Românii trebuie să fie demni în Europa. Este vorba de un manifest lansat lansat joi la Bruxelles, de europarlamentarul Cătălin Ivan împreună cu Consiliul Românilor de Pretutindeni şi cu Comunitatea virtuală a românilor din Belgia (Rombel). Manifestul își propune o nouă abordare faţă de diaspora românească, iniţiativă cuprinsă într-un document ce conţine mai multe direcţii de acţiune.  La eveniment au participat organizatii ale romanilor din Italia, Spania, Irlanda, SUA, Serbia, Belgia, Grecia si romani din institutiile europene.

Uniunea Europeană își dezvăluie liniile de negociere pentru Brexit

În contextul discuţiilor despre Europa cu mai multe viteze şi despre scenariile privind viitorul blocului comunitar, pentru România "mai important este să gândim propriul proiect, adică ce înseamnă România în Europa şi apoi să vedem proiectul nostru unde se încadrează, cu cine putem face alianţe, în care dintre scenariile respective ne încadrăm mai bine, sau dacă pot fi alte scenarii", a subliniat Cătălin Ivan (europarlamentar în grupul S&D) în cadrul unei dezbateri publice desfăşurate la sediul din Bruxelles al Parlamentului European şi la care au participat reprezentanţi ai comunităţilor româneşti. 

"Noi am intitulat acest document "România în Europa", pentru că România nu înseamnă doar România între graniţele României, o foarte mare parte din populaţia activă a României este în afara ţării. Sunt comunităţi foarte mari de români (...) cam peste tot în Europa şi atunci când vorbim despre toţi românii din Europa, mai puţin despre graniţe, pentru că se presupune că aceste graniţe, cel puţin când vorbim despre Uniunea Europeană ar trebui să se dilueze tot mai mult", a explicat în continuare eurodeputatul român. 

El a apreciat de asemenea că situaţia românilor din diaspora nu trebuie discutată la modul filosofic, vorbind despre cetăţenie sau apartenenţa la un popor sau despre valorile pe care le avem, ci prin raportare la problemele concrete "care privesc viaţa de zi cu zi a românilor, fie că este vorba de piaţa forţei de muncă, de drepturile lor în comunităţile în care ajung, de felul cum sunt trataţi acolo, de problemele pe care le au, de problemele pe care le au copiii familiilor de români de acolo şi faptul că mulţi dintre ei sau o parte dintre ei nu mai vorbesc limba română sau vorbesc nativ mai degrabă limba de acolo şi limba română este o limbă tot mai străină". În acest context, în documentul prezentat se insistă asupra dreptului copiilor proveniţi din familii de români sau din familii mixte de a învăţa limba maternă.

În prezent "se creează o ruptură între România şi partea cea mai activă, cea mai creativă, cea mai inovativă a populaţiei. Cei care au plecat şi care pot contribui din ce în ce mai puţin se simt legaţi de România" şi ei aleg să plece în alte ţări, ajungând în acest mod să susţină economia acestor ţări, în loc să o susţină pe cea a României, a menţionat mai departe Cătălin Ivan în prezentarea iniţiativei ce subliniază că România are nevoie de o schimbare de abordare la acest capitol, cu obiective clare. 

De exemplu, consideră Ivan, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care dispune de un buget destinat proiectelor culturale, ar trebui să aibă o relaţie permanentă cu comunităţile de români şi alte ministere la rândul lor ar trebui de asemenea să menţină relaţii cu ministerele similare din statele unde sunt comunităţi de români pentru a se asigura un schimb de informaţii în timp real, astfel încât "statul român să poată reacţiona în timp real acolo unde apar probleme şi românii să se simtă reprezentaţi şi în niciun caz abandonaţi". 

"Ne plângem în România că satele româneşti sunt tot mai sărace. Comunităţile rurale sunt părăsite de tineri şi satul românesc moare. Şi dacă vrei să dai fonduri pentru microferme, nu are cine să facă microferme, pentru că toţi sunt plecaţi (...) Nu vor veni mâine înapoi în ţară, pentru că până mâine nu se schimbă mare lucru, orizontul de timp e foarte scurt", a explicat eurodeputatul român. 

O soluţie pentru această problemă este considerată elaborarea de "proiecte punte ", care să stabilească "o legătură mult mai strânsă şi mult mai funcţională între comunităţile unde s-au dus şi cele de unde au plecat, cu proiecte concrete între administraţiile locale, cu facilităţi de multe feluri, de comunicare, de transport, de proiecte comune în administraţiile locale dintr-o parte şi din alta". 

"Cred că aceste punţi ar putea facilita mult mai uşor pe de o parte investiţiile celor care sunt plecaţi afară, în ţară, şi pe de altă parte dezvoltarea comunităţilor de unde au plecat şi păstrarea acelei legături care, dacă se rupe, până la urmă nu are nimeni de câştigat", a estimat Cătălin Ivan, menţionând de asemenea că documentul propus nu militează pentru "întoarcerea românilor în ţară cu orice preţ", ci pentru "o schimbare de strategie şi a modului de a privi acest lucru". 

La capitolul economic sunt evocate de asemenea în document susţinerea "conceptelor de inovare şi antreprenoriat în România prin atragerea celor care şi-au consolidat cunoştinţele şi studiile în străinătate", precum şi "promovarea produselor româneşti pe pieţele europene". 

În contextul în care "numărul medicilor români plecaţi în Uniunea Europeană este impresionant ( ...), România trebuie să reia contactul cu aceştia şi să dezvolte colaborări în cercetare care să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate românesc în învăţământul universitar de profil", se mai menţionează printre propuneri. 

"Pentru ca noi să fim demni, trebuie să avem garanţia că drepturile noastre ne sunt respectate oriunde în Europa, că suntem cetăţeni europeni, nu de mâna a doua", a subliniat Cătălin Ivan, menţionând în acest context că statul român trebuie să fie mult mai implicat în lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi a sclaviei moderne, combaterea acesteia din urmă fiind una dintre direcţiile de acţiune enunţate în documentul ce mai precizează că "drepturile românilor în comunităţile de destinaţie trebuie apărate printr-un efort susţinut al autorităţilor româneşti, atât diplomatic, cât şi administrativ". 

În cadrul dezbaterii s-a evidenţiat faptul că problema sclaviei moderne nu este nouă, ea fiind în prezent doar adusă în prim-plan de relatările despre situaţia româncelor care lucrează în sudul Italiei, lucrătorii sezonieri români fiind afectaţi de acest fenomen încă de dinaintea intrării României în UE, iar legislaţia europeană este în continuare insuficientă la acest capitol. 

O nemulţumire exprimată în timpul dezbaterii de către reprezentanţii comunităţilor româneşti este legată de serviciile consulare, românii din unele regiuni fiind nevoiţi să parcurgă distanţe mari până la un consulat, iar în unele consulate personalul trebuie să facă faţă unui număr tot mai mare de solicitări ca urmare a creşterii numerice a comunităţii de emigranţi români în zona lor de competenţă. O soluţie avansată în documentul prezentat joi este ca românii din afara ţării "să aibă acces la aceleaşi servicii online, să beneficieze de un contact facil, în timp real, cu instituţiile statului, să obţină informaţii şi să poată transmite solicitări". 

O propunere avansată la conferinţă de către eurodeputatul român a fost şi crearea într-un timp relativ scurt, de o lună sau două, a unei platforme informatice de dezbatere pentru diaspora românească, dar care să fie separată pe domenii clare de lucru şi forumuri de discuţii. Una dintre teme ar urma să fie şi atragerea de investiţii ale românilor în România, pentru că la ora actuală, "din păcate, românii vin în România şi îşi fac case", ceea ce nu este suficient, a constatat Cătălin Ivan. "Pe banii aceia, dacă ar crea o afacere, ar crea locuri de muncă, ar crea plusvaloare, ar creşte, s-ar dezvolta comunitatea respectivă (...), şi-ar face şi alţii care muncesc la firma respectivă o casă", a adăugat el. 

În ceea ce priveşte raportarea la problematica europeană, "România trebuie să fie o parte activă în dezbaterile privind viitorul Europei sociale, a luptei împotriva sărăciei şi pentru reducerea decalajelor între diferite categorii de populaţie", se mai arată în documentul "România demnă în Europa". 

Iar "până să ajungem să discutăm despre viteza cu care mergem - că nu există două viteze în Europa, sunt foarte multe viteze în Europa, nici măcar Germania şi Franţa nu merg cu aceeaşi viteză - trebuie să ne preocupăm de ceea ce înseamnă România în Europa", a mai spus Cătălin Ivan. 

O asemenea nouă abordare nu ar trebui să aibă culoare politică şi trebuie să privească România în ansamblul său, nu comunităţi separate, consideră Ivan. "Nu cred că are culoare politică. Trăim într-o Românie dezbinată. Tot aud de România de la ţară sau România de la oraş. De România din Ardeal şi România din Moldova, sau chiar din sud, de românii de afară care ar trebui să aibă doar unele drepturi, nu toate, de românii care-i votează pe unii şi românii care-i votează pe alţii. E o singură ţară (...) Dacă nu avem o abordare unitară nu vom reuşi să facem nimic", a conchis eurodeputatul Cătălin Ivan şi a subliniat că acest document se doreşte a fi un semnal puternic pentru o "Românie demnă în Europa" şi o "Românie a românilor, acolo unde sunt români, nu doar între graniţele ţării".

______

Iată și documentul:

România demnă în Europa

România este mai mult decât un popor între granițele unui stat. Peste 4 milioane de români locuiesc în alte țări ale Uniunii Europene, s-au integrat în societățile respective și sunt ambasadorii direcți ai României în lume.

O parte dintre aceștia au copii născuți în afara țării și care, uneori, continuă să învețe limba română, însă apartenența culturală și identitară este din ce în ce mai greu de transmis.

Din nefericire, există un procent foarte scăzut al românilor care s-au întors, deși studiile arată că dorința reîntoarcerii există.

De-a lungul anilor, niciun guvern nu a reușit să stabilească o legătură de încredere, dacă nu afectivă, cu diaspora. Astfel, românii se simt “abandonați” de statul român, obligați să-și poarte singuri de grijă; se simt “ai nimănui”, după cum se exprimau lucrătorii  aflați la muncă în Spania.

Ruperea definitivă a legăturii României cu românii plecați în afara țării înseamnă o pierdere imensă. Forța de muncă activă a României susține acum economiile altor țări, tinerii foarte bine calificați sunt foarte apreciați în companii de succes din Europa de Vest, doctorii români țin în stare perfectă de funcționare spitale întregi în Germania, Franța și alte state europene. Întregi comunități românești s-au mutat în Italia și Spania, lăsând acasă bătrânii și peste 80.000  de copii.

În ciuda faptului că România are o creștere economică, lipsa distribuției echitabile a veniturilor, a creării oportunităților pentru tineri, precum și lipsa inovației și a educației antreprenoriale, a reformei din administrația publică, educație și sănătate, încurajează și mai mulți români să părăsească țara.

România se confruntă cu locurile de muncă prost plătite, o populație îmbătrânită și în curs de îmbătrânire, având cel mai mare spor negativ din ultimul secol. De asemenea, România are o influență scăzută în luarea deciziilor la nivel european și o lipsă evidentă de gândire strategică pe termen mediu și lung. Astfel, pare a fi condamnată să rămână la periferia Europei.

Cu toate acestea, starea de fapt poate fi schimbată, iar perspectiva destul de sumbră din acest moment poate fi îmbunătățită. Propunem câteva direcții de acțiune pentru o Românie demnă și influentă în Europa:

1. Sunt necesare proiecte de tip punte între comunitățile de origine și cele de destinație ale românilor, în special în zonele rurale. Migrarea românilor în țări precum Spania și Italia s-a făcut pe principiul recomandărilor. Familii întregi, rude, vecini din același sat s-au dus la muncă în aceleași localități din străinătate, păstrând astfel sentimentul de apartenență la comunitate. Statul român trebuie să încurajeze colaborarea între cele două comunități prin facilitarea comunicării și a proiectelor sociale, culturale și economice. Pentru mediul rural românesc, conectarea concretă, prin proiecte clare, la comunitățile de români din afara țării reprezintă o oportunitate de dezvoltare și de deschidere cu beneficii foarte mari pe termen mediu. Românii din afara țării se vor simți încurajați să revină, să investească și să contribuie la dezvoltarea comunităților din care au plecat. Sentimentul de înstrăinare și de abandon ar fi profund diminuat, dacă nu înlăturat în totalitate. Fenomenul migrării se va diminua pe măsura dezvoltării de investiții și inițiative private în comunitățile rurale românești, dar și prin oferirea de facilitați fiscale pentru cei care aleg să investească în comunitățile rurale din care au plecat.
2. Trebuie susținută dezvoltarea conceptelor de inovare și antreprenoriat în România prin atragerea celor care și-au consolidat cunoștințele și studiile în străinătate. Aceasta presupune, implicit, facilitarea recunoașterii diplomelor obținute în afara țării, precum și atragerea de investitori în domeniul inovației în România, din rândul oamenilor de afaceri români aflați în diaspora.
3. Drepturile românilor în comunitățile de destinație trebuie apărate printr-un efort susținut al autorităților românești, atât diplomatic, cât și administrativ. Ministerele de resort trebuie să dezvolte parteneriate concrete, funcționale, cu caracter permanent, cu instituțiile similare din țările unde se află aceste comunități. Asistența consulară trebuie să fie non-stop, gratuită și în timp real, în interesul românilor, oriunde s-ar afla aceștia. De asemenea, românii din afara țării trebuie să beneficieze de gratuitatea asistenței juridice, fiscale și economice, oriunde s-ar afla pe teritoriul Uniunii Europene. Sunt necesare campanii de informare a românilor din țară și din afară privind drepturile și obligațiile lor de cetățeni europeni.
4. România este obligată să-și asume rolul principal în lupta împotriva sclaviei moderne. Dreptul românilor care merg la muncă în străinătate trebuie apărat atât în țara de destinație, cât și în România. De foarte multe ori, se întâmplă ca agențiile de plasare a forței de muncă să fie angajate în înțelegeri ilegale – sau la limita legii – cu angajatorii străini. Cei care caută loc de muncă în afară vin din comunități sărace, rurale, nu cunosc nici limba și nici particularitățile legale din țările respective. De multe ori, ei cad pradă rețelelor de sclavie modernă și rămân fără apărare în fața abuzurilor din partea angajatorilor.
5. Copiii din familii de români sau din familii mixte au dreptul de a învață în limba maternă. Orice comunitate de români trebuie să aibă posibilitatea să-și trimită copiii la cursuri de limba și literatura română, istorie și tradiții românești și cultură românească în context european. Statul român trebuie să înființeze școli românești în comunitățile mari și, de asemenea, să dezvolte parteneriate cu școli publice sau private acolo unde este necesar.
6. 5. Păstrarea și promovarea valorilor culturale și spirituale românești pot fi încurajate prin sprijinirea inițiativelor private și realizarea de colaborări cu asociațiile și fundațiile culturale românești.
7. Promovarea produsele românești pe piețele europene ar ajuta statul român să fie un promotor activ al economiei românești, al producătorilor autohtoni, susținând atât logistic, cât și prin asistență juridică și economică, intrarea acestora pe piețele europene. Brandurile românești pot fi promovate în Uniunea Europeană printr-o multitudine de metode și instrumente aflate la dispoziția și folosite cu eficiență dovedită de alte state membre. Participarea la târguri de turism contribuie la includerea destinațiilor românești pe harta turismului european.
8. Sprijinirea universităților românești în dezvoltarea de parteneriate cu universități similare europene ar asigura facilitarea accesului tinerilor români la burse în universități europene. Schimburile de experiență, dezvoltarea de platforme educaționale comune ar contribui nu numai la o participare a tinerilor în cadrul programelor europene de tip ERASMUS, ci și la realizarea de proiecte comune de cercetare, cursuri de masterat și doctorat, la introducerea tehnologiilor moderne de comunicare și informare, precum și la realizarea de proiecte comune de cercetare. De asemenea, este oportună și asigurarea unor oferte avantajoase de angajare a celor care aleg să se întoarcă în țară după stagiul de formare.
9. Numărul medicilor plecați în Uniunea Europeana este impresionant, iar performanțele acestora sunt deja de notorietate internațională. România trebuie să reia contactul cu aceștia și să dezvolte colaborări în cercetare care să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate românesc și învățământul universitar de profil. Foarte mulți tineri medici români publică articole și câștigă premii naționale și internaționale în țări europene. Modernizarea sănătății românești ar fi incompletă și total ineficientă doar cu investiții în clădiri și aparatură.
10. România digitala trebuie să includă mai mult decât relația cetățenilor români din interiorul țării cu administrația locala și națională. Românii din afara țării trebuie să aibă acces la aceleași servicii online, să beneficieze de un contact facil, în timp real, cu instituțiile statului român, să obțină informații și să poată transmite solicitări. Datorita tehnologiilor moderne de comunicare, distanțele pot fi reduse, iar sentimentele de abandon și de înstrăinare pot fi semnificativ atenuate. Statul român poate ține mult mai facil legătura cu fiecare cetățean român, oriunde s-ar afla el, și are obligația să o facă.
11. România trebuie să fie parte activă în dezbaterile privind viitorul Europei sociale, a luptei împotriva sărăciei și pentru reducerea decalajelor între diferite categorii de populație. Incluziunea sociala a categoriilor defavorizate, reducerea șomajului, mai ales în rândul tinerilor, introducerea salariului minim european și a pensiei minime europene, trebuie să fie priorități de necontestat.
12. România a fost și trebuie să rămână un partener serios și total angajat în sprijinirea Republicii Moldova pe parcursul său european. Sprijinirea demersurilor guvernului de la Chișinău, încurajarea proiectelor culturale, sociale și economice transfrontaliere, acordarea de facilități pentru cetățenii moldoveni care vor să studieze în România sunt angajamente ferme care trebuie respectate și în viitor.
13. Ar trebui să existe o mai bună informare pentru  românii care se pregătesc pentru examenul EPSO. Toți cei care trec acest examen trebuie sprijiniți de statul român în vederea unui acces mai rapid în funcții importante în cadrul instituțiilor europene, în conformitate cu drepturile ce le revin cetățenilor europeni. Colaborarea cu românii care ocupa funcții în instituțiile europene trebuie să fie permanentă, atât în plan funcțional, curent, cât și în plan strategic, de planificare a acțiunilor viitoare ale țării noastre.