Premium
Din prezentarea proiectului bugetului de stat, susținută de prim-ministrul Dacian Cioloș în fața Parlamentului, aflăm că acesta a fost creat cu scopul recuperării decalajului față de Europa.
Bugetul de stat a fost creat prin respectarea a cinci criterii de bază:
Prioritizare - prin concentrarea resurselor către proiecte cu impact real precum și demararea unui număr optim de proiecte, pentru a nu fi începute mai multe decât pot fi terminate.
Transparență - prin publicarea contractelor de achiziții publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici.
Eficiență - Eliminarea risipei în sectorul public, strâns legată de reforma administrației publice, îi va face pe oameni să înțeleagă necesitatea colectării veniturilor la nivelul statului.
Prudență - Cu un deficit prognozat de 2.95%, prudența este absolut necesară pentru a nu se crea derapaje.
Predictibilitate - Principiu cheie pentru impulsionarea creșterii încrederii mediului privat și pentru stimularea investițiilor.
Construcția bugetară este axată pe mai multe priorități cheie, impetuos necesare dezvoltării României. Prioritatea educației, sub deviza „o școală mai bună și mai accesibilă, și impulsionarea inovării”. Prioritatea sănătății axată cu precădere asupra îmbunătățirii serviciilor medicale. Prioritatea transportului, sub deviza „de la vorbe la fapte”. Prioritatea apărării, în contextul unui cadru global de securitate dificil. Prioritatea investițiilor în dezvoltarea rurală, cu obiectivul depolitizării și a obiectivizării finanțării.
Cadrul macroeconomic: „Bugetul pe 2016 a plecat de la un model riguros macroeconomic, ce a oferit cadrul de construcție bugetară. Creșterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumată ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validată prin mai multe runde de discuții cu Comisia Europeană. Sursele de creștere rămân exporturile și consumul, dublate de investiții în creștere, impulsionate și de recenta relaxare fiscală. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate în exercițiul de modelare bugetară, astfel încât nu discutăm de un scenariu optimist, ci de unul conservator și realist.”, se arată în discursul primului-ministru.
În final, Dacian Cioloș a precizat că bugetul pe 2016 este al României și nu al Guvernului și că stă în puterea fiecărui cetățean al țării să schimbe lucrurile în bine, fie că vorbim de acțiuni de voluntariat, de grija de a nu mai arunca gunoaie pe jos sau de acțiuni de solidarizare cu persoanele aflate într-un moment de cumpănă.
„În mod similar, cetățenii trebuie să privească bugetul public ca fiind o resursă limitată la care aceștia au contribuit cu încredere pentru avea o țară mai bună. Banii din buget nu sunt banii Guvernului sau al vreunui ministru. Banii din buget reflectă contribuții ce trebuie valorizate și folosite cu chibzuială pentru interesul comun al societății. De aceea nu doar Guvernul trebuie să fie un bun gospodar, dar și toți românii trebuie să se gândească cum pot menaja risipa de resurse. Un exemplu trist, dar elocvent, este cel al salubrizării și cheltuielilor cu aceste servicii - cum ar fi dacă ne-am gândi de două ori înainte să aruncăm gunoaie pe stradă sau pe geam în timp ce mergem cu mașina? Similar, voluntariatul sau gesturi directe de grijă pentru conaționalii noștri aflați în dificultate sunt premise cheie ce pot dezvolta o comunitate reală, în care bugetul public este doar una din resursele cheie, dar nu singura”, a conchis prim-ministrul.
Sursa Foto: romaniatv.net
