Stelian Ion, acuzații în contextul concursului pentru funcțiile-cheie din DIICOT, DNA și PG: 'Am primit semnale că nu trebuie să fiu ministru'

Ministrul demis Stelian Ion a declarat joi că a primit semnale că nu trebuie să fie ministru, în contextul concursului pentru ocuparea unor funcții de conducere în DIICOT, DNA și Parchetul General.

„Am primit mai multe semnale de-a lungul timpului cum că nu e în regulă ca un ministru USR sau eu în special aș putea coordona aceasta activitate și că nu ar trebui să o fac eu, ar trebui să o facă altcineva pentru a avea un deznodământ dinainte știut. Au fost semnale foarte clare. Nu am spus lucrul acesta răspicat, dar dacă lucrurile se desfășoară într-o anumită cronologie și se confirmă toate aceste lucruri, concluziile le putem trage. Nu vreau să accentuez. Eu ieri am făcut publică lista cu candidații. (...) Eu văd această procedura ca una care să fie transparentă, una în care să colaboreze instituțiile, să dialogheze și în final să fie niște propuneri care să fie acceptate și de președinte, care are ultimul cuvânt, să aibă și girul CSM, dacă se poate”, a spus Stelian Ion.

Întrebat dacă președintele Iohannis nu este mulțumit de cei care s-au înscris pentru șefia parchetelor, Stelian Ion a declarat: „Îmi doresc și mi-am dorit un dialog și cu președintele și nu doar cu președintele. Nu știu dacă este mulțumit. Lucrurile acestea se vor putea vedea ulterior, dar mesajul pentru procurori este acela să fie încrezători în activitatea lor, în forțele proprii, să nu accepte semnale politice de niciun fel în activitatea pe care o desfășoară”.

Ministerul Justiției, condus încă de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea unor funcții de conducere în DIICOT, DNA și Parchetul General. Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă, procedura fie va fi continuată de viitorul ministru, fie va fi stopată.

Lista procurorilor înscriși în concurs:

Procurorul ieșean Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT între 2015 și 2018, s-a înscris pentru un nou mandat de 3 ani la conducerea parchetului anti-crimă organizată. Horodniceanu s-a înscris și în 2018 pentru un nou mandat, dar a fost preferat atunci Felix Bănilă.

Daniel Horodniceanu a fost prima numire de şef al unui mare parchet făcută de președintele Klaus Iohannis.

În primul mandat, Horodniceanu a avut de gestionat dosare grele precum cazul Black Cube privind spionarea şefei DNA, dosarul medicului Lucan sau ancheta Romgaz.

Dosarul Black Cube a fost deferit justiției anul trecut când a fost trimis în judecată doar fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, condamnat la închisoare într-un alt dosar al DNA și fugit în Italia. Partea privind implicarea conducerii Black Cube – foști agenți Mossad – cu pretinsul aviz din partea unor factori politici și de securitate din România a rămas în lucru.

Dosarul Lucan e în anchetă și acum, iar în dosarul Romgaz, Înalta Curte a decis începerea procesului pe fond după anularea mai multor probe realizate cu SRI. Prejudiciul din dosarul Romgaz se ridică la 60.000.000 de euro.

În mandatul lui Horodniceanu, DIICOT a instrumentat și dosare cu specific terorist precum cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism. Ambele cazuri s-au lăsat cu condamnări.

DIICOT, sub conducerea lui Horodniceanu, s-a războit şi cu jurnaliştii de la The Sun care au aruncat pe piaţă un „fake news” precum cazul copiilor exploataţi pentru producerea ouălor Kinder sau cei de la Sky News care susţineau că în România se face trafic de armament.

Potrivit unor surse din DIICOT, Horodniceanu a avut o relaţie instituţională corectă cu serviciile secrete, dar nu este un apropiat al acestora. De exemplu, Horodniceanu a părăsit recepţia SRI din 29 martie 2016 când a văzut că acolo era şi deputatul Sebastian Ghiţă, multiplu inculpat. În plus, Horodniceanu a fost primul şef de mare parchet care a dat publicităţii date statistice concrete potrivit cărora numărul informărilor SRI către parchete a scăzut în ultimii anii.

Pe când era șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, a avut mesaje ferme împotriva modificărilor făcute de PSD-ALDE la legile Justiţiei.

Horodniceanu a fost precedat la şefia DIICOT de Alina Bica, arestată pentru corupţie.

Ioana Albani s-a înscris și pentru postul de șef al DIICOT și pentru cel de adjunct. Ea a fost șefa Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice din DIICOT. A fost decorată de fostul șef FBI, James Comey, cel demis de președintele SUA, Donald Trump, la începutul mandatului. Este un procuror cu mare experiență, co dosare grele rezolvate, iar în 2011 a câștigat premiul de Procurorul anului de la Asociația Internațională a procurorilor.

Tot pentru șefia DIICOT s-a înscris și actuala șefă interimară a parchetului anti-crimă organizată, Oana Pâțu. Ea a fost numită adjunct al șefului DIICOT anul trecut și a preluat șefia interimară după ce Giorgiana Hosu și-a dat demisia în urma condamnării soțului ei pentru corupție. Oana Pâțu a infirmat parțial clasarea dosarului filajului la magistrați și jurnaliști, decizie confirmată de instanță.

Pentru postul de adjunct al șefului DNA s-a înscris actualul interimar în această poziție, Codrin Gavra. Este procurorul care a instrumentat dosarul unor deputați PSD din Arad implicați în presupusele acte de corupție de la Poliția de frontieră din Arad.

Pentru șefia Secției a I-a de combatere a corupției din DNA s-a înscris procurorul Ioan Amariei, actual șef al Serviciului tehnic din DNA. El a instrumentat dosarele Vanghelie și Onțanu, soldate cu condamnări. Vanghelie a primit 11 ani și 8 luni de detenție, însă decizia nu e definitivă, iar Onțanu a primit 3 ani cu suspendare. Amariei a făcut și dosarul Duicu în care fostul baron PSD a primit un an și jumătate de închisoare cu suspendare.

La Secția a II-a de combatere a infracțiunilor conexe corupției s-a înscris un veteran, procurorul Paul Dumitriu. El are câteva „scalpuri la cingătoare” (o expresie plastică lansată de fostul preşedinte Traian Băsescu). Dumitriu a obținut condamnarea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), la 5 ani de detenție și a magnatului Ioan Niculae și a fostului baron PSD, Gheorghe Bunea Stancu, la câte 3 ani de închisoare cu executare în dosarul „Mită la PSD”. Dumitriu a instrumentat şi un al doilea dosar pe numele lui Ioan Niculae, în care acesta a primit 5 ani de închisoare.

Paul Dumitriu a instrumentat şi dosarul fostului deputat PDL, Dan Păsat, şi al fostului senator PSD, Marius Ovidiu Mihăilă, ambele cu avize de ridicare a imunităţii parlamentare pentru arestare şi soldate cu condamnări cu executare.

Un alt caz instrumentat de Paul Dumitru este dosarul CNA, cu verdict de condamnare în primă instanţă: Viorel Hrebenciuc – 3 ani de închisoare, iar fosta şefă a CNA, Laura Georgescu – 4 ani și 4 luni cu executare.

Procurorul Dumitriu este și unul dintre procurorii DNA care au anchetat dosarul Ordonanței 13, caz clasat ca urmare a intervenției CCR. Dumitriu are însă și rateuri. Este unul dintre procurorii care au clasat iniţial dosarul Tel Drum privindu-l pe Liviu Dragnea.