Legea compostului, impact important asupra ţintelor de reciclare asumate de România în faţa Comisiei Europene

Adoptarea Legii privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile va avea un impact deosebit de important asupra ţintelor de reciclare a deşeurilor municipale asumate de România în faţa Comisiei Europene (CE), susţine organizaţia Zero Waste România.

Într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES, ONG-ul susţine că succesul nu ar fi fost posibil fără implicarea a sute de cetăţeni, care au cerut parlamentarilor să nu introducă în lege o serie de amendamente care ar fi deturnat întregul demers.

"Cu toate acestea, este abia începutul şi măsura succesului va fi dată în mare parte de măsura în care autorităţile publice locale oferă infrastructură de colectare separată, iar cetăţenii încep să separe biodeşeurile", sunt de părere activiştii de mediu.

Potrivit sursei citate, exemplul comunităţilor Zero Waste din România, precum Sălacea şi Cociuba Mare, din judeţul Bihor, arată "că se poate creşte semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61%, în 3 luni), de compostare (de la 0% la 40%, în 3 luni) şi de implicare a cetăţenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită".

"Modelul care a condus la obţinerea acestor rezultate se bazează pe colectarea pe cinci tipuri de deşeuri (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodeşeuri, amestecate/fracţie umedă), educaţie pentru adulţi şi copii, precum şi instrumente de motivare a populaţiei prin bonificaţie sau constrângere prin amenzi (plăteşti-pentru-cât-arunci). În urma campaniei iniţiate de Zero Waste România, a fost eliminat amendamentul propus de Asociaţia Română a Compostului (ARC), unde este implicat Iridex Group (membru fondator al ARC), societate ce deţine printre altele şi groapa de gunoi din nordul capitalei. Aceştia propuneau obţinerea de compost inclusiv din colectarea în amestec a deşeurilor reziduale contaminate", precizează reprezentanţii Zero Waste România.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, legea obligă Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) să implementeze colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşte pentru cât arunci" şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Actul normativ prevede pentru cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile amenzi cuprinse între 400 şi 800 lei, respectiv 10.000 şi 20.000 lei, pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanţe otrăvitoare, poluante şi radioactive.

În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale. Pentru compostul de Categoria C de calitate inferioară Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) au la dispoziţie şase luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor tehnice, întrucât acesta nu întruneşte calităţile unui compost curat.

Conform datelor oficiale, în prezent România reciclează doar 14%, iar aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din totalul deşeurilor municipale generate, obligaţie prevăzută în Legea cadru a deşeurilor 211/2011.

Zero Waste România este o organizaţie independentă, apolitică, ce reuneşte organizaţii, grupuri informale locale, experţi, activişti care militează pentru eliminarea deşeurilor fără îngropare sau incinerare cu sau fără recuperare de energie (Waste to Energy).