Premium
Inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, urmează să îşi prezinte, luni, în cadrul Secţiei pentru procurori a CSM, punctul de vedere cu privire la raportul întocmit după controlul efectuat la DNA.
Potrivit ordinii de zi publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori urmează să ia în discuţie "Raportul Inspecţiei Judiciare numărul 5115/IJ/982/DIP/2017 având ca obiect 'eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentelor de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat'".
Pe 13 octombrie, procurorul-şef a DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi-a exprimat în faţa Secţiei pentru procurori punctul de vedere, precizând că nu există un raport de control unic întocmit în urma controlului Inspecţiei Judiciare la DNA, iar concluziile nu sunt unitare şi armonizate.
Mai mult, întrebată dacă pe parcursul derulării controlului IJ a avut senzaţia că acesta este lipsit de obiectivitate, având pe lângă scopul declarat şi un scop "ascuns", şefa DNA a spus: "Da, am avut această senzaţie, s-a venit cu teme care trebuiau verificate sau infirmate, s-a venit cu anumite zvonuri despre care au citit în presă şi care trebuiau confirmate într-un fel sau altul şi da, s-a venit cu o anumită temă pentru identificarea unor dosare, a unor soluţii sau a anumitor acte din dosare".
Citește și: OFICIAL Vizită la nivel înalt în România: Patriarhul Kiril VINE la Bucureşti
Laura Codruţa Kovesi a prezentat, totodată, şi un bileţel despre care a susţinut că ar fi fost "pierdut" de inspectorii Inspecţiei Judiciare şi pe care ar fi trecute mai multe numere de dosare.
Anterior, pe 12 octombrie, Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control la Direcţia Naţională Anticorupţie, şi-a prezentat pentru aproximativ trei ore punctul de vedere privind raportul întocmit în urma controlului efectuat.
La ieşirea din CSM, întrebată dacă presiunea era atât de mare încât procurorii au început să plângă, fără a se preciza de către jurnalişti despre cine ar fi vorba, Elena Rădescu a răspuns: "Da, au fost umiliţi.(...) Prin conduită, comportament".
Pe 6 octombrie, DNA a publicat concluziile raportului de control al Inspecţiei Judiciare în care se arată că procurorul-şef, Laura Codruţa Kovesi, a construit sentimentul de credibilitate şi respect al legii, dând instituţiei prestigiu şi putere şi are calităţile necesare pentru a-şi exercita în continuare funcţia de conducere.
Potrivit sursei citate, Kovesi a reuşit să eficientizeze activitatea DNA, rezultatele regăsindu-se în statisticile pe anul 2016 şi primul semestru al anului 2017 atât la nivelul întregii unităţi, cât şi la nivelul secţiilor şi serviciilor.
"Comportamentul procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a răspuns cerinţelor impuse din exteriorul sistemului, cu referire la implementarea obligaţiilor care revin Direcţiei stabilite în Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, aprobată prin HG nr. 585/2016, prevăzute la punctul 6.5, cerinţelor impuse de sistem, enumerate în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cerinţelor impuse de colegi. (...) Procurorul-şef a reuşit să depăşească unele constrângeri cu referire la limitările de resurse - atât materiale, cât şi umane, reglementările legale - modificările legislative survenite realizând o activitate performantă remarcată pe plan intern şi internaţional", mai arată documentul citat.
Totodată, în concluziile raportului Inspecţiei Judiciare se susţine că Laura Codruţa Kovesi a format un colectiv omogen, pe care l-a transformat într-o echipă capabilă de performanţe, a cultivat lucrul în echipă, a implementat loialitatea şi a anticipat nevoile colectivului.
Pe de altă parte, potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, Laura Codruţa Kovesi a obstrucţionat verificările la instituţia pe care o conduce, refuzând să pună la dispoziţie dosarele procurorului Mihaiela Iorga Moraru, însă concluzia este contestată atât de trei inspectori judiciari care au făcut parte din echipa de control, cât şi de DNA.
Conform unor documente obţinute de AGERPRES, în raport se arată că Laura Codruţa Kovesi "a prezentat inspectorilor judiciari la data de 8.08.2017 ordinele prin care a fost dispusă inventarierea şi controlul dosarelor repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela, deşi la 8.08.2017 şi 10.08.2017 a exprimat refuzul categoric al prezentării dosarelor, apoi a comunicat la data de 18.08.2017 că informaţiile suplimentare pot fi cerute celor două comisii, încercând să inducă ideea unei lipse de diligenţă din partea inspectorilor judiciari în activitatea de verificare a dosarelor menţionate".
Sursele citate arată că reprezentanţii DNA "au tergiversat activitatea pe care o desfăşurau cu scopul vădit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror" şi "au lipsit argumentele legale în susţinerea refuzului de a prezenta dosarele ce fuseseră repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela cu scopul de a obstrucţiona activitatea de control a inspectorilor judiciari".
În raport se mai afirmă că prin desemnarea consilierului Dana Tiţian în componenţa comisiei de verificare a dosarelor repartizate spre soluţionare procurorului Mihaiela Moraru Iorga s-ar fi comis o încălcare a legii, deoarece calitatea de judecător detaşat în funcţia de consilier personal al procurorului-şef al DNA este incompatibilă cu activitatea de control desfăşurată de un procuror.
Concluziile raportului au fost însuşite integral de inspectorii judiciari Mihaela Hitruc, Monica Pleşea şi Sanda Mateş, în timp ce coordonatoarea echipei de control, Elena Rădescu, precum şi Cornelia Prisăcariu şi Mihaela Focică au formulat o opinie separată.
Cele trei au arătat, în opinia separată, că nu sunt de acord cu aprecierea unui refuz al şefei DNA de a pune la dispoziţie documentele solicitate, deoarece nu a fost vorba de un refuz expres. În plus, ele au considerat că aspectele menţionate în raport vizează modul de efectuare a controlului, şi nu activitatea DNA.
