Rusia a alocat 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă din Ucraina, în timp ce ucrainenii au distrus echipamente rusești în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, conform Forbes Ucraina și datelor publicate de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Această sumă nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de conflict și nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a sancțiunilor internaționale multiple.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de luni 18 septembrie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 18 septembrie, ora 21.35: Ucraina anunță că a spart frontul lângă Bahmut: Brigăzile ruse 72-a, 31-a şi 83-a au fost distruse şi au pierdut complet capacitatea lor de a lupta
Trupele ucrainene au străpuns linia de apărare rusă lângă Bahmut (est), a afirmat luni comandantul forţelor terestre ale Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi, informează AFP, potrivit Agerpres.
UPDATE 18 septembrie, ora 20.35: Volodimir Zelenski: Știu unde vom străpunge liniile de apărare rusești
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat asigurări într-un interviu la CBS că știe unde vor putea soldații ucraineni să treacă prin apărarea rusă, dar că nu poate spune mai multe.
UPDATE 18 septembrie, ora 19.05: Noi detalii despre începutul invaziei ruse pe frontul de sud: Forțele ucrainene erau copleșite de numărul militarilor ruși
La începutul invaziei la scară largă, Ucraina avea doar aproximativ 1.500 de soldați care apărau sudul împotriva a 20.000 de soldați ruși, a declarat generalul Andrii Sokolov, care comanda apărarea în acel sector la acea vreme, Ukrainska Pravda, pe 18 septembrie.
UPDATE 18 septembrie, ora 18.10: Demonstrație de forță a Moscovei în apropierea coastelor SUA: Exerciții cu rachete de croazieră Vulcan, Granit şi Onix
Rusia a tras luni rachete de croazieră asupra unor ţinte simulate în apele care o separă de Alaska, teritoriu american, în ceea ce a declarat că este un exerciţiu pentru a-şi proteja ruta maritimă nordică în Arctica, relatează Reuters, potrivit news.ro.
UPDATE 18 septembrie, ora 15.55: De ce un acord militar între Rusia și Coreea de Nord ar reprezenta o problemă serioasă pentru Occident
Statele Unite au avertizat deja Phenianul împotriva unor legături mai strânse cu Moscova, deoarece o strategie comună ar schimba războiul din Ucraina și "ar pune în pericol alte țări".
UPDATE 18 septembrie, ora 15.20: Rusia cere Curții de la Haga să respingă contestația privind genocidul din Ucraina
Rusia a cerut luni instanței supreme a ONU de la Haga să respingă ceea ce a declarat că este un caz „iremediabil viciat” care contestă argumentul Moscovei potrivit căruia invazia în Ucraina a fost efectuată pentru a preveni un genocid, relatează Reuters, inforemază Mediafax.
Solicitarea Rusiei a fost făcută la începutul audierilor care se ocupă de jurisdicția Curții Internaționale de Justiție (CIJ).
Moscova spune că Ucraina a folosit cazul ca o modalitate ocolitoare de a obține o decizie privind legalitatea generală a acțiunii militare a Rusiei. Experții spun că o hotărâre în favoarea Kievului nu ar opri războiul, dar ar putea avea un impact asupra viitoarelor plăți de despăgubire.
Ucraina a intentat acțiunea la câteva zile după invazia rusă din 24 februarie anul trecut.
Kievul susține că Rusia abuzează de dreptul internațional, afirmând că invazia a fost justificată pentru a preveni un presupus genocid în estul Ucrainei.
Ucraina susține că nu a existat niciun risc de genocid în estul Ucrainei, unde se luptă cu forțele susținute de Rusia din 2014, și că tratatul privind genocidul nu permite o invazie pentru a opri un presupus genocid.
Oficialii ruși continuă să acuze Ucraina de comiterea unui genocid. Luni, Rusia a repetat acuzațiile potrivit cărora „regimul rusofob și neonazist de la Kiev” se folosește de Convenția ONU privind genocidul din 1948, la care ambele țări sunt parte, ca pretext pentru a „târî” un caz în fața instanței.
Audierile, care vor dura până la 27 septembrie, nu vor analiza fondul cauzei, ci se vor concentra pe argumente juridice privind jurisdicția. Convenția definește genocidul ca fiind crimele comise „cu intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios, ca atare”.
Agentul Rusiei la tribunal, Gennady Kuzmin a concluzionat că „poziția juridică a Ucrainei este iremediabil greșită și în contradicție cu jurisprudența de lungă durată a acestei instanțe” și a cerut judecătorilor să respingă cazul.
Marți, Ucraina va prezenta argumente privind motivele pentru care instanța are jurisdicție pentru ca acest caz să continue. De asemenea, miercuri, instanța va audia alte 32 de state, toate susținând argumentul Ucrainei potrivit căruia instanța are competența de a continua cazul. Ucraina a depășit deja un obstacol, deoarece instanța a decis în favoarea sa într-o decizie preliminară în acest caz în luna martie a anului trecut.
Pe baza acesteia, instanța a ordonat Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare în Ucraina.
Până în prezent, Rusia a ignorat ordinele CIJ de a înceta acțiunile sale militare, iar instanța nu are nicio modalitate de a pune în aplicare deciziile sale, însă experții spun că acestea ar putea avea implicații în ceea ce privește plata despăgubirilor după război.
UPDATE 18 septembrie, ora 15.18: O companie din Ucraina cere dublarea transporturilor de cereale prin Portul Constanța
Compania ucraineană Danube Shipping Company (DSC) a cerut Portului Constanța să permită transferuri de cereale de la navă la navă, ceea ce ar dubla aproape capacitatea sa de export, transmite Reuters. DSC a precizat, pe Telegram, că 60% din fluxul de export de cereale prin Constanța se face cu flota fluvială, barjele livrând peste 700.000 de tone de produse agricole în portul românesc în fiecare lună, scrie News.ro.
UPDATE 18 septembrie, ora 15.15: Ministrul spaniol al Agriculturii: „Interzicerea unilaterală a importurilor de cereale ucrainene de către orice stat membru UE pare ilegală”
Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Puchades, a declarat luni că interzicerea unilaterală a importurilor de cereale ucrainene de către orice stat membru UE pare ilegală, în timp ce Franţa susţine că miza este solidaritatea europeană, transmite Reuters, informează Agerpres.
Vorbind înaintea planificatei întâlniri a miniştrilor Agriculturii din UE, Luis Puchades a afirmat: "Este de competenţa Comisiei Europene să judece dacă vreun stat membru UE a încălcat vreo reglementare".
În mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie a expirat pe 15 septembrie.
Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat vineri că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că aceste decizii sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.
Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din UE, numite "coridoare de solidaritate", pentru exporturile sale de cereale, după ce Rusia a abandonat în iulie acordul internaţional care permitea transportarea în siguranţă a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră
Aproximativ 60% din cerealele ucrainene au fost tranzitate prin rutele alternative din UE, în timp ce 40% încă puteau fi transportate prin porturile de la Marea Neagră până în iulie. România a devenit principala rută pentru mai mult de 60% din cerealele ucrainene transportate pe cale terestră, iar luni premierul Marcel Ciolacu a declarat că interdicţia ar putea fi extinsă dacă cresc cererile de import.
Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, a criticat deciziile, spunând că ele pun în discuţie solidaritatea europeană.
"Pentru solidaritate trebuie să existe unitate... Trebuie să păstrăm cele două elemente, altfel proiectul european este în pericol. Piaţa unică este un element fundamental", a declarat Fesneau.
El a adăugat că miniştrii UE lucrează la o propunere pentru o exceptare nuanţată de la reglementările privind terenurile necultivate, în loc de suspendare, ceea ce ar putea ajuta la atenuarea presiunilor asupra fermierilor.
"Nu putem spune în acelaşi timp că aven nevoie de zone pentru a produce biomasă, pentru a produce energie, pentru a produce biomateriale, pentru a asigura aprovizionarea noastră cu alimente şi să păstrăm în forma actuală Politica Agricolă Comună (PAC), care a fost decisă înaintea războiului din Ucraina şi parţial chiar înaintea pandemiei", a explicat Fesneau.
UPDATE 18 septembrie, ora 14.17: Ultimă oră: Fermierii bulgari au blocat podul de la Giurgiu - Ruse
Fermierii bulgari au organizat un protest în apropierea Punctului de Control şi Trecere a Frontierei „Podul Dunării” de lângă Ruse, blocând cu maşini agricole traficul în zona trecerii frontierei, informează Rador.
UPDATE 18 septembrie, ora 14.13: Servicii secrete ucrainene: Forțele armate pot rupe coridorul terestru al Federației Ruse cu Crimeea înainte de debutul iernii
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de Kiev, Kirilo Budanov, a declarat pentru The Economist că armata ucraineană ar putea avea timp să taie coridorul terestru al Rusiei cu Crimeea ocupată înainte de iarnă și că rușii anticipează această mutare.
UPDATE 18 septembrie, ora 13.51: Marea foamete globală bate de ușă din cauza războiului din Ucraina: UE și ONU sunt în alertă maximă
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară globală, iar Uniunea Europeană va discuta cu secretarul general al ONU, António Guterres, perspectiva restabilirii „acordului privind cerealele".
UPDATE 18 septembrie, ora 13.41: MApN confirmă că rușii au lansat ieri drone lângă Tulcea: Transmitem un mesaj ferm Rusiei
Duminică, 17 septembrie, forțele ruse au continuat atacurile asupra unor obiective din Ucraina, în proximitatea graniței cu România. Ministerul Apărării Naționale a monitorizat în timp real situația aeriană în zonele de responsabilitate.
UPDATE 18 septembrie, ora 13.28: Kremlinul a comentat condițiile lui Scholz pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina
Reflecțiile lui Scholz asupra condițiilor pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina sunt reflecții care este puțin probabil că se referă la faptul că Germania înțelege starea reală a lucrurilor, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov. "Acesta nu este cerința lui Scholz, acestea sunt reflecțiile lui Scholz. Puțin probabil că aceste reflecții se referă la faptul că partea germană înțelege starea reală de fapt în ring", a spus Peskov, întrebat despre poziția Kremlinului față de declarațiile lui Scholz referitoare la faptul că principala condiție pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina poate deveni numai retragerea trupelor rusești din zona operațiunii militare speciale.
UPDATE 18 septembrie, ora 13.26: Politica lui Putin conduce la schimbarea ordinii mondiale (analiză RFI)
Conflictul din Ucraina a aprofundat sciziunea dintre Occident și țările care nu sunt de acord cu hegemonia lui, în frunte cu Rusia, scrie RFI, relatează Rador.
"Vechea ordine mondială, care a apărut după cel de-Al Doilea Război Mondial, unde în mare măsură domină tabăra occidentală, se prăbușește sub influența puterilor care o dispută", se spune în articol. Astăzi țările lumii pun sub semnul îndoielii modelul bazat pe ordinea economică liberală și sistemul politic democratic, scrie publicația. Țările occidentale au fost convinse că populația lumii abia așteaptă sosirea democrației în tip occidental, nevăzând că sunt percepute tot mai mult ca criminali și prădători economici, explică autorul. În articol se arată că în urma politicii agresive a Occidentului s-a căscat o prăpastie între ele și câteva mari state - China, Rusia, țările Africii, Asia și America de Sud. Conflictul din Ucraina a avut doar rolul de catalizator al sciziunii, arată RFI. Astfel, Europa și SUA își apără interesele. Rusia luptă împotriva expansionismului NATO, fapt ce are ecou în multe țări ale Sudului Global. De aici și rezulatul întâlnirii G20 de săptămâna trecută din India - țările occidentale nu mai pot să-și impună voința, mai ales în ceea ce privește conflictul ucrainean, a concluzionat autorul.
UPDATE 18 septembrie, ora 13.23: Austria – calul troian al Rusiei în Europa? Relațiile Vienei cu Moscova
Istoria Austriei de la prăbușirea imperiului Habsburgic, în 1918, a arătat ceva: țara are nevoie de supraveghere externă! Lăsați pe cont propriu, cele mai rele instincte ale austriecilor se manifestă într-un mod cel puțin ciudat, transmite POLITICO într-o analiză, în care prezintă conexiunile și relațiile - inclusiv istorice - ale Austriei cu Federația Rusă. Analiza poate da un răspuns și României pentru refuzul Vienei de a accepta țara noastră în spațiul Schengen, însă vine și cu o perspectivă destul de îngrijorătoare în privința alegerilor de anul următor.
UPDATE 18 septembrie, ora 12.50: Capete 'tăiate' în Ucraina: șase adjuncți din Ministerul Apărării au fost demiși / a fost vizată inclusiv Hanna Maliar
Guvernul ucrainean a anunțat, luni, că a decis să demită șase miniștri adjuncți ai Apărării, inclusiv pe Hanna Maliar, care a oferit în mod frecvent detalii despre evoluția luptelor din războiul cu Rusia. Guvernul nu motivat în vreun fel decizia. Ucraina l-a numit pe Rustem Umerov în funcția de ministru al Apărării, la începutul acestei luni.
UPDATE 18 septembrie, ora 12.48: Fermierii bulgari au blocat zeci de artere rutiere și puncte de trecere a frontierei (BTA)
În cadrul unui protest la nivel național, fermierii bulgari au blocat luni peste patruzeci de drumuri importante și puncte de trecere a frontierei, informează Rador.
Aproximativ 26 de filiale de organizații din tot sectorul participă la protest, a anunțat Uniunea Fermierilor din Bulgaria. Protestatarii au blocat punctul de trecere a frontierei Podul Dunării cu România, dar și Podul Dunării 2. Drumul de la Kardam până la granița cu România a fost blocat doar pentru camioane grele. Conducerea Uniunii Fermierilor din Bulgaria s-a adunat la Aeroportul Byala Slatina, de unde au fost scoase toate utilajele agricole din regiune. „Le cerem scuze cetățenilor și îi avertizăm să amâne călătoriile planificate în 18 și 19 septembrie, deoarece drumurile principale vor fi închise în toată țara”, a declarat Georgi Stoyanov, președintele Uniunii. Protestul se va muta marți la Sofia. Acțiunile de protest vor continua până când toate cererile vor fi îndeplinite, a precizat Stoyanov. Industria are cinci solicitări pentru guvern - să prelungească interzicerea importurilor de produse agricole din Ucraina, extinzând excepțiile la fructe, legume, carne, lapte și miere; fermierilor să li se plătească întreaga sumă a despăgubirilor pentru pierderile din cauza războiului din Ucraina până la 30 septembrie; plata imediată a ajutoarelor de stat pentru terenurile pierdute în urma dezastrelor naturale. Protestatarii mai doresc fonduri suplimentare de ajutor de stat și o relaxare a condițiilor pentru intervențiile din Planului Strategic. Comitetul de inițiativă pentru acțiunile de protest efective pe termen nedeterminat acționează pentru salvarea agriculturii bulgare și insistă că atenția nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra producătorilor de cereale, deoarece acțiunile de protest implică întreaga industrie, inclusiv crescătorii de animale, apicultorii, cultivatorii de fructe și legume.
UPDATE 18 septembrie, ora 12.47: Kremlinul transmite că nu deține informații despre starea de sănătate a lui Ramzan Kadîrov
Kremlinul, întrebat luni despre informațiile care circulă pe rețelele de socializare din Rusia conform cărora liderul cecen Ramzan Kadîrov nu se simte bine, a transmis că „nu deține informații” despre sănătatea sa, relatează Rador.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.58: Ciolacu face apel la calm după mesajul RO-ALERT primit de cei din Tulcea
Premierul României, Marcel Ciolacu, susține că nu au fost descoperite urme de drone în România seara trecută sau în această dimineață, după ce oamenii din Tulcea au primit un mesaj RO-ALERT în acest sens.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.57: Marcel Ciolacu a negociat cu Kievul: 'Garantez că niciun gram de cereale ucrainene nu va mai fi importat de România până la licențiere'
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, la finalul ședinței BPN al PSD, că a ajuns la o înțelegere cu premierul ucrainean astfel încât România să nu mai importe cereale ucrainene până când nu se ajunge la licențiere.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.52: Ucraina revendică eliberarea a 7 kilometri pătraţi de teritoriu în ultima săptămână
Ucraina a revendicat luni eliberarea a 7 kilometri pătraţi de teritoriu în ultima săptămână în estul şi sudul ţării care se aflau sub controlul forţelor ruse, la mai bine de trei luni luni de la lansarea contraofensivei de către Kiev, relatează AFP, informează Agerpres.
Ministrul adjunct al Apărării, Ganna Maliar, a declarat că forţele ucrainene au recucerit doi kilometri pătraţi săptămâna trecută în zona Bahmut, mai ales satele Andriivka şi Klishchiivka.
În sud, armata ucraineană a recucerit 5,2 kilometri pătraţi de teritoriu.
În total, de la lansarea contraofensivei, Kievul a anunţat că a eliberat 51 de kilometri pătraţi în jurul Bahmut şi 261,7 de kilometri pătraţi în partea de sud a frontului.
La rândul lor, forţele aeriene ucrainene au anunţat luni că au doborât 18 drone şi 17 rachete lansate de Rusia în timpul noilor atacuri nocturne împotriva teritoriului ucrainean.
"Optsprezece drone au fost doborâte" dintr-un total de 24 lansate în direcţia regiunilor Nikolaev şi Odesa (sud), au anunţat forţele aeriene ucrainene pe Telegram. Şaptesprezece rachete de croazieră au fost şi ele distruse, potrivit aceleiaşi surse.
În regiunea Odesa, deasupra căreia au fost doborâte 11 drone, atacul a lovit infrastructura din localitatea Vîlcove situat în Delta Dunării, fără a face victime, a declarat guvernatorul regional Oleg Kiper.
În regiunea Nikolaev, resturi de la o dronă doborâtă au provocat un incendiu într-o clădire goală din comuna Snihurivka, fără a provoca victime, potrivit guvernatorului regional Vitali Kim.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.25: Ultimă oră - Urmează România? Ucraina dă în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia în criza cerealelor
Ucraina va da în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia din cauza refuzului acestora de a renunța la interdicția asupra produselor agricole ucrainene, a declarat reprezentantul pentru comerț al Ucrainei, Taras Kachka, într-un interviu exclusiv pentru POLITICO.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.05: (Surse) România pregătește prelungirea temporară a embargoului pentru cerealele ucrainene
Premierul Marcel Ciolacu a informat luni conducerea PSD, reunită într-o ședință BPN la sediul central, că la Guvern se pregătește un ordin comun al ministerelor Agriculturii, Economiei și Finanțelor privind interzicerea temporară pentru o perioadă de 30 de zile a importulului cerealelor ucrainene, până când va fi gata sistemul de licențiere, au declarat surse social-democrate pentru Știripesurse.ro.
UPDATE 18 septembrie, ora 11.00: România a început pregătirea funcționarilor publici din Ucraina
Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu a deschis, luni, 18 septembrie 2023, Programul de formare profesională în domeniul afacerilor europene, dedicat funcţionarilor publici din administraţia centrală din Ucraina, informează News.ro.
UPDATE 18 septembrie, ora 10.58: Analiști militari occidentali cred că zvonurile despre Ramzan Kadîrov îl șubrezesc pe Vladimir Putin
Tăcerea Rusiei în problema zvonurilor despre starea de sănătate a lui Ramzan Kadîrov, un subiect sensibil la Kremlin, ridică mari de întrebare, conform analiștilor americani de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).
UPDATE 18 septembrie, ora 10.56: Se coace marele plan pentru Ucraina? Emisarul Chinei a plecat spre Rusia după negocieri cu SUA
Șeful diplomației chineze, Wang Yi, a plecat luni în Rusia, unde va sta 4 zile și va avea discuții „pe teme de securitate”, după un weekend petrecut în compania consilierului pentru securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan, în care cei doi oficiali au discutat inclusiv despre războiul din Ucraina. Kievul spune că nu acceptă să existe negocieri de pace fără retragerea rușilor de pe teritoriul ocupat. Inclusiv SUA și aliații occidentali afirmă că orice negocieri cu privire la Ucraina vor avea loc doar cu implicarea și participarea Kievului.
UPDATE 18 septembrie, ora 10.55: Două persoane au murit în atacurile rusești din timpul nopții
Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene și bombardamente în Ucraina în timpul nopții de duminică spre luni, ucigând două persoane în regiunea sudică Herson, au declarat luni oficiali ucraineni, informează Mediafax.
Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a spus că un bărbat în vârstă de 72 de ani și o femeie în vârstă au fost uciși într-un atac rusesc asupra regiunii, iar alte trei persoane au fost rănite, dar nu a oferit alte detalii.
El a precizat că alte patru persoane au fost rănite într-un atac cu drone de dimineață asupra orașului Beryl. „Ocupanții au atacat în mod deliberat un loc aglomerat, aruncând explozibili lângă stația de autobuz”, a adăugat acesta.
Guvernatorul regiunii Odes, Ole Kipper, a anunțat că districtul Ismail, unde se află porturile de pe fluviul Dunărea care sunt folosite pentru exportul de cereale, a fost ținta unui atac cu drone, dar nu a oferit detalii despre daunele provocate infrastructurii portuare sau cerealiere.
El a arătat că 11 drone au fost distruse în atacurile asupra regiunii și că o instalație de recreere nespecificată din micul oraș Vylkove a fost lovită.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că 18 din cele 24 de drone rusești au fost doborâte și că 17 rachete de croazieră au fost doborâte peste noapte deasupra regiunilor Dnipropetrovs'k, Poltava și Khmelnytskyi.
UPDATE 18 septembrie, ora 10.00: Alertă la bulgari: dronă care avea ataşat un dispozitiv exploziv, găsită pe litoralul bulgăresc
O dronă de origine necunoscută şi, conform unor informaţii neconfirmate, care avea ataşat un dispozitiv exploziv, a fost găsită pe coasta din Tiulenovo, duminică seară, informează Novinite, relatează News.ro.
UPDATE 18 septembrie, ora 09.55: Nebenzia a comentat speculațiile referitoare la livrările de arme Moscovei de către Phenian
Experții Comitetului de sancțiuni al Consiliului de Securitate al ONU nu confirmă declarațiile despre presupusul transfer de arme Moscovei de către Phenian, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, într-un interviu pentru RIA - Novosti, informează Rador.
Întrebat despre reacția Moscovei la acuzațiile SUA la adresa R.P.D. Coreene privind livrările de arme Rusiei, precum și amenințarea cu introducerea de sancțiuni, Nebenzia a spus: "Pe această temă se răspândesc multe speculații, inclusiv la ONU. Toate acestea sunt răspândite activ de mass-media occidentală." După cum a declarat Nebenzia, astfel de acuzații "nu sunt conformate nici măcar în grupul experților în sancțiuni al comitetului de profil al Consiliului de Securitate, din care ... fac parte reprezentanții țărilor occidentale, inclusiv SUA și Marea Britanie.
UPDATE 18 septembrie, ora 09.51: Zelenski a refuzat să cedeze Rusiei teritorii "de dragul păcii"
Conflictul militar din Ucraina nu se va încheia prin cedarea de teritorii, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat postului de televiziune CBS, informează Rador. "Nu. Acesta este teritoriul nostru", a spus el, întrebat despre disponibilitatea de a face concesii teritoriale de dragul păcii. În același timp, el nu a răspuns la întrebarea dacă Ucraina va încerca să obțină redobîndirea Crimeei. Cu toate acestea, Zelenski a promis că contraofensiva armatei ucrainene va continua și după începerea ploilor. "Noi trebuie să mergem înainte. Nu putem pierde timpul. Uitați de vreme și de lucrurile asemănătoare", a adăugat Zelenski.
Anterior, fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat că autoritățile ucrainene ar fi putut evita escaladarea conflictului cu Rusia, dacă Kievul ar fi fost de acord anterior să renunțe la o parte din teritorii. După cum a afirmat Trump, un astfel de acord ar fi permis Kievului să păstreze țara, dar acum Ucraina "pierde deja într-un conflict pe care l-ar fi putut evita și nimeni nu ar fi murit."
UPDATE 18 septembrie, ora 09.50: Rusia anunţă că a doborât drone în Crimeea anexată şi în regiunile Moscova, Belgorod şi Voronej şi că a atins cu rachete un atelier de reparaţii de tancuri la Harkov
Ministerul rus al Apărării anunţă că a doborât mai multe drone ucrainene în Crimeea anexată şi în regiunile Moscova, Belgorod şi Voronej, situate în apropiere de Ucraina şi că un atelier de reparaţii de tancuri a fost atins de rachete relatează AFP, informează News.ro.
”Drone au fost interceptate deasupra unor zone în vestul, sud-vestul şi estul Peninsulei Crimeea, districtelor Istra (vest) şi Domodedovo (sud) în regiunea Moscova, regiunilor Belgorod şi Voronej (sud-vest)”, a anunţat în noaptea de duminică spre luni, într-o postare pe Telegram, ministerul rus.
Trei drone au fost distruse duminică seara deasupra sud-vestului Crimeei, iar una în regiunea Belgorod, potrivit ministerului.
Aceste aparate ridică la 13 numărul dronelor doborâte duminică de către apărarea rusă, dintre care nouă în Crimeea, potrivit apărării ruse, care nu a anunţat nici victime şi nici pagube.
”Atelierele de producţie ale Uzinei de Blndate Harkov, unde se realizau repararea şi restaurarea vehiculelor blindate ale forţelor armate ale Ucrainei, au fost atinse într-un atac cu rachetă”, anunţă Ministerul rus al Apărării.
Şeful administraţiei militare ucrainene locale Oleg Sînegubov a anunţat duminică, pe Telegram, că o întreprindere ”civilă” a fost atinsă către ora 0.30 (şi ora României) de rachete şi că a izbucnit un incendiu.
Harkovul şi regiunea cu acelaşi nume se află imediat la sud de Begorodul rus.
Acest tip de atacuri ale Kievului împotriva teritoriului rus, capitalei ruse şi Crimeei anexate în 2014 s-au multiplicat în ultimele luni, în cadrul unei contraofensive ucrainene lansate la începutul lui iunie.
UPDATE 18 septembrie, ora 09.41: Marii producători mondiali de arme își dau întâlnire la Kiev. Scopul? Tehnologii moderne pentru armata ucraineană
La Forum vor participa 86 de companii din 21 de țări diferite. Kievul caută să-şi schimbe contraofensivă câștigând teren în zone din apropiere de Bakhmut
UPDATE 18 septembrie, ora 09.23: Ucraina anunță că a doborât 18 drone rusești și 17 rachete lansate de forțele ruse
Ucraina a anunțat luni că a doborât 18 drone rusești și 17 rachete de croazieră care au atacat teritoriul noaptea trecută, informează Rador. Rusia a lansat peste noapte 24 de drone în regiunile Odesa și Mikolaiv, din sudul Ucrainei, au transmis Forțele Aeriene ucrainene într-o postare pe Telegram. Potrivit anunțului, toate cele 17 rachete au fost distruse deasupra regiunilor Dnipropetrovsk, Poltava și Hmelnițki.
UPDATE 18 septembrie, ora 09.05: În procesul de pace privind Ucraina nu vor exista părți perdante (Erdoğan)
În cursul procesului de pace privind Ucraina nu vor exista părți perdante, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în cursul unui discurs rostit la un dejun organizat la New York de Comitetul Național de Coordonare Turco-American, informează Rador.
"Am realizat numeroase succese diplomatice. (...) Continuăm să depunem eforturi multiple cu credința că în război nu sunt învingători și că în lume nu există perdanți", a spus Erdoğan. În cursul discursului, președintele turc a subliniat rolul tot mai mare de mediator al Ankarei în reglementarea crizelor regionale și globale.
Anterior Erdoğan a declarat în repetate rânduri că Ankara se pronunță pentru reluarea negocierilor dintre Moscova și Kiev în formatul de la Istanbul. Erdoğan a mai arătat, de asemenea, că este gata să pună la dispoziție teritoriul țării sale drept platformă pentru negocierile dintre președinții Rusiei și Ucrainei.
UPDATE 18 septembrie, ora 08.38: Europa va începe să cheltuiască mai mult pentru apărare din 2024 (Euractiv)
Comisia Europeană a propus să aloce mai multe fonduri pentru apărare în 2024, informează Rador. Parlamentul European a sprijinit această idee, informează Euractiv. În general, este planificată creșterea Fondului European de apărare cu 625 de milioane de euro, precum și alocarea a încă 45 de milioane de euro pentru programele de mobilitate militară, notează publicația. Dacă propunerea Parlamentului și a Comisiei va fi aprobată, Bugetul Fondului European de apărare în 2024 va fi de 1,263 miliarde de euro, iar programele de mobilitate militară 286 milioane de euro.
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au convenit anterior să extindă producția de muniții în țările membre UE. În aceste scopuri este planificată alocarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE.
UPDATE 18 septembrie, ora 07.45: Generalul Vlad Gheorghiță: Vom doborî dronele rusești dacă va fi necesar
România va doborî dronele Rusiei. Generalul Gheorghiță Vlad, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării de la București, a anunțat că forțele armate vor intra în acțiune pentru doborârea dronelor rusești, dacă va fi necesară protejarea teritoriului României.
Aproximativ 600 de militari au fost trimiși în regiunea Deltei Dunării și au fost instalate sisteme radar. "Va depinde de nivelul de amenințare, suntem pregătiți să folosim toată puterea noastră militară pentru a apăra teritoriul României. Am dislocat mai multe radare și am luat măsuri suplimentare, am discutat despre asta cu aliații noștri din NATO pentru a găsi o soluție pentru a combate agresiunea rusă", a declarat Vlad.
UPDATE 18 septembrie, ora 05.20: Kievul atacă puternic: Rusia anunță că reușit să doboare mai multe drone ucrainene ce vizau Moscova și Crimeea
Rusia a afirmat, în cursul nopţii de duminică spre luni, că a doborât mai multe drone ucrainene în Crimeea anexată, în regiunea Moscova, precum şi în Belgorod şi Voronej, aproape de Ucraina, notează AFP, citat de Agerpres.
"Au fost interceptate drone în zonele de vest, sud-vest, nord-vest şi est ale Peninsulei Crimeea, districtele Istra (vest) şi Domodedovo (sud) în regiunea Moscova, regiunile Belgorod şi Voronej (sud-vest)", a detaliat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, fără să precizeze numărul de aparatelor distruse ori să raporteze pagube sau victime deocamdată.
UPDATE 18 septembrie, ora 02.00: Donald Trump își sincronizează poziția cu Moscova: Cum ar fi putut evita Ucraina invazia rusă
Autoritățile de la Kiev ar fi putut evita o escaladare a conflictului cu Rusia dacă ar fi fost de acord să renunțe la o parte din teritorii, a declarat fostul președinte american, Donald Trump, într-un interviu pentru postul de televiziune NBC.
"Ar fi putut ajunge la un acord cu pierderea unor teritorii la o scară mai mică decât cele pe care Rusia, să fim sinceri, le-a anexat deja. Ar fi putut ajunge la un acord și nimeni nu ar fi murit" - a spus Donald Trump. Potrivit afirmaţiilor fostului lider american, un astfel de acord ar fi permis autorităților de la Kiev să salveze țara. Anterior, Trump a declarat, în repetate rânduri, că actualul președinte american, Joe Biden, cu politica sa privind Ucraina, ar putea împinge omenirea către un al treilea război mondial.
Comentează