Premium
Cu ocazia împlinirii a patru ani a de la referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu, nu am văzut reacții celebratorii la tabăra învingătoare, cu excepția unui editorial mai degrabă jenant al lui Ștefan Vlaston. Ușor-ușor, tabăra victorioasă din punct de vedere legal pare să abandoneze mitul re-fondator al Marii Victorii a Binelui de la Referendum.
Pentru că, în definitiv, 2012 nu a fost o victorie pentru prietenii lui Traian Băsescu.
- Referendumul a cimentat clivajul USL vs restul lumii, astfel încât social-liberalii nu s-au erodat la guvernare.
- Tot referendumul l-a împiedicat pe Băsescu să se retragă în oarecare glorie. „Pactul pe Justiție” i-a îndepărtat electoratul anti-corupt iar devotamentul față de Elena Udrea i-a îndepărtat PDL-ul.
- Strivit de USL și abandonat de Băsescu, PDL s-a refugiat în brațele PNL, renunțând la identitatea proprie.
- Băsescu însuși, după separarea de PDL, s-a văzut separat de electoratul respectabil. Dacă fostul președinte este astăzi anti-DNA și partizanul unei unui discurs al fricii, asta se întâmplă și datorită efectelor referendumului.
- Încrederea populației în elitelor conducătoare s-a prăbușit, lucru care, dintr-una într-alta, a dus la apariția USR, care va lua voturi de la noul PNL și nu de la PSD.
- Micile stele ale anului, Ungureanu, Neamțu, Macovei au dispărut din centrul politicii.
Ce rămâne „pe plus"? Cei ce au stat acasă în 2012 vor spune că a fost salvată Justiția. Este aici multă istorie contra-factuală. Știm că, până la urmă, PSD nu a pus/ nu a putut pune botniță parchetelor.
Pe de altă parte, activitatea DNA a decolat sub conducerea Codruței Kovesi, opțiunea lui Traian Băsescu. Cel mai probabil este că Justiția prosperă atunci când puterea politică este împărțită. De aceea tandemul Băsescu-Ponta a fost mai propice decât ar fi putut fi, să zicem, un tandem Ponta-Dragnea.
Dar 2012 nu a fost anul lui Dragnea ci al lui Crin. S-ar fi repliat Antonescu pe poziția pro-Justiție? Nu vom ști niciodată.
