DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

BREAKING Mărturia cu care actualul edil de la Sectorul 4 ÎL INGROAPĂ pe FOSTUL (PIEDONE) - 'Acum nu se avizează niciun dosar fără răspuns ISU sau pe declarație'

Audiere martor

Curtea de Apel București a reluat, miercuri, dezbaterile în cazul apelurilor declarate de procurori dar și de persoanele condamnate de Tribunalul București în dosarul tragediei de la clubul bucureștean Colectiv.

La termenul de miercuri al procesului judecătorii Curții l-au audiat pe actualul primar al Sectorului 4, Daniel Băluță, care la vremea tragediei era viceprimarul aceleiași instituții, sub comanda edilului de atunci Cristian Popescu Piedone.

Mai precis, fostul subaltern al lui Piedone a fost chemat să explice procedurile de avizare a dosarelor ce necesitau avize PSI de la ISU și care era traseul în departamentele primăriei a cererilor întreprinzătorilor ce depuneau astfel de dosare de funcționare a localurilor.

Anterior, în faza de fond al procesului, fostul edil aflat în funcție în noaptea producerii tragediei, în prezent edil al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, se arăta nevinovat față de acuzațiile DNA și explica faptul că în toată țara se proceda privind aprobarea dosarelor fără aviz PSI de la ISU.

În timpul audierilor Băluță a punctat în fața judecătorilor CAB că la acest moment, față de momentul tragediei, PS 4 nu mai avizează niciun dosar al vreunui operator economic în care nu există obligatoriu un răspuns al ISU.â

Mai precis, a explicat Băluță, ceea ce se petrecea în vremea mandatului lui Piedone, respectiv acordarea de avize de funcționarea fără existența avizelor de Prevenire și Stingere a Incendiilor, sau chiar doar în baza unei declarații pe proprie răspundere a operatorului economic solicitant nu mai are loc în prezent la primărie.

Judecatoarea: Cine e Baluță daniel?

Sunt primarul Sectorului 4. Acum in acest moment sunt 3 feluri de obținere a PSI. Doua variante sunt legate de schimbarea destinației unei construcții.

În a treia ce a mai des intalnita avem legați din partea ISU Ilfov. În cele mai multe situație cerem ca parte componenta in dosarul de avizare avizul PSI Avem în mare parte negație din partea ISU  Adică ei spun în scris că nu este nevoie de aviz PSI. ISU spune ca nu e necesar.

Noi cerem pentru toate cele trei variante. Procedura de azi a primăriei Sectorului 4 are componenta obligativității unui dialog cu ISU B-If.

Pentru clădirile noi se cere, pentru schimbarea destinației unei clădiri se cere. Va dau exemplul unei școli: o școală in care nu s-a modificat nimic de la momentul autorizării și dacă cere mâine o noua avizare pentru SI isu nu da avizare ci da o negație.

Exista obligativitate pentru absolut toți operatorii economici ce cer autorizare de funcționare.

Azi acordăm aceste autorizații de funcționare doar dacă operatorii economici vin cu aviz sau cu negație de la ISU B-If”, a insistat actual edil, fost viceprimar sub comanda lui Piedone.

A semnat cu mâna lui...

Între altele Băluță  a admis în fața instanței de judecată că în perioada în care a avut loc tragedia de la Colectiv a semnat personal un dosar care nu conținea un astfel de aviz.

DNA: Cât a fost viceprimar avea atribuții pe linia avizării PSI?

Judecatoare respingem. Sunt suficiente probe care releva acest lucru.

DNA : el a semna cat era primar? a semnat vreun acord de avizare??

Băluță: Viceprimarul e înlocuitorul de drept al primarului. Da am semnat un acord de funcționare. Probabil ca am consultat documentația in ceea ce privește acel acord de funcționare.

DNA: Acum direcția juridica e implicată în emiterea autorizațiilor de funcționare.

Pe circuitul documentelor acestea sunt avizate de direcția juridica și de secretarul primăriei.

PICCJ: Aveți atribuții la normele de constatare a contravențiilor la securitatea in stingerea incendiilor?

Băluță: Politia locala e cea indrituita sa constate ceea ce legea ii permite sa constate. Din păcate politia locala nu poate constata normele de securitate la incendiu. Aici ar trebui sesizat ISU.

Doar ISU practic poate constata contravențiile la normele de prevenire și stingere a incendiilor si nu primăria.

Asa era si la momentul incendiului. Nu cunoșteam HG 537 din 2007. Cu tot respectul eu sunt medic și nu cunoșteam aceasta hotărâre de guvern”, a mai răspuns Băluță la întrebările instanței și ale procurorilor.

Cum vrea să se apere Piedone

La primul termen din faza apelului din acest dosar avocații lui Piedone au cerut judecătorilor CAB să primească la dosar o serie de probe, respectiv adrese de la primării din țară care răspundeau în câte dosare existau avize PSI de la ISU în perioada incriminată, respectiv cea când a avut loc tragedia de la Colectiv.

Procurorul DNA prezent la dezbateri a a avut o replică fermă față de apărătorii actualului primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.

„Cerem să depunem corespondența noastră cu 22 primarii ale București și din mari municipii din țară. Ea cuprinde răspunsurile autorităților locale și arata fara echivoc ca înainte de 30 oct niciuna dintre aceste primării nu cere pentru eliberarea avizelor și autorizațiilor, avizele PSI.

Au puterea de a demonstra că Piedone sau cei de la sectorul 4 nu au făcut altceva decât ce se făcea la nivel național.

Au o mare relevanță față de acuzația că era organizată activitatea la Sectorul 4 într-un fel organizat și infracțional”, a explicat avocatul edilului de la Sectorul 5.

Replica acidă de la DNA

Procurorul DNA prezent la ședință a explicat că numărul primăriilor de la care apărarea lui Piedone a cerut detalii este unul infim în raport cu numărul total de primării de la nivelul țării și a punctat că răspunsurile acestor instituții este irelevant, în raport cu principiul respectării legii.

„Ne întrebăm retoric de ce nu s-au făcut cereri de către apărarea inculpatului Piedone prin care să se întrebe și câte cluburi au ars în România, de vreme ce întreabă la primării cum procedau.

Cazuistica solicitată de apărarea inculpatului Piedone este măruntă, fiind vorba de un număr relativ mic de primarii de la care s-au cerut relații”, a explica procurorul în fața judecătorilor la acel moment.

Opt ani și jumătate...timp de gândire...

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori iar cazul a ajuns la Curtea de Apel București.

Cum arată „corupția care ucide”

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

"Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.).

Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii.

Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Judecătorul a fost de acord și cu susținerile anchetatorilor de la Parchetul instanței supreme care notau în actul de trimitere în judecată că cei deferiți justiției "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015".

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.