Premium
Motivarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" scoate la inveală o chestiune surprinzătoare, care arată de ce liderul PSD a primit o pedeapsă de doar un an cu suspendare.
Potrivit judecătorilor de la Curtea Supremă, cea mai gravă acuzaţie a procurorilor DNA la adresa lui Liviu Dragnea nu a fost dovedită. Mai mult, nici măcar nu a fost investigată până la capăt. Astfel, deşi procurorii susţineau că PSD/USL avea un sistem informatic care le permitea să monitorizeze voturile "Da" şi "Nu" la referendum, judecătorii au stabilit că programul permitea doar monitorizarea prezenţei la vot.
"În ceea ce priveşte susţinerea că sistemul informatic permitea obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului electoral, despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, Înalta Curte constată că o asemenea acuzație nu poate fi reținută.
***
Este adevărat că, pe parcursul zilei de 29.07.2012, au fost înregistrate, în intervalul orar 0700-2300, un număr de 3.816 SMS-uri (mai multe provenind de la același număr) care corespund mesajului „Da urmat de un număr, Nu urmat de un număr” însă întregul material probator administrat încă din cursul urmăririi penale infirmă categoric concluzia Ministerului Public în sensul că acestea ar fi reprezentat date privind modul în care s-a votat.
***
Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale obliga procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje (pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în nici un fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor (faptă ce constituie infracţiunea prev. de art. 57 din Legea nr. 3/2000), sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalităţi în care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă.
***
Toate probele administrate confirmă faptul că aceste mesaje au reprezentat teste făcute de reprezentanţii PSD/USL în cele 18.000 de secţii de votare pe parcursul zilei de 29.07.2012, care nu au fost respinse/restricţionate de către programul informatic, din cauza nefolosirii unor limbaje de programare evoluate (de altfel, martorul Cibotariu Ionuţ recunoaşte în faţa Înaltei Curţi că nu are studii în domeniul informatic şi că lucrează din pasiune).
În susţinerea acestei concluzii, dincolo de probele la care s-a făcut anterior trimitere, relevant este şi faptul că, dacă în ceea ce priveşte prezenţa la vot, raportul de constatare a identificat mesajele de eroare, trimise automat de sistem, prin care persoana din secţia de votare era atenţionată asupra faptului că prezenţa raportată era mai mică decât cea din intervalul orar anterior („Atenţie: prezenţa raportată e mai mică decât cea din intervalul orar anterior! Retransmiteţi prezenţa corectă!”), referitor la numărul de voturi DA-NU nu a existat niciun mesaj de acest gen, de atenţionare cu privire la rezultatele transmise anterior (generat automat de către sistem sau transmis manual).
În mod evident, dacă sistemul ar fi fost conceput să facă şi o numărătoare a voturilor DA - NU pe parcursul zilei, astfel cum susţine acuzarea, un mesaj de eroare ar fi existat şi referitor la această categorie de informaţii, de vreme ce el a fost gândit şi implementat cu privire la prezenţa la vot, în scopul de evita a evita erorile generate de asemenea date (număr de voturi mai mic decât cel raportat anterior).
***
Concluzionând, instanţa reţine că programul informatic nu a fost folosit pentru aflarea datelor privind modul în care s-a votat pe parcursul zilei, ci numai pentru comunicarea rezultatelor oficiale finale înregistrate la nivelul fiecărei secţii", se arată în motivare.
