ți-au făcut ăștia?”. Eu ce le zis lor? Ce le dau lor?

BĂSESCU IOANA: Nu știu, da`eu nu știu.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, sunt de la ȘTEFAN LUNGU, da!

BĂSESCU IOANA: Așa și eu ce să-i fac lui ȘTEFAN LUNGU?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: DAN ANDRONIC, eu n-am lucrat nimic cu ei, înțelegi, căcat! Înțelegi?

BĂSESCU IOANA: Tu știi foarte bine care a fost situația atunci, da?!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Așa și ce fac eu? Le dau hârtii? Și?

BĂSESCU IOANA: „Astea le am!”, Ce hârtii?”.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, da mi-au zis și justificări pe ce s-a întâmplat. Justificări.

BĂSESCU IOANA: Ce justificări?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Pe ce s-a întâmplat. Că ăsta mi-a făcut mie ce    mi-a făcut. Ce mi-a făcut mie? Nu mi-a făcut nimic!

BĂSESCU IOANA: ...[conform imaginilor se uită pe o hârtie]… Mă, sincer degeaba vii la mine, că nu eu le-am făcut.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, cin... Poftim?

BĂSESCU IOANA: Nu eu le-am făcut.(…)

BĂSESCU IOANA: Nu știu dacă îți amintești exact, cine insista să se lucreze prin el?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Eu insistam să se lucreze prin mine?!

BĂSESCU IOANA: Da, tu, tu, tu! Amintește-ți de câte ori ai fost în sediu și eu nu știu. Ai fost de o grămadă de ori.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Am fost de 2 ori la sediu, de 2, 3 ori la sediu.

BĂSESCU IOANA: Nu știu. Deci, OK, eu nu știu. Nu știu cine sunt…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Așa de 2, 3 ori am fost la sediu ca să vorbesc de concertele alea, știi foarte bine atunci.

BĂSESCU IOANA: Nu știu.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Căcat.

BĂSESCU IOANA: Nu știu cine sunt, nu eu le-am făcut.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Le-am făcut eu, vrei să zici.

BĂSESCU IOANA: Da` nu le-am făcut eu!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da` le-am făcut eu?

BĂSESCU IOANA: Păi, da cine le-a făcut, mama?!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ce treabă aveam eu cu DAN ANDRONIC, mă? Ce treabă aveam eu cu el?

BĂSESCU IOANA: Da, eu de unde vrei să știu?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da, ce treabă aveam eu cu el atunci? Da` nu-ți aduci aminte?

BĂSESCU IOANA: OK! Și eu ce treabă aveam?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da` nu-ți aduci aminte?

BĂSESCU IOANA: Nu, nu-mi aduc aminte!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK. Bine.

BĂSESCU IOANA: Și fiscul ce justificări poate să ceară?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Poftim?

BĂSESCU IOANA: Fiscul, ce justificări poate să ceară?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Mi-a cerut, înțelegi, hârtiile de pe tranzacțiile astea, da... și ce am beneficiat. Adică „Băi, îi dau contractul. Arată-mi și mie ce-a făcut ăla? Pentru tine, pentru mine, pentru... MUSIC CHANNEL NO LIMIT”. Și ăla n-a făcut nimic pentru mine, știi bine ce-a făcut DAN ANDRONIC, căcat! În noiembrie, decembrie. N-a făcut pentru mine.

BĂSESCU IOANA: Nici pentru mine.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Corect nici pentru tine, da` a făcut pentru altcineva, da. N-a făcut pentru mine asta e problema asta e a mea, înțelegi? Pentru că... na vezi ce se întâmplă. Și sunt panicat și nu știu ce să fac? Și înțelegi, da.

BĂSESCU IOANA: ...[neinteligibil, vorbește în șoaptă]...  (..)

BĂSESCU IOANA: Auzi, știi ceva ...[neinteligibil, vorbește în șoaptă]... când ai încasat niște bani....

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ce bani am încasat eu? Păi, am încasat niște bani pe care i-am dat mai departe, toți înțelegi? Mai au rămas... mai sunt niște bani pe care EMILIA nu i-a declarat, că m-am uitat în hârtii, da, cu care s-a plătit excursia în CUBA, de exemplu, știi? Care EMILIA nu i-a declarat. Sunt 700 și ceva de mii de lei sau ce sunt acolo pe care EMILIA nu i-a declarat. Înțelegi? Ca eu să pot să-i plătesc la fisc, înțelegi? Și din banii ăia s-a plătit sau ce s-a plătit pentru că na... Nu i-a declarat doamna contabilă, trecem peste asta, da. Am încasat, am plătit, am cheltuit, am mers în excursie, înțelegi? Cu niște bani care mai nou aflu și mă uit în hârtii că nu erau ai mei, înțelegi? Pentru că ea nu era în stare să se ocupe de firmă și să plătească, și...?

BĂSESCU IOANA: Ea trebuie să plătească, măi, băiatule!  (…)

BĂSESCU IOANA: Pe ANDRONIC aș putea să…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da, căcat, păi și ȘTEFAN, ce... parcă nu-l știi pe ȘTEFAN? Iar alea sunt firmele...

BĂSESCU IOANA: Du-te tu și vorbește cu ȘTEFAN care este în arest la domiciliu!  (…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Actele au stat aicea, după aia au venit la mine. Parte din ele le am, parte din el nu le am, că e haos, da. Știi foarte bine că așa a fost.

BĂSESCU IOANA: Păi, toate actele.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dar am și spus, actele au stat la tine până ne-am despărțit noi, după aia au venit la mine, da, și parte le am, parte nu le am. Că de aia și stăteau aici.

BĂSESCU IOANA: Când ți-am spus să închizi firma îți trebuia nu știu ce căcat!(…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Crezi tu că nu veneau din 2009? Și acuma de ce vrei să, acuma e...

BĂSESCU IOANA: ...[neinteligibil]… la revedere, îți închideai cu controlul prin firmă ...[neinteligibil]...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Pentru că eu n-am știut că fac ceva ilegal sau poate să vină cineva.

BĂSESCU IOANA: Dar n-a zis nimeni că este ilegal, domnule!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, OK.

BĂSESCU IOANA: Demonstrează-mi mie că este ilegal.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dar n-am spus că este ilegal, înțelegi? Dar     dacă-mi cere... „OK, și ce ți-a făcut ție DA COMUNICATION?”. „Păi...”.

BĂSESCU IOANA: Păi și nu scrie în contract?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, da. Da` nu tre` să și arăți? „Bă, mi-a făcut pantofi”. „Păi, arată-mi pantoful”. „A! Păi, nu-l mai am”. „Arată-mi o schiță, arată-mi ceva!”.

BĂSESCU IOANA: „Nu mai știu au trecut 6 ani.”.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da. Deci, eu am făcut niște chestii…

BĂSESCU IOANA: Așa și eu de unde vrei, eu nici nu știu ce s-a făcut. Pe mine mă întrebi? Pe mine mă întrebi?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Comunicare, strategie, afișe, căcat…

BĂSESCU IOANA: Eu le-am făcut?!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nu le-am făcut eu, le-a făcut el pentru campanie, nu pentru mine. Da? Le-a făcut el pentru campanie, nu le-a făcut pentru mine?

BĂSESCU IOANA: Așa și acuma ce vrei să faci?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi și acuma ce pot eu să fac? Zi-mi și mie? Ce pot eu să fac? Zi-mi tu mie? Că asta era întrebarea, ce să fac eu în situația asta? Le dau hârtiile și să fiu sănătos, nu?

BĂSESCU IOANA: Așa și eu ce vrei să-ți fac?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, așa cum la vremea respectivă ai zis: „Hai să facem, să fie treabă bună!”.

BĂSESCU IOANA: Nu, n-am zis eu. Nu n-am zis eu. OK, așa…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK, n-ai zis tu, a zis... a venit... cine a venit și s-a întâlnit? Nimeni. Cine s-a întâlnit cu...? M-am întâlnit eu cu DAN ANDRONIC? M-am întâlnit eu cu ȘTEFAN LUNGU? Cine s-a întâlnit? Cine a zis? Înțelegi, eu nu m-am întâlnit cu ei „Da, domn`e vrem să facem prin tine”. Hai să fim serioși. Bine. Cine a zis, cine a zis? Da? Ce fac eu în situația asta? Ce fac eu? Ce le dau eu lor?

BĂSESCU IOANA: Ce acte ai?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Poftim?

BĂSESCU IOANA: Ce acte ai?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Am, am... singura chestie am găsit contractul cu LOMAR, înțelegi? Și cred că îl găsesc și pe ăsta cu DA COMUNICATION. Da, păi, am contractele, dar n-am justificările și te-ai uitat... mă uitam dimineață, înțelegi. „Nu știu ce, da 2012, da` cum a... contracte fictive cu unii...”. Mă uit la televizor de dimineață. Da, păi, este același lucru după părerea mea, este același lucru și logic m-am panicat, tre` să mă duc ...[neinteligibil]…

BĂSESCU IOANA: Nu trebuie să ...[neinteligibil]…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, dacă ei poate știu, habar n-am, eu nu știu ce știu ei, poate știu că e fictiv, poate știu că nu mi-a prestat nimeni... mie nimic. Poate știu.

BĂSESCU IOANA: Da, cine te-a pus, mă, să te bagi?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da, m-am băgat eu așa flower-power?

BĂSESCU IOANA: Da, tu. Amintește-ți cum stăteai la sediu, cu zilele.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Eu am zis... Nu, la sediu a fost cu evenimentele care s-au ținut o singură zi.

BĂSESCU IOANA: A! Vai, vai, vai, vai! Cine se oferea? „Eu ...[neinteligibil]… prin mine, se face prin mine. Eu fac...”.  (…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK, am zis eu. Și? M-am dus eu la DAN ANDRONIC? Eu pe ăla „Bună-ziua, bună-ziua!”. Îl știu eu pe ăla? Habar n-am, nu știu cine e ăsta!

BĂSESCU IOANA: Da` când tre` să dai răspunsul?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Săptămâna viitoare, până vineri.

BĂSESCU IOANA: ...[neinteligibil]…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da, și?

BĂSESCU IOANA: Așa și ce ...[neinteligibil]…

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Și ce le spun eu? Le trimit actele și după aia când o să mă întrebe, ce le zic? Eu le zic „Frate, nu știu!”. Le zic „Nu știu!”.

BĂSESCU IOANA: „Nu mi-amintesc!”.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: „A! Nu-mi amintesc”. Unele chestii oricum nu mi le amintesc din 2000... și firmele astea acuma mi-au sărit în ochi. OK, că pe ȘTEFAN îl știu, da, și de ANDRONIC am auzit la televizor. Dar firmele ROMAR și RESDAC, sau cum se numesc ele, habar n-am, înțelegi. Eu nu am, n-am lucrat cu el, eu nu știu cine sunt, nici nu mi-am adus aminte de ele. Înțelegi? M-am apucat să scormon, de ieri scormon. Deci, nu pot să fac nimic? Tre` să stau liniștit și să-mi asum fapte pe care nu le am... pe scurt. Nu, să mi le iau eu în cârcă?!

BĂSESCU IOANA: Nu știu ...[neinteligibil]… Ce pot să-ți spun.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Le am în contract, o să-ți trimit scanat contracul să vezi ce s-a făcut. Consultanță, HQ... nu știu ce... O să-ți trimit scanat contractul, să te uiți pe el pe mail. Să-mi zici ce părere ai și cu asta-basta. Îți las asta?

BĂSESCU IOANA: Da.

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK. O să-ți trimit pe mail și dacă ai timp ...[neinteligibil]... să-mi zici, ce vrei să zic, să fac, mă anunți.

BĂSESCU IOANA: Cum vrei. Dar nu îmi trimite pe mail că ...[neinteligibil]…”, se arată în documentul citat.

Totodată, mai notează Curtea în motivarea sa, din procesul verbal de redare a convorbirii înregistrate în mediul ambiental dintre inculpata Băsescu Ioana și Francesco Giovanni– Mario la data de 03.12.2015 rezultă implicarea inculpatei în tranzacția cu RCS&RDS, precum și că aceasta cunoștea caracterul ilicit al sumelor obținute de Francesco Giovanni, reproșându-i că a folosit o parte din sume în interes personal, după care a verificat dacă are asupra sa tehnică de interceptare, numai după acest moment acceptând să discute despre sumele încasate de la RCS&RDS:

”FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Băi, ăştia nu au făcut nimic pentru mine atunci, înţelegi? Ştii bine despre ce e vorba! Doi la mână: uită-te şi tu, pe contractele astea, înţelegi, care toate astea stăteau aicea, ştii bine, da? Asta nu e semnătura mea! A cui e? Nu ştiu a cui e! Nu ştiu cine a făcut toată treaba asta! Şi pe ăsta şi pe ăsta! Asta e a mea, într-adevăr, dar pe asta... pe astea două?

BĂSESCU IOANA: Autiști...! Cine a făcut plăţile!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nu, că plăţile-s făcute de la ei către mine! Dar nu contează... şi de la mine către ei, dar uită-te, cine sunt semnăturile! Da, plăţile-s făcute de mine! Uite! Tu știi bine... semnătura mea, asta, aicea, nu e semnătura mea pe niciunul dintre ele!

BĂSESCU IOANA: Aşa o fi! Şi ce vrei să-ţi fac acum?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, şi eu ce fac? Ce le zic ăstora? Eu ce le zic lor? Ce mă duc eu să le spun lor mâine?

BĂSESCU IOANA: Dar cine te cheamă mâine...?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Antifrauda!

BĂSESCU IOANA: OK! Le dai contractele, care-i problema?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da... şi or să vină să: "Ce servicii v-a prestat ă...?"

BĂSESCU IOANA: Păi, şi tu nu ştii să citeşti acolo ce proiect de servicii ţi-au prestat?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dovadă! Ce dovadă le dau eu lor? Că nu mi-a prestat nimic! Doi la mână: una dintre astea...

BĂSESCU IOANA: OK! Spune-le că nu ţi-au prestat nimic, care-i problema?(…)

BĂSESCU IOANA: Auzi, tu ai rămas cu 200 de mii de euro, aşa că nu mai comenta atâta!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Care 200 de mii de euro? Care 200 de mii de euro?!

BĂSESCU IOANA: Atâta ţi-au rămas, băiatule!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Mie?!

BĂSESCU IOANA: Da, da, da!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Niciodată!

BĂSESCU IOANA: După astea!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Niciodată-n viaţa ta!

BĂSESCU IOANA: Ba da!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Niciodată-n viaţa ta! Toate sumele astea încasate s-au dus către ăştia!

BĂSESCU IOANA: Nu-i adevărat! (…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nu sunt... Trebuiau declaraţi şi plătiţi la stat şi au rămas şi din banii ăia, înţelegi, sau din al... Sunt 55 de mii de lei cu care s-a plătit excursia noastră în Cuba, nu în China!

BĂSESCU IOANA: În Cuba!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, despre ce vorbim?

BĂSESCU IOANA: A noastră, mă scuzi, că-ţi spun!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, cine a fost? Păi, stai puţin, n-am fost noi? Eu cu tine şi cu ADI! Noi trei!

BĂSESCU IOANA: Aşa, şi?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, a cui a fost? A mea?

BĂSESCU IOANA: Nu e vina mea!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, a fost a mea?

BĂSESCU IOANA: Nu, dar care e problema mea?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nu, dar tu vii şi-mi spui mie că mi-au rămas mie şi că nu ştiu ce! Dar eu ce fac cu astea, că astea nu sunt ale mele? Îţi repet: cum justific eu sumele astea? Uită-te şi tu aici! Că tre' să ştiu aicea ce...

BĂSESCU IOANA: Le-ai plătit, da?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Pentru? Pentru ce?

BĂSESCU IOANA: Pentru serviciile depuse aicea! Ce mă-ntrebi pe mine? (…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dar cine le-a făcut, mă, pe astea?

BĂSESCU IOANA: Nu eu! Tu!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Cine le-a făcut, mă? Eu? Eu?

BĂSESCU IOANA: Care te duceai toată ziua şi stăteai acolo!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Eu m-am dus la campanie şi am zis: "Dom'le, eu vreau să fac... ă... lucrurile astea pentru voi!"? Eu am făcut lucrurile astea!

BĂSESCU IOANA: Ia, dă încoace telefonul în pizda mă-tii de nesimţit! Dă... ia deschide-ţi bluza!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ia... ce să fac? Ai... tu ai înnebunit? Şi vă suna GEORGE! GEORGE mă suna!

BĂSESCU IOANA: Deschide-ţi bluza!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Uite-o!

BĂSESCU IOANA: Deschide-ţi bluza!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Mamă, deci, deja... hai că mă enervezi!... Deschide-ţi bluza...

BĂSESCU IOANA: Păi, deschide-ţi bluza, că eşti în stare!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ai văzut? Ce vrei să mai fac?

BĂSESCU IOANA: Nu, deschide-ţi bluza că vreau să văd! Nu, deschide-ţi!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: A... cămaşa?

BĂSESCU IOANA: Da, da, da! Vreau să văd să n-ai...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dar de ce tre' să mă zgârii? De ce râzi de mine?!

BĂSESCU IOANA: Vreau să văd că n-ai tehnică pe tine, băiatule!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Asta era ultima! Înţelegi? Asta era ultima! Eu înţeleg că tre' să fiu eu prostul să cadă şi să răspundă, că n-o să răspundă nimeni altcineva, o să răspund eu...

BĂSESCU IOANA: Dar n-am înţeles!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Înţelegi?

BĂSESCU IOANA: N-am înţeles de ce dai vina pe mine, după atâţia ani!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: După atâţia ani mie îmi vin ăştia pe cap, înţelegi...

BĂSESCU IOANA: Aşa!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: ...Pentru nişte contracte pe care eu nu le-am făcut, care au trebuit prestate nişte servicii pentru campania electorală, ştii bine, a lui taică-tu... da? Ştii foarte bine lucrurile astea!...

BĂSESCU IOANA: Te înregistrează cineva?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Care au făcut...[neinteligibil]... Nu mai...

BĂSESCU IOANA: ...[neinteligibil]... vorbești mai încet, băiatule!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nu, dar stai puţin, mă pui așa și...! Aşa... Da... Şi acuma eu... ce facem? Hai să ne spălăm pe mâini! Hai să-l aruncăm la gunoi să ne pişăm pe el, că nu mai contează cu nimic. Dă-mi o explicaţie logică! Ce le zic eu la oameni? Fă... ce le zic eu? Mi-au prestat aicea... ”Ok, arată și mie dovada!” Ce le zic? Ce le arăt?

BĂSESCU IOANA: Nu tre' să le arăţi nicio dovadă!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nicio dovadă, nu?

BĂSESCU IOANA: Nu, nicio dovadă!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Te uiţi şi tu la televizor, cu contracte fictive şi cu nenorociri? Pe câți îi ia...

BĂSESCU IOANA: Aşa! Dar care-i fictiv?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Pe câți îi ia...

BĂSESCU IOANA: Care... care-i fictivitatea aici?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: ...[neinteligibil]... ei nu mi-au prestat nimic, trebuia să am un raport de activitate, o... nu ştiu ce căcat... consultanţă în domeniul ...[neinteligibil]... Nu trebuia să dea hârtie? Trebuia să-mi dea ceva!

BĂSESCU IOANA: Nu știu... De ce nu mi-ai cerut atunci, băiatule?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Cui să cer, că eu n-am făcut nimic, eu nu m-am întâlnit cu ei, eu n-am făcut nimic!

BĂSESCU IOANA: Tu erai toată ziua acolo!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nu! Am fost acolo de 3 ori...

BĂSESCU IOANA: Nu mai minţi!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: ...de două ori la concerte... de două ori la concerte!

BĂSESCU IOANA: Ia stai jos un pic!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Mi-e şi... nu, nu, nu! E... Nu ştiu cine-a fost cu mine acolo dar am fost acolo de 3 ori, de două ori la concertele alea...

BĂSESCU IOANA: Mincinosule!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: "Hai să le facem! Hai să nu le facem!" Eu nu     m-am dus acolo... "Haideţi domnu'! Hai cu mine!" Mincinosu'... Deci, contractele alea...

BĂSESCU IOANA: Deci, mergeai mai des ...[neinteligibil]... decât mergeam eu, da?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Deci, con... deci... deci contractele astea... Nu e adevărat! Am fost când a fost scena pusă acolo că era ...[neinteligibil]... şi cu SFINXUL!

BĂSESCU IOANA: Nu e adevărat! Erai... Nu! Erai toată ziua!(…)

BĂSESCU IOANA: Vrei să-l întrebăm pe ONACA de câte ori ai fost acolo?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Întreabă-l, te rog! Du... dacă după ce...

BĂSESCU IOANA: Deci, toată lumea îşi aminteşte că ai fost des acolo, da?(…)

BĂSESCU IOANA: Ți-am spus atunci să ți le închizi!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nu le-a închis nimeni, înţelegi, atunci pentru că nu aveam de ce să le închid că nu mă ştiam vinovat cu nimic! Înţelegi? Pentru că eu nu am prestat nimic în campanie... deci, înţelegi? Da!

BĂSESCU IOANA: Hai, mă, nu te mai fă că nu ştii!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ce să ştiu, mă? Ce să ştiu?

BĂSESCU IOANA: Ți-au intrat banii de la BENDEI, mă, jegule nesimţit?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Nu a intrat niciun ban, toţi banii au intrat pe chestii, înţelegi? Iar astea sunt problemă... astea, astea de aicea... astea...

BĂSESCU IOANA: Pe ce chestii au intrat, băi, băiatule?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Am făcut canal în U... în Ungaria, două canale!

BĂSESCU IOANA: Băi!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Două canale!

BĂSESCU IOANA: ...[neinteligibil]...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Două canale făcute în Ungaria!

BĂSESCU IOANA: Da, pentru asta ţi-a dat!(…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: ...pe contract! Nu mai zic că nu sunt semnate pe toată pagina, trecem peste asta! Cine a semnat în locul meu? Da? Şi doi la mână, cine-i ăla? Vreau să dau de el, vreau să dau de LOMAR ăsta! Cine e?

BĂSESCU IOANA: Nu ştiu!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Şi cine poate să ştie?

BĂSESCU IOANA: Nu ştiu!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: A lucrat în campania aia, a fost o firmă!

BĂSESCU IOANA: Aşa, şi? OK, şi?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, şi cineva trebuie să ştie!

BĂSESCU IOANA: Şi? Nu ştiu!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, şi cineva nu trebuie să ştie?

BĂSESCU IOANA: Cine?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Cineva care a lucrat şi el acolo! Cineva!

BĂSESCU IOANA: Nu ştiu, că lumea pe care am întrebat-o nu ştie!(…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, nici eu nu ştiu cine sunt! ...[se bâlbâie]... DAN ANDRONIC ştii cine e! Ce-i spun eu de la asta? Mi-a dat... ce? Ce-am făcut?

BĂSESCU IOANA: Cu DAN pot să te pun în legătură! ...[neinteligibil]...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Dar eu nu-l cunosc, ce să mă pui în le... să mă pui în legătură să... ce? "Vedeţi că am lucrat... dar n-am lucrat!"

BĂSESCU IOANA: Să vorbeşti cu el să stabileşti, de exemplu! Că nu-i problema mea, nu e firma lu' mama! Ai înţeles?”.

Relevant, scrie magistratul Jderu, este și procesul verbal de redare a convorbirii înregistrate în mediul ambiental dintre inculpata Băsescu Ioana și martorul Francesco Giovanni - Mario  din 4 decembrie 2015, din cuprinsul căruia rezultă că Ioana Băsescu îi oferă sfaturi cu privire la atitudinea pe care să o adopte pentru a nu fi descoperit caracterul fictiv al contractelor și beneficiarul final al serviciilor:

„BĂSESCU IOANA: Am vorbit cu...[neinteligibil]... dacă vrei, îţi face nu ştiu ce ...[neinteligibil]...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da! (…)

BĂSESCU IOANA: Ă... mi-a dat o chestie de la un avocat cu... dacă eşti obligat sau nu să păstrezi operaţiunile care se fac...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK!

BĂSESCU IOANA: Ăsta-i avocatul... (…)

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Eu acuma mă duc, le duc actele, văd ce zic şi după aia am să-ţi zic!

BĂSESCU IOANA: Părerea mea este... citeşte şi hârtia aia ...[neinteligibil]... să le explici: "Băi, nu le-am păstrat, nu mă interesează...".

BĂSESCU IOANA: Da! Şi uite: domnul avocat MIRCIOIU dă şi articol din lege că nu eşti obligat să păstrezi, să arhivezi... ă...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK! O să mă uit!

BĂSESCU IOANA: ...chestiile alea din spate...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK! (…)

BĂSESCU IOANA: ...că nu eşti obligat să le arhivezi şi că nu eşti obligat... şi RADU spune că nu au de ce să-ţi ceară din 2009!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Păi, asta ştiu şi eu!

BĂSESCU IOANA: Că e prescris!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Decât dacă-i altceva! De asta ţi-am spus şi eu! Pentru că asta am întrebat şi eu: "Bă, dar de ce îmi ceri din 2009?", că ştiu că-ţi cer pe 5 ani!

BĂSESCU IOANA: Păi, RADU zice... mai bine să începi să le ceri ordinul de serviciu, hârtiile alea... Nu ştiu dacă ţi le-au arătat sau nu ţi le-au arătat! Adică să le... să... să lungeşti cumva termenele! Nu... te grăbeşti să le dai contractele! "Nu, frate, ia... le mai caut! N-am conta... contabila în concediu, nu le-am găsit... În cât timp pot să vi le aduc?".

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Bine!

BĂSESCU IOANA: Deci, tre' să le ceri ordinul de serviciu, să se uite pe el... să te uiţi pe el, să vezi ce scrie, exact cum e, ce trebuie să le... ţi-au dat?

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Pf... nu! Au venit cu nişte legitimaţii când au venit şi mi-au lăsat o hârtie la birou!  (…)

BĂSESCU IOANA: "Dom'le, n-am găsit, nu... nu ştiu!". Fii atent cu telefonul!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: OK!

BĂSESCU IOANA: Şi citește ce scrie ...[neinteligibil]... nu eşti obligat să ai în spate! Atâta timp cât prestaţia a fost făcută...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Ştii care-i problema? Că n-a fost făcută, dar eu tre' să demonstrez că ar fi fost făcută! Aia-i problema!

BĂSESCU IOANA: Au fost făcute!

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Da! ...[neinteligibil]... firma mea!

BĂSESCU IOANA: Băi, poți să spui că au fost făcute...[neinteligibil]...(…)

BĂSESCU IOANA: Deci, ascultă-mă puţin! Nu te duce singur să vorbeşti cu nimeni...

FRANCESCO GIOVANNI MARIO: Am înţeles! OK! Am înțeles!”.

Udrea - Opt ani cu executare pentru mare corupție

Curtea de Apel București l-a condamnat, marți, pe fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost judecat alături de fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, Ioana, și fostul șef al CJ Tulcea, actualul vicepreședinte, Victor Tarhon privind modalitatea de finanțare a campaniei prezidențiale din 2009.

De asemenea, Udrea a primit încă 2 pedepse de 5 și 3 ani pentru spălare de bani. De asemenea, instanța a dictat încă o pedeapsă de 5 ani pentru spălare de bani.

UPDATE: judecătorul a contopit toate pedepsele aplicate Elenei Udrea și a condamnat-o la 8 ani de închisoare

Minuta în cazul Elenei Udrea:

”Sentința - 6 ani de executat, plus un spor de 2 ani, adică 8 ani de închisoare în total. Condamna pe Elena Udrea la 6 ani pentru instigare luare de mita. Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pt instig luare de mita (altă faptă). Condamna pe Elena Udrea la 6 ani pentru spalare de bani. Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pentru spalare de bani (alta fapta). Condamna pe Elena Udrea la 3 ani închisoare pentru spălare de bani (a treia fapta). Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pentru spalare de bani (alta fapta). Condamnă pe Elena Udrea la 4 ani închisoare pentru spălare de bani (a cincea faptă).”.

Alături de aceștia a mai fost judecat și omul de afaceri Cătălin Andronic, proaspăt condamnat definitiv la o pedeapsă cu suspendare în dosarul Ferma Băneasa.

Decizia de marți nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de către toate părțile din dosar, caz în care procesul va ajunge la instanța supremă.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE iar inginerul pentru instalațiile de oxigen și aer comprimat e „AMNEZIC”

În acest dosar judecătorul de caz a încheiat dezbaterile la jumătatea lunii ianuarie iar până la acest moment a amânat stabilirea verdictului de două ori.

Un procuror DNA a cerut, la finalul lunii ianuarie, la Curtea de Apel București pedepse uriașe pentru fostul ministru al Turismului Elena Udrea și fiica fostului președinte al României Traian Băsescu.

Magistratul anticorupție a cerut o pedeapsă de peste 15 ani în cazul  Ioanei Băsescu și de peste 12 ani în cazul fostului ministrul de la Turism.

„Având in vedere jurisprudența și starea de concurs de comitere a faptelora apreciem că legea penală mai favorabila e Codul penal vechi.

Chiar dacă limitele de pedeapsa sunt mai ridicate decât cele din Codul penal nou. Condamnați pe inculpata Udrea Elena pentru cele șapte fapte, aflate în concurs.

Limitele pedepsei sunt de la 3 la 12 ani. Dozarea pedepsei trebuie sa fie corespunzătoare urmare modului în care a înțeles să se folosească de sarcinile si funcția avute.

Orientați pedeapsa spre maximum special al acestei fapte de instigare la luare de mita.

Pentru faptele de spalare de bani dispuneti condamnarea ei la o pedeapsa spre maximum pentru patru fapte de spalare de bani.

Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugam să aplicați și un spor de pedeapsa, necesar în virtutea gravității faptelor comise prin prisma funcției si calității sale. A denotat disprețul total față de lege.

Dispuneți stabilirea exectuării pedepsei în regim privativ de libertate", a cerut proicurorul în fața judecătorului de la CAB.

În cazul lui Nastasia Gheorghe procurorul DNA a explicat magistatului că „el a fost condamnat la patru ani de închisoare și are pedeapsa suspendată sub supraveghere potrivit deciziei iccj din dosarul Gala Bute”.

„Anulați pedeapsa sub supraveghere. Orientaâi pedeapsa actuală înspre medium al pedepsei. Contopiti si stabiliți executarea pedepsei.

Tarhon Victor: o faptă de luare de mită. El a recunoscut faptele dar a menținut o parte din declarațiile. Condamati la o pedeapsa orientata spre mediu”, a mai spus magistratul anticorupție.

„Ioana Băsescu: aveți în vedere ca limitele de pedeapsa pentru delapidare in codul vechi sunt de la 5 la 15 ani. Orientați pedeapsa spre maximum. Când a comis fapta avea calitatea de fiică a președintelui în funcție.

Modalitatea in care ea a recurs la o asemenea modalitate de a delapida o societatea a statului român indică necesitatea unei pedepse exemplare.

Pentru că are și fapte în concurs vă solicităm să orientați pedepsele spre maximum special și pentru celelalte”, este solicitarea DNA în cazul fiicei fostului președinte Traian Băsescu.

Citeşte şi: Băsescu atacă DNA în pragul primei decizii în dosarul fiicei sale, Ioana - Afirmă că ar fi ţinut dosarele unor judecători în sertar pentru soluţii în altele

În cazul lui Ioan Silviu Wagner procurorul a explicat că „faptul că nu a înțeles ce înseamnă funcția de director, faptul că s-a lăsat tras în proceduri ilegale, trebuie cu sine să conducă la aplicarea unei pedepse cu executare”.

„A recunoscut inițial dar in fața dumneavoastră nu a mai recunoscut. Condamnați inculpatul pentru delapidare spre medium special”, a mai spus magistratul de la DNA.

Pentru Radu Cătălin Andronic, proaspăt condamnat definitiv în dosarul de mare corupție Ferma Băneasca, magistratul a arătat că limitele de pedeapsă pentru fapta de mărturie mincinoasă din acest dosar sunt de la 1 la 5 ani.

„Avand in vedere decizia anterioara vă cerem sa aplicați regulile privind concursul de infracțiuni. Orientați spre maximum de pedeapsă. Totodată să aplicați și un spor de pedeapsă. Decizia de la instanța supremă este de trei ani de închisoare cu suspendare.

Fapta sa are un grad de periculozitate extrem de ridicat. Aplicați și pedepsele accesorii și complementare aferente vechiului cod penal”, a mai cerut magistratul ancticorupție.

Anterior solicitării exprese a pedepselor magistratul de la DNA a reamintit instanței de judecată starea de fapt reținută de procurorul de anchetă, probele pe care acesta se bazează, precum și modalitatea în care cei judecați au încercat să acopere aceste acuzații cu mărturiile unor martori aleși.

„Am arătat cum fondurile din campania electorală date de oameni de afaceri au fost folosite pentru a se asigura încrederea că fondurile publice vor fi remunerate conform contractelor publice.

Însuși unul dintre denunțători spune că în 2009 se făceau licitații pentru contracte care nu erau integrale.

Citește și: Ministrul Justiției: Am transmis la Guvern proiectul de deființare al SIIJ - Avizul CSM este consultativ iar după analiză am decis

Spunea că a fost contactat  de Nastasia care i-a spus ca trebuie sa facă o plată pentru un proiect de media. A spus ca Nastasia i-a spus ca de aceasta plată depinde bună relație pe viitor cu autoritatea publică ce îi face plățile conform contractelor publice existente.

'Precizez ca la nivelul lui 2009 bugetul era diminuat si nu permitea efectuarea turot plăților, astfel ca se vor acorda plati doar celor care la rândul lor fac plati pentru campanie`, spunea martorul.

Citește și: Probleme MAJORE pentru fostul colonel care TĂIA și SPÂNZURA la BAD a Jandarmeriei Române - Instanța a validat probele DIICOT și stabilește începerea judecății

Probatorul se întregește cu actele transmise de instituțiile publice aflate pe filieră, între care și cele de la Ministerul Turismului ....”, a explicat magistratul DNA în sala de judecată.

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic - de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.