”SUA nu reacţionează cum trebuie la politica Moscovei în Ucraina”

RFI:

Jurist şi diplomat, expert în politica externă şi apărare, John Bolton a fost, din august 2005 pînă în decembrie 2006, ambasador la Naţiunile Unite. Din 1989 şi pînă la numirea la ONU, el a fost Asistent pentru Organizaţii Internaţionale al ministrului de externe şi Secretar de Stat pentru Controlul Armamentelor şi Securitate Internaţională. În opinia sa, SUA nu reacţionează cum trebuie la politica Moscovei în Ucraina, având în vedere că Putin profită de slăbiciunea şi lipsa de atenţie din politica externă a administraţiei Obama: ”Cred că numai printr-un efort de integrare militară a Ucrainei şi Georgiei s-ar fi putut semnala Rusiei că nu se poate angaja fără consecinţe în acţiuni agresive în Ucraina. Ar fi putut fi o metodă de prevenire. E prea tirziu. Astăzi, republicile baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, care fac parte din NATO, se consideră vulnerabile tocmai din cauza reacţiei inadecvate a Occidentului în criza ucrainiană. Cred că e necesară o schimbare de direcţie. Spaţiul dintre frontiera estică a NATO-ului şi cea vestică a Rusiei trebuie pacificat şi stabilizat. Politica de pînă acum a dat apă la moara ruşilor. Putin, conducerea de la Moscova, văd slăbiciune şi lipsa de atenţie în politica externă a administraţiei Obama, şi profită. Au urmărit cu atenţie reacţia vestului la anexarea Crimeei şi au conchis că pot continua fără probleme. SUA nu reacţionează cum trebuie la politica dură, agresivă a Moscovei în Ucraina, Orientul Mijlociu, şi alte părţi ale lumii. Mi-e teamă că e doar începutul unei perioade de expansionism rusesc”.

Mediafax:

Statele Unite au exprimat scepticism  faţă de respectarea de către Rusia a acordului încheiat joi, la Geneva, în scopul detensionării situaţiei din Ucraina. "Acordul a intrat în vigoare, deci trebuie să fie luate anumite măsuri "pentru a detensiona criza din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki. "Luând în considerare experienţele anterioare, pot spune că Rusia ar putea să nu pună în aplicare" prevederile acordului, a afirmat ea, adăugând că Washingtonul va "vedea dacă de această dată (ruşii) vor acţiona".

Ziarul Financiar:

Belgia, o ţară de numai 11 milioane de locuitori, a reuşit să întreacă o parte din cele mai importante centre financiare din lume, precum Marea Britanie sau Elveţia, şi să devină unul dintre principalii creditori ai Statelor Unite. Conform datelor Trezoreriei americane, Belgia a cumpărat datorii guvernamentale ale Statelor Unite în valoare de 30,9 miliarde de dolari numai în februarie. Din august anul trecut, creditarea belgiană către guvernului american a crescut de la 160 de miliarde de dolari la 341, 2 miliarde de dolari, ceea ce plasează ţara pe locul trei în topul creditorilor SUA, după China şi Japonia. Raportul Trezoreriei din SUA sugerează că Bruxelles-ul este un centru financiar pentru mai multe ţări europene care ar cumpăra datoria guvernamentală din SUA, acesta fiind principalul motiv pentru care creditarea Statelor Unite de către Belgia creşte atât de rapid.

Adevărul:

La concursul din octombrie 2013 pentru posturile la noua direcţie Antifraudă, ANAF a eliminat mare parte dintre profesioniştii Gărzii Financiare şi a promovat „repetenţii” cu note de 5 şi 6. În martie, a fost organizat un nou test după acelaşi scenariu. Noua structură antifraudă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care s-a dorit a fi corpul de elită al combaterii fraudelor financiare, seamănă mai degrabă cu o adunătură de amatori. În urma concursului pentru ocuparea posturilor de inspectori antifraudă de anul trecut, au fost picaţi chiar profesioniştii. Candidaţii cu cele mai mari note la examenul scris, unii dintre ei cu dosare ”grele” la activ, au fost respinşi la interviu. În schimb, mulţi dintre cei slab pregătiţi, care de abia au luat scrisul cu note de 5 sau 6, au fost declaraţi admişi. ”Cheia” concursului a fost interviul, notat cu ”admis” sau ”respins”, fără posibilitatea de a contesta rezultatul