Premium
Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, a participat la conferința „Curte contra Curte”, moderată de avocata Silvia Uscov și găzduită de juridice.ro. Tema conferinței online a fost tocmai conflictul aparent dintre Curtea Constituțională (CCR) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), generat de interpretarea dată de CCR unor hotărâri ale CJUE.
Una dintre subiectele la care s-a referit Valer Dorneanu a fost caducitatea MCV. Dacă decizia de instituire a Mecanismului de Cooperare și Verificare este recunoscută de stat român ca obligatorie, președintele CCR atrage atenția că rapoartele MCV și recomandările cuprinse în acestea nu pot fi tratate ca norme juridice de nivel european.
„Noi, CCR, am plecat de la premisa că, fiind o chestiune a statului român, care o recunoaște în continuare, nu putem să nu recunoaștem noi obligativitatea acestei decizii (MCV). Sigur, trebuie să existe un act formal din partea unei autorități care să constate caducitatea și nu sutem noi cei care să recomandăm aceasta. Plecând de la poziția statului român, recunoaștem obligativitatea deciziei din 2006, nu și obligativitatea rapoartelor MCV și a recomandărilor. Recunoaștem obligativitatea pentru că așa a hotărât statul român și a fost și o condiționalitate pentru aderarea noastră. Am spus însă noi, Curtea, că deși este obligatorie, decizia nu are relevanță constituțională. Noi avem un text explicit în Constituție, art. 20, la care nu s-a făcut prea des referire. Noi recunoaștem obligativitatea tratatelor internaționale și din punctul acesta de vedere ele fac parte din dreptul intern, dar pentru a fi superioare Constituției ele trebuie să adauge ceva. Doar în ipoteza în care conțin ceva mai favorabil decât Constituția României pentru a fi respectate. Ar avea relevanță constituțională dacă umplea o lacună. În ceea ce privește rapoartele MCV, aici trebuie să fim mai fermi. S-a spus foarte clar ce însemnă dreptul intern: tratatele, regumantele, deciziile. Nu rapoarte, nu avize, nu recomandări. În două din deciziile CJUE s-a spus clar că au valoare orientativă, ele dau direcții de acțiune. Fără a cădea în plasa pe care mi-ar putea-o întinde persoana mea ca român și să judec și calitatea celor care au îndeplinit misiunile de control, dacă au avut o abordarea politică sau nu, nu asta e problema. Problema e că acele comisii de experți nu aveau rolul unei autorități europene. Cum să dai valoare juridică obligatorie unor asemenea rapoarte? Fără să fi intrat într-o abordare politică, noi am spus că nu putem recunoaște o valoare juridică obligatorie acestor recomandări”, a explicat Valer Dorneanu.
Dezbaterea, la care au participat și alți profesioniști ai dreptului, cum ar fi Adrian Severin, Cristian Clipa, Manuela Gornoviceanu și Marin Voicu, a atins și subiectul criticilor formulate de CJUE la adresa unor decizii CCR care au influențat dosare de corupție.
„CCR a respectat standardele CEDO, pe când CJUE nu a respectat standardele CEDO, ci mai degrabă a înțeles să dea prevalență intereselor financiare ale UE”, a fost concluzia avocatei Silvia Uscov.
„Chiar dacă sunt de acord cu ce ați spus dvs., nu pot să vă confirm, din cauza obligației mele de rezervă, apropo de CJUE și CEDO. Noi, prin deciziile noastre, nu am creat impunități, nu am determinat rejudecarea, nu am provocat dezincriminări. Înțelesul lor este exact și putea fi tradus de instanțe și de ÎCCJ în primul rând, iar eu cred că au făcut-o”, a fost replica președintelui CCR.
Valer Dorneanu a explicat pe scurt și relația CCR cu CJUE, referindu-se la nevoie schimbării felului în care Curtea funcționează, pentru a permite și curților constituționale să intervină în unele procese. De asemenea, preșeedintele CCR a făcut trimitere la decizia Consiliului Constituțional francez care a respins renunțarea la identitatea constituțională națională în procesul de uniformizare a cadrului legal european.
„Aș vrea să mă refer la sensul întrebării: există un conflict între CCR și CJUE? Noi nu considerăm că avem un conflict cu CJUE pentru că dacă ne uităm exact la sensul deciziei care a stârnit cele mai multe comentarii. Curtea de la Luxemburg vorbește de o critică la adresa unei reglementări de rang constituțional, care ține de identitatea noastră constituțională, nu e o critică la adresa Curții. E de discutat dacă într-adevăr corupția sau faptul că se organizează SIIJ lovește un interes financiar al Comisiei Europene. Și completurile specializate și toate deciziile pe care le-am dat noi urmăresc tocmai întărirea exigențelor cu privire la interesele financiare ale Comisiei. Ce s-a urmărit prin completurile specializate? O specializare care să ducă la o mai bună apărare a intereselor financiare, oameni mai competenți, care să răspundă rafinamentului folosit de cei care încalcă legea în domeniul financiar. Așadar nu credem că există un conflict. Există o neînțelegere care ar trebui reglată prin dialog. (...)
Am propus să se modifice regulamentul de funcționare al CJUE, în sensul ca atunci când curțile constituționale sunt implicate și le sunt puse la îndoială capacitatea de a interpreta Constituția să facă o asemenea modificare. Ni s-a explicat că statul român este reprezentat de agentul guvernamental. Nu pun la îndoială competența agenților guvernamentali, dar există situații în care noi judecăm un conflict între guvern și parlament, între guvern și autoritatea judecătorească. Guvernul nu este dispus să ne susțină punctul nostru de vedere. Ca să nu mai vorbim de alternative politice. Guvernul își spune punctul de vedere, iar punctul de vedere al curților constituționale nu este lăsat să ajungă pe masa CJUE.
Dacă mă duc în gând cu ultima decizie a Consiliului Constituțional francez, relativă la chestiunea identității naționale a Franței, unde se spune așa: Republica Franceză participă la UE, constituită din state care au ales liber exercitarea în comun a anumitor competențe stabilite prin TUE și TFUE. Transpunerea unei directive sau adoptarea unui regulament nu trebuie să încalce o regulă sau un principiu inerent identității constituționale a Franței, cu excepția cazului consimțit. Aș vrea să le amintesc tuturor celor care fac o analiză superficială cu privire la suveranitate, să le amintesc că la Lisabona tocmai problemele legate de suveranitate și de competențe au dus la eșuarea acelui presupus proiect de constituție federală a UE. Să se gândească toți la acest lucru și faptul că TUE vorbește despre state suverane egale în drepturi”, a mai explicat Valer Doreanu.
