DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Despre Turcia și refrendumuri

referendum-bobo-_copy3

În Turcia referendumul propus de președintele Recep Tayyip Erdogan pentru extinderea atribuțiilor funcției prezidențiale a fost declarat un succes. Opțiunea DA a câștigat 51,37%. Partidele de opoziție au atacat legal rezultatul dar este de așteptat ca aceste contestații să fie respinse.

Prin noile schimbări, președintele va controla executivul (funcția de premier dispare) și va putea interveni în Justiție. Practic, în Turcia încetează se existe separațiile și controalele între puteri care definesc democrația modernă.

Erdogan avea de facto libertățile pe care și le dorea inclusiv în vechiul regim constituțional. Parlamentul unicameral, Marea Adunare Națională, se află deja sub controlul partidului prezidențial iar în Justiție și Armată au fost făcute numeroase epurări după ce anul trecut a fost încercată o lovitură de stat. Ceea ce îi trevbuie acum lui Erdogan este "binecuvântarea" simbolică a poporului pentru a merge înainte.

*

Avem deci cazul Turciei, unde o ușoară și contestabilă majoritate va influența viața întregii țări. Este bine că s-a luat o decizie în acest fel? Sau era mai bine să s continue la pas lupta electorală din care ar fi rezultat, poate, o formă de compromis?

Este prematur să răspundem la aceste întrebări dar, merită să ne amintim, referendumul nu este, adeseori, o idee bună.

*

Referendumul îndeplinește trei roluri. Dacă politicienii sunt în mod particular reticenți de a îndeplini voința populației, putem vorbi de exercitarea unui control (vezi cazul Pungești). Referendumul mai poate fi folosit pentru a legitima un consens deja existent (vezi ultimul referendum constituțional). Sau, cel mai adesea, vedem referendumul ca o modalitate de a hotărî  un diferend între două zone opuse din societate, de a oferi finalitate, de a lua o decizie.

Trebuie insistat asupra faptului ca a lua o decizie complexă, cu efecte pe termen lung, prin votul unei populații care nu prea are cum să înțeleagă toate ramificațiile problemei, este o idee lipsită de rezonabilitate și pe care marii partizani ai referendumului rareori se obosesc să ne-o explice.

Democrația modernă reprezentativă funcționează pe o logică foarte diferită față de o democrație referendară. Conducătorii sunt aleși pe un termen relativ scurt și, la final de mandat, dau socoteală pentru ce au făcut. În continuare, populația nu are timp, chef și competență să înțeleagă toate politicile publice, sau măcar pe cele majore, dar poate să își facă o părere pe baza efectului lor combinat. Schimbarea conducătorilor,mai degrabă decât clarviziunea popoarelor sau politicienilor, este aceea care ajută la realizarea unei bune guvernări.

La referendumuri importante cetățenii, în schimb, votează pe o temă cu efecte greu de cunoscut dinainte și pe care, cu toată bunăvoința, cele două părți nu au cum să le discute într-o lună de campanie.

De ce avem, atunci, referendumuri în democrație? Motivul simplu și banal este că nu poți spune celor ce te-au ales că nu sunt niște genii. Dar există și alte motive. Cel mai adesea, referendumul rezolvă un blocaj politic, ajută națiunea să ia o decizie în situații în care este mai bine să faci ceva decât să amâni la infinit.

Acestea fiind, spuse, referendumurile pot fi mai bune în măsura în care respectă unele condiții informale.

Trebuie să existe (câte) un grup de politicieni pregătiți să pună în practică oricare din opțiunile referendumului. Spre exemplu, Marea Britanie a decis Brexitul fără să aibă un plan de Brexit. În mod notoriu, autoritățile au evitat formularea unor planuri pentru separarea de UE pentru a descuraja votul DA (ieșire).

Este nevoie de o simetrie a informației între cele două tabere. Deoarece nimeni nu știa ce implică ieșirea Marii Britanii din UE, cetățenii au fost vulnerabili la promisiuni  populiste. Dacă ne întoarcem în Turcia, pare să existe cel puțin un sondaj care sugerează că au votat cu DA cetățenii care erau slab familiarizați cu problema și NU cetățenii care o cunoșteau în profunzime.

Este bine ca dezbaterea substanțială să aibă loc înaintea anunțării referendumului. Altfel spus, referendumul să apară pentru că nu s-a ajuns la o concluzie naturală. Asta este bine și în sensul în care părțile vor fi ajuns între timp (sperăm) la un acord comun pe fapte, dacă nu și pe valori/așteptări.

În sfârșit, referendumul nu trebuie să compenseze lipsa de participare politică a "majorității tăcute". Este adevărat că, dat fiind impactul pe termen lung, un referendum poate atrage mai multă lume la vot. Dar asta nu înseamnă un spor de democrație. Pentru absenteiști, cea mai mare libertate este să vină la vot când sunt pregătiți, la oricare din alegerile regulate. Să îi chemi să decidă viața politică azi, pentru mai multe decenii ce vor urma nu este deloc ceva de lăudat.

Citiți și: Declarații ale liderilor turci după ce au votat la referendum: Erdogan vorbește despre DEMOCRAȚIE

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.