Premium
Kievul și guvernele occidentale neagă existența lor, dar sabotorii spun că lovesc Rusia pe teritoriul său cu ajutorul populației sale.
Dacă se întâmplă ce este mai rău, Taras, 23 de ani, Vladyslav, 21 de ani, și comandantul lor, Olexiy, 39 de ani, sunt conștienți că guvernul ucrainean va nega orice cunoștință despre ei. În capitalele occidentale, există o tresărire colectivă numai la gândul lor.
Ei sunt membri ai batalionului Bratstvo, un grup de voluntari ai forțelor speciale ucrainene, care duc lupta împotriva lui Vladimir Putin dincolo de liniile de front ale războiului din Ucraina, dincolo de zonele ocupate ale țării lor - și adânc în Rusia, notează The Guardian.
Răpiri și sabotaje pe teritoriul Rusiei
Activitatea lor variază de la răpirea unor înalți oficiali ai Kremlinului, la distrugerea infrastructurii militare cheie și la doborârea unor avioane inamice pe teritoriul rusesc.
Ar putea părea ciudat ca un batalion ca al lor să permită ca poveștile lor să fie auzite în public. Dar asta înseamnă să nu înțelegem bine scopul lor. În tot ceea ce fac, există un singur mesaj pe care vor să îl transmită. "Este foarte ușor pentru noi să trecem granița rusă", spune Vladyslav, cel mai tânăr dintre cei trei, cu un zâmbet.
Voluntarii din Bratstvo, care în ucraineană înseamnă "frăție", au un statut aparte, fiind independenți din punct de vedere tehnic de armata ucraineană, dar acționând cot la cot cu forțele oficiale. Statutul lor de independență le oferă posibilitatea de negare.
Olexiy este în "informații", spune el, dar batalionul recrutează în principal civili sau îi culege pe cei mai străluciți din alte batalioane de voluntari. El spune că înțelege de ce munca lor trebuie să rămână separată. Raționamentul este totuși greu de înghițit pentru toți.
Totul se reduce la nervozitatea Occidentului la gândul că Ucraina are capacitatea de a lovi Rusia în Rusia, așa cum a fost evidențiat de dezbaterea îndelungată privind furnizarea de tancuri Leopard 2 de către Germania și de refuzul SUA și al altora de a furniza avioane de luptă F16.
O mare parte din această anxietate este probabil legată de amenințarea Kremlinului de a folosi arme nucleare dacă "însăși existența statului este pusă în pericol".
"Se pare că rușii pot merge pe teritoriul ucrainean, dar ucrainenii nu pot merge în Rusia", spune Olexiy.
Voluntarii Bratstvo nu se lasă descurajați. Ei insistă că este vital ca înaltul comandament rus să simtă căldura bătăliei pe propriul teritoriu.
Îmbrăcați în blugi, pulovere și hanorace cu glugă, ei beau cafea în Parcul Taras Șevcenko din Kiev în timp ce își povestesc aventurile, în timp ce se află într-o pauză de la antrenamente, planificări și misiuni. Singurul indiciu despre cine sunt este pistolul de la șoldul lui Vladyslav.
Din cauza statutului lor neoficial, poveștile lor nu au putut fi verificate în mod independent, dar sunt convingătoare și credibile. De asemenea, sunt extraordinare prin îndrăzneala lor.
Elicopter rusesc doborât
Al doilea cel mai în vârstă dintre cei trei bărbați, Taras, spune că s-a întors în urmă cu două săptămâni de la ceea ce el a descris ca fiind o operație simplă. "Grupul nostru trebuia să aducă o anumită cantitate de explozibili pe teritoriul Rusiei și să îi lase într-un anumit loc", spune el. "Nu știu pentru ce și cui era destinat acest explozibil. Dar știu cu siguranță că unii oameni din Rusia sunt gata să-i ajute pe ucraineni".
Dar în urmă cu șase săptămâni, spune el, a finalizat cea mai reușită operațiune de până acum. A avut un început agitat. "Am avut sarcina de a distruge un elicopter rusesc care transporta oficiali de rang înalt ai Ministerului rus de Interne", spune Taras. "La prima intrare, vremea nefavorabilă a împiedicat vizorul laser să țintească cu precizie ținta. În plus, am avut probleme interne în cadrul grupului, certuri, așa că am intrat pe teritoriul rusesc, dar ne-am întors, am ținut cont de greșelile noastre... și peste o săptămână am făcut o a doua încercare."
Grupul operativ format din cinci oameni a pornit la ora 7 dimineața, pândind cu ușurință prin păduri și câmpuri, pentru a trece în Rusia. "Am mers toată ziua", spune Taras. "Apoi am petrecut noaptea în locația respectivă și la ora 9 dimineața am auzit un elicopter. Aveam cu mine o mică dronă de recunoaștere și mi-a confirmat că era același elicopter.
"Am tras cu un sistem portabil de rachete antiaeriene asupra elicopterului de la o distanță de 4 km. Din nefericire, nu am văzut lovitura, deoarece eram atât de departe, dar am auzit explozia. Apoi am fugit rapid de pe pozițiile noastre. Am lăsat în urmă trepiedul folosit pentru sistemul portabil de rachete antiaeriene. Ne-am întors de două ori mai repede".
Indiferent dacă oficialii Kremlinului din elicopter au fost uciși sau nu, pentru Taras a fost o misiune de succes, atingând scopul central al inițiativelor batalionului.
"Am arătat că putem intra pe teritoriul Rusiei și le-am arătat rușilor că ucrainenii pot acționa", spune el. "După ce rușii află că pe teritoriul lor lucrează sabotori, trebuie să deplaseze o mulțime de soldați pentru a-i găsi pe acești sabotori. Este foarte demoralizant pentru inamic. Elicopterul a fost pentru conducerea rusă. Și simplul fapt că sabotorii ucraineni trag în comandanții ruși este deja un punct de tensiune pentru ruși. Acest lucru face ca comandamentul rus să fie nervos".
Ofițer FSB de rand înalt, capturat în Rusia
Ultima operațiune din Rusia la care a participat Vladyslav a avut loc în urmă cu o lună, în regiunea din jurul orașului Belgorod, unde mai multe depozite de muniție au explodat în ultimele luni.
Micile grupuri de lucru, adesea doar patru sau cinci soldați, află unde se află rutele sigure către Rusia, examinând mișcările de animale sau urmând sfaturile celor care făceau contrabandă înainte de război.
Vladyslav și camarazii săi de luptă au primit sarcina de a "captura sau ucide unul dintre ofițerii de rang înalt ai FSB", serviciile de securitate rusești.
"Acesta lucra aproape de granița cu Ucraina, dar pe teritoriul Rusiei", spune Vladyslav. "Aveam traseul mașinii acestui ofițer rus și am decis să pregătim o ambuscadă".
Au stat pe poziție ore întregi, dar mașina nu a ajuns, iar obiectivul principal a trebuit să fie abandonat la lăsarea serii. Trebuiau să iasă, dar s-au confruntat cu provocarea de a pătrunde înapoi în Ucraina, trecând pe lângă forțele rusești adunate la graniță, care îi supravegheau.
"Am întâlnit un post de frontieră al polițiștilor de frontieră ruși", își amintește Vladyslav. "Ne-am angajat, eram patru la patru. Am ucis trei ruși și am rănit ușor unul. L-am capturat, l-am dus pe teritoriul ucrainean și l-am predat armatei ucrainene."
Ucrainenii supraviețuiseră încă o zi, doar unul dintre membrii grupului lor suferind o rană prin împușcare la braț.
Agenți speciali uciși de ruși
Dar nu întotdeauna totul merge conform planului. În ziua de Crăciun, patru dintre colegii lor, Iuriy Horovets, 34 de ani, Maksym Mykhaylov, 32 de ani, Taras Karpyuk, 39 de ani și începătorul misiunii, Bohdan Lyagov, 19 ani, au fost uciși la 12,5 km în regiunea rusă Briansk, la nord-est de Ucraina.
Prima dată când Olexiy a aflat despre dezastru a fost atunci când fotografiile colegilor lor morți, care zăceau în zăpadă, au apărut pe canalele rusești Telegram pe 26 decembrie. RIA Novosti, organul de presă susținut de Kremlin, a relatat că bărbații aveau asupra lor "pistoale mitralieră SIG Sauer, dispozitive de comunicare și navigație și patru bombe cu o capacitate totală de aproximativ 40 kg în echivalent TNT".
Potrivit FSB, aceștia erau, a precizat FSB, hotărâți să comită "acte de sabotaj și terorism". FSB a publicat o înregistrare video care arată cadavrele, împrăștiate între pinii unei păduri rusești. "Toată lumea a fost șocată", spune Olexiy. "Erau cei mai buni luptători ai noștri".
Modul în care au murit rămâne neclar. Trupurile lor nu au fost recuperate. Cei trei bărbați mai în vârstă din grup erau campioni de drumeții și veterani ai acestui tip de muncă, operând înainte în misiuni de recunoaștere în regiunea ocupată Chornobîl, printre altele.
"Ghidul i-a condus până la o anumită distanță de granița Ucrainei, adânc în teritoriul Rusiei, și i-a lăsat acolo", își amintește Olexiy. "Eram foarte calmi pentru acești băieți și eram siguri că totul va fi bine. Nu cunoaștem detaliile, dar presupunem că au intrat din greșeală în a doua linie de apărare a Rusiei. Iar în fața lor, rușii au pus mine în pământ".
Bărbații au fost filmați în momentele dinaintea plecării în misiune, îmbrăcându-și uniforma "snow camo" și pregătindu-și armele. "I-am întrebat: "Cum vă simțiți?"", spune Olexiy. "Iar Yuriy a răspuns: "Acesta este visul meu. Fac operațiunea la care am visat toată viața mea'. Toți acești băieți erau foarte inteligenți și foarte motivați".
A fost o reamintire dură a riscurilor pe care și le asumă. Întrebați dacă părinții lor știu despre munca lor, cei doi bărbați mai tineri, în vârstă de 20 de ani, au expirat cu voce tare și au râs. "Părinții mei știu doar că sunt în prezent la război", spune Vladyslav. "Dar trebuie să înțelegeți că, atunci când ne planificăm operațiunile, foarte puțini oameni știu despre asta. Informațiile despre operațiune pot fi transmise inamicului. Soldații din apropiere pot spune ceva colegilor lor, iar rușii pot afla despre asta. Este mai bine ca părinții noștri să nu știe ce facem acum".
Taras adaugă: "Operațiunile noastre sunt de fapt de două ori mai sigure decât cele efectuate de forțele armate ucrainene. Se pare că este o muncă foarte periculoasă, dar ne pregătim foarte serios pentru ea."
Importanța rolului lor, cu toate că este negată de guvernul de la Kiev și nu este agreată de capitalele occidentale, este clară pentru ei.
"[Cititorii occidentali] se pot aștepta de la noi să aruncăm în aer Kremlinul, dar până acum nu este cazul", spune Taras. "Părerea mea este că ar trebui să începi cu sarcini mici și apoi să treci la altele mai complexe. Un prieten de-al meu are o vorbă: "Pentru a distruge o bază militară inamică, trebuie mai întâi să arunci în aer adăpostul pentru câini"."
