Iureș pe piața afacerilor din România: 3 din 5 antreprenori își restructurează afacerile în 2024

78% din investitori privesc anul 2024 ca unul dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 13% consideră că anul viitor va fi unul bun pentru business. Întrebaţi care va fi cea mai mare provocare a lui 2024, cei mai mulţi respondenţi (71%) au indicat inflaţia şi efectele sale.

”Mare parte dintre firmele din România, de la microîntreprinderi la marile companii, vor trece, anul viitor, printr-un amplu proces de restructurare a afacerilor, pe fondul provocărilor fiscale şi incertitudinilor tot mai mari privind evoluţia economiei”, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Sierra Quadrant.

Potrivit rezultatelor cercetării derulată în perioada 15-26 noiembrie 2023, şi la care au participat 1.067 de antreprenori, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din economie, 3 din 5 respondenţi (62%) şi-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea şi optimizarea operaţiunilor financiare.

Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creşterea taxelor, menţionată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) şi creşterea costurilor operaţionale (38%).

Mare parte dintre investitori (78%) privesc anul 2024 ca unul dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 13% consideră că anul viitor va fi unul bun pentru business.

Întrebaţi care va fi cea mai mare provocare a lui 2024, cei mai mulţi respondenţi (71%) au indicat inflaţia şi efectele sale – creşterea costurilor operaţionale şi scăderea vânzărilor.

În topul provocărilor s-au mai situat – efectele creşterii taxelor, menţionată de 59% dintre antreprenori, criza forţei de muncă (53%), scăderea puterii de cumpărare a populaţiei (46%), problemele de finanţare/inclusiv scăderea creditului furnizor (41%) şi creşterea costurilor cu energia, gazele şi carburanţii (37%).

Pe lista provocărilor se mai situează evoluţia cursului valutar, menţionată de 25% dintre intervievaţi şi accentuarea blocajului financiar (19%).

”Anul 2024 se anunţă a fi unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă paşi mărunţi sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investiţional. Efectele creşterilor de taxe, inflaţia în continuare destul de ridicată şi problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiţii, în aşteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privinţa politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor”, arată concluziile cercetării.

Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, vestea bună, în toată această stare de incertitudine, este că managerii au înţeles să îşi ia măsuri de prevenire în faţa unor posibile probleme (insolvenţe, falimente etc.) ce pot apărea pe lanţurile economice şi asta în condiţiile în care peste 80% dintre firmele din România sunt vulnerabile în faţa unor probleme financiare semnificative.

”2024 este un an provocator pe care investitorii depinde cum îl privesc. Dincolo de inflaţie, de insolvenţe, de problemele de pe lanţurile economice, 2024 poate fi şi un an al oportunităţilor pentru cei care ştiu să se pregătească. E o perioadă în care cei care au lichidităţi, curaj şi linii de finanţare, pot intra în afaceri, pot atrage cote de piaţă nesperate într-o perioadă de creştere economică. E un moment bun pentru cei pregătiţi, focusaţi şi curajoşi să intre în zone economice în care multe firme, din păcate, vor închide porţile”, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Una dintre intrebările cheie ale cercetării derulate de compania de consultanţă Frames, la comanda Sierra Quadrant, se referă la soluţiile pe care managerii le au în vedere pentru a-şi optimiza activitatea economică în 2024.

Limitarea cheltuielilor neesenţiale pentru core-business-ul companiei se află în prim-planul majorităţii investitorilor (53%). Este vorba de cheltuielile logistice în principal, cele generate de funcţionarea afacerii (chirii, costuri de birou, achiziţii de mobilier, tehnică de calcul, utilităţi etc.).

O altă măsură o reprezintă restucturarea portofoliului de servicii/produse, menţionată de 49% dintre cei intervievaţi. Focusul se va pune pe produsele/serviciile care aduc cel mai ridicat volum de vânzări/profit, celelalte urmând să fie trecut în stand-by.

Vânzarea activelor neesenţiale pentru business (terenuri, clădiri, utilaje nefolosite etc.), menţionată de 31% dintre respondenţi, limitarea creditului comercial (29%) şi renunţarea la liniile de leasing operaţional (23%) se află, de asemenea, în focusul investitorilor.

”Interesant este că numai 12% dintre intervievaţi au menţionat disponibilizarea de personal ca soluţie anti-criză, fapt care arată că, în continuare, criza de forţă de muncă rămâne una dintre marile probleme ale economiei. De asemenea, de remarcat este şi faptul că 26% dintre cei intervievaţi au declarat că vor miza pe digitalizarea afacerilor, în tentativa de a-şi reduce costurile operaţionale, un procent nesperat de mare mai ales într-o perioadă în care multe dintre investiţii sunt trecute pe hold”, mai arată rezultatele cercetării Sierra Quadrant.

Pe lista măsurilor preconizate de manageri s-au mai aflat extinderea programelor de credit risc management, factoring şi de gestiune activă a riscului valutar.

”În 2024, Comisia Naţională de Prognoză estimează, în premieră, că euro va trece de 5 lei, iar efectele se vor simţi cu siguranţă în economie. Faptul că investitorii se gândesc la soluţii de contracte forward şi spot, la a-şi monitoriza activ şi continuu partenerii de afaceri şi la contracte de factoring denotă un nivel de profesionalizare a business-ului care dă speranţe într-o rezilienţă sporită a mediului de business în faţa provocărilor economice”, a declarat Ovidiu Neacşu.

Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanţurile economice, vor fi cu siguranţă şi multe companii care se vor afla în zona de risc în 2024.

Estimările Sierra Quadrant indică un număr de cel puţin 120.000 de firme cu probleme în 2024 (insolvenţă, faliment, radiate, cu activitatea suspendată). Cele mai multe vor fi din zona IMM-urile, mai ales a microîntreprinderilor, acolo unde creşterea impozitului pe cifra de afaceri de la 1 la 3% va crea multe probleme financiare.

”Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, concordatul preventiv, acordul de restructurare, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului”, spune Ovidiu Neacşu.

Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice.

În cadrul procedurii Acordului de Restructurare, firma aflată în dificultate, cu plăţile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectaţi.

”Este vorba, în esenţă, de un plan de regândire a activităţii economice, a fluxurilor financiare, a procedurilor de business în aşa fel încât firma respectivă să poată să funcţioneze în continuare, să evite blocarea conturilor, să desfăşoare afaceri şi să îşi plătească la timp datoriile. Din experienţa noastră, niciun creditor nu îşi doreşte să ajungă la tribunal, să execute silit, să recupereze ce mai poate dacă are siguranţa, oferită de o analiză specializată de business, că debitorii au şanse de redresare”, a mai spus acesta.

Potrivit experţilor, procedura acordului de restructurare este avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialişti desemnaţi în acest scop şi care asistă părţile implicate să ducă la bun sfârşit prevederile acestuia.

Întrebaţi dacă ar apela la un acord de restructurare în cazul în care se vor afla într-o situaţie financiară dificilă, 93% dintre cei intervievaţi au declarat că ar lua în calcul această variantă ca alternativă la măsurile clasice, precum insolvenţa sau falimentul. 2% au declarat că vor încerca să se descurce pe cont propriu, iar restul au declarat că nu ştiu sau nu răspund.

O altă întrebare, ca un lait motiv al anului 2024, a vizat efectele situaţiei economice de anul viitor.
Întrebaţi când vom reuşi să revenim pe o creştere economică solidă, în care inflaţia să nu mai influenţeze decisiv rezultatele, 47% dintre investitori au menţionat anul 2026, 32% speră că în anul 2025, 11% cred că încă din 2024, iar 10% au declarat că nu pot face o estimare (nu ştiu/nu răspund).

Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 15-26 noiembrie 2023, a vizat răspunsurile a 1067 de antreprenori, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.

Interviurile s-au realizat online, pe bază de chestionar, iar profilul respondenţilor a fost reprezentat de persoane cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.