Premium
Stabilirea unei culturi a încrederii și a colaborării între guvern și cetățeni este vitală, necesitând procese participative diverse și atractive. Pentru a acorda prioritate acțiunilor centrate pe cetățeni, este nevoie de investiții în inovații organizaționale, administrative și politice...
Următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare din Moldova, care vor avea loc în toamna lui 2024 și, respectiv, în primăvara anului 2025, se anticipează a fi concentrate pe tema integrării europene – un vector esențial de dezvoltare internă și externă pentru țară. Rezultatele alegerilor locale subliniază un moment critic pentru elitele politice din Republica Moldova de a-și recalibra concentrarea și de a-și reorienta prioritățile, aliniindu-le la nevoile cetățenilor. Aceasta necesită o trecere de la schimbări legislative superficiale la implementarea acestora și măsurarea impactului. Focusul de astăzi până la viitoarelor alegeri (și după!) ar trebui să fie pe creșterea calității vieții cetățenilor și pe transpunerea conceptelor de reformă europeană în îmbunătățiri tangibile în domenii esențiale, repateaza IPN preluat de Rador Radio România.
În primul rând, guvernanța și drepturile de bază
Dimensiunea „guvernanță și drepturi de bază” este unul dintre cei nouă indicatori cruciali ai calității vieții identificați de un grup de experți dedicat evaluării acestui cadru. Eurostat, o publicație online care se concentrează pe Indicatorii Calității Vieții, oferă perspective statistice care arată cum societatea civilă, respectul pentru drepturile omului și aderarea la statul de drept apar în calitate de componente esențiale care influențează semnificativ calitatea vieții experimentată de cetățenii europeni.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene despre Moldova evidențiază prezența unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile, susținut de cadre juridice și financiare stabilite, care se aliniază la standardele internaționale și facilitează implicarea acestora în procesele decizionale. În plus, rapoartele de monitorizare ale societății civile indică faptul că țara și-a manifestat angajamentul de a-și îndeplini obligațiile internaționale privind drepturile omului, cu un cadru legislativ și instituțional bine stabilit pentru drepturile fundamentale. Au fost depuse eforturi pentru implementarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, indicând progrese în acest domeniu.
Însă, apar îngrijorări considerabile cu privire la statul de drept, deoarece datele statistice indică niveluri semnificative de neîncredere și un sentiment predominant de vulnerabilitate în rândul cetățenilor față de sistemul judiciar, în care doar 22,5% au încredere. Abordarea acestor probleme necesită o atenție deosebită, deoarece eficacitatea instituțiilor publice, inclusiv a forțelor de poliție, a sistemului judiciar și a serviciilor publice, depinde de independența lor de corupție și influență politică. Obținerea unei guvernări responsabile necesită abordarea unor probleme precum controlul și echilibrul instituțional, transparența și asigurarea accesului nerestricționat la informații. Aceste aspecte sunt adesea evidențiate ca domenii critice care necesită atenție pentru a stimula responsabilitatea în cadrul structurilor de guvernanță. După cum au subliniat experții din societatea civilă, în pofida voinței politice existente fără precedent, implementarea reformelor se confruntă cu rezistențe și obstacole, în special în contextul pre-vetting-ului și de-oligarhizării.
Rapoartele societății civile din Republica Moldova și raportul Comisiei Europene evidențiază în continuare necesitatea ca Moldova să garanteze funcționarea eficientă a instituțiilor anticorupție într-un cadru organizațional bine definit și cu resurse suficiente. Acesta recomandă Moldovei să persiste în actualizarea și execuția planului de acțiuni de de-oligarhizare, cuprinzând reglementări pertinente privind plățile în numerar și fluxurile financiare.
În al doilea rând, securitatea economică și siguranța personală
Elitele politice, fie în guvernare, fie în opoziție, poartă responsabilitatea de a aborda numeroase riscuri care pot afecta în mod semnificativ și neașteptat securitatea unui individ sau a unei țări. Concentrarea pe atenuarea acestor riscuri legate de securitatea economică și siguranța fizică este vitală pentru îmbunătățirea calității generale a vieții pentru cetățeni. Evaluarea Eurostat indică dinamica economică în diferite state membre, arătând dacă și cum se descurcă cetățenii din punct de vedere economic, precum și cât de siguri se simt cetățenii în țările lor. În acest sens, analiza OCDE a subliniat importanța înțelegerii și luării în considerare a factorilor care provoacă aceste insecurități.
Moldova se confruntă cu provocări economice semnificative care au avut un impact profund asupra securității economice a cetățenilor săi. Potrivit raportului Comisiei, țara s-a confruntat cu o inflație ridicată, în medie de 28,7% în 2022, cauzată în principal de creșterea prețurilor la energie și la alimente. Această creștere a inflației a erodat veniturile disponibile ale gospodăriilor, exacerbând situația economică deja vulnerabilă. Incertitudinea continuă legată de războiul din Ucraina a agravat și mai mult dificultățile economice, ducând la investiții mai slabe și exacerbând declinul economic al țării. Factori precum performanța agricolă slabă din cauza secetei, scăderea activităților de construcții și producție și întreruperile lanțurilor de aprovizionare din cauza războiului au contribuit, de asemenea, la problemele economice ale țării. Creșterea deficitului de cont curent, care a ajuns la 15,7% din PIB în 2022, a fost atribuită, în primul rând, unui deficit comercial ridicat. Sectorul privat al Moldovei a suferit semnificativ din cauza impactului dublu al pandemiei de COVID-19 și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste provocări subliniază necesitatea urgentă pentru Moldova de a accelera reformele structurale menite să stimuleze crearea de locuri de muncă formale și să crească disponibilitatea forței de muncă calificate. Abordarea lacunelor din sistemul educațional și reducerea numărului substanțial de tineri care nu sunt implicați în educație, angajare sau formare, sunt aspecte cruciale care necesită o atenție imediată. Mai mult, deși aproximativ 70.000 de familii au beneficiat de ajutor social în 2022, statisticile din raport privind ratele sărăciei relevă disparități semnificative. În timp ce rata sărăciei absolute este de 24,5%, doar 3,4% din populație primește beneficii sociale. Această diferență este evidentă și în alocația pentru copii și indemnizațiile sociale, care contribuie minim, cu doar 4,1 puncte procentuale de reducere a sărăciei în rândul familiilor cu copii. Datele alarmante indică faptul că 24,4% dintre copii trăiesc în sărăcie, iar 8,9% se confruntă cu sărăcia extremă, evidențiind nevoia urgentă de măsuri cuprinzătoare pentru a aborda sărăcia și inegalitatea în Moldova.
În ceea ce privește siguranța personală, Moldova se confruntă cu provocări critice reflectate în deficitele de încredere publică, vulnerabilități la traficul de persoane și activități criminale. Cel mai recent barometru al opiniei publice relevă o neîncredere substanțială în aplicarea legii, aproximativ 55% nu au încredere în poliție, patrula de frontieră și autoritățile naționale de patrulare, în timp ce doar 28-30% au o anumită încredere în aceste instituții. Mai mult, un procent semnificativ – 70-72% – exprimă neîncrederea în judecători și procurori, 68,4% considerând că justiția nu s-ar face dacă o rudă ar fi în instanță. Această neîncredere este în concordanță cu datele anterioare din Sondajele 2017 ale Băncii Mondiale asupra utilizatorilor de instanțe, unde 76% dintre respondenți au considerat că performanța instanței este slabă și 62% au considerat că un cetățean obișnuit nu va primi un proces echitabil.
În plus, conform Indicelui Global al Crimei Organizate, Moldova se confruntă cu activitățile crimei organizate, în special traficul de arme și infracțiunile de mediu. Țara servește drept sursă și punct de tranzit pentru traficul de arme în regiune, condusă de grupuri criminale organizate sofisticate care folosesc afaceri legitime ca fronturi pentru a ascunde activități ilegale. Infracțiunile împotriva mediului, în special exploatarea forestieră ilegală și defrișările, persistă în ciuda acoperirii scăzute a pădurilor, ca urmare a lacunelor de reglementare și a nivelurilor ridicate de corupție. Mai mult, țara funcționează ca punct de tranzit pentru traficul de heroină destinată țărilor care se învecinează cu Marea Neagră și Eurasia. Crimele dependente de cibernetice reprezintă o amenințare semnificativă din cauza vulnerabilităților tehnice, procedurale și umane existente, ridicând îngrijorări cu privire la potențialele atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice. Aceste probleme evidențiază, în mod colectiv, provocările complexe cu care se confruntă Moldova, necesitând intervenții urgente și multiple pentru a le aborda în mod eficient.
În sfârșit, raportul Comisiei Europene evidențiază și statutul Moldovei ca țară de origine și de tranzit pentru traficul de persoane. Deși numărul victimelor adulte identificate a scăzut semnificativ în 2022, au fost încă raportate 107 victime adulte (32 femei/75 bărbați) și 44 copii victime (43 fete/1 băiat). Exploatarea prin muncă afectează, în primul rând, bărbații și persoanele vulnerabile, inclusiv pe cei cu dizabilități. Îngrijorările persistă cu privire la o potențială creștere a traficului de ființe umane pe fondul deplasărilor în masă cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Reforme pe înțelesul tuturor?
Sondajele recente de opinie publică au scos la iveală preocupări profunde în rândul cetățenilor, concentrate pe probleme de sărăcie, creșterea prețurilor și perspectivele de viitor pentru copiii lor și, în general, considerând că direcția țării este eronată. În plus, doar 7,4% din populație manifestă un interes activ pentru politică, cu o încredere mai mare în instituții precum biserica, primăria și președintele. În ciuda unei oarecare încredere în personalitățile politice, variind de la 19,6% pentru Maia Sandu la 9,6% pentru Igor Dodon, o majoritate semnificativă nu are încredere în majoritatea politicienilor (45,4%). În special, o proporție semnificativă de cetățeni sunt nesiguri cu privire la preferințele de vot (27,9%), împreună cu încă 11,9% care intenționează să nu voteze, dacă mâine s-ar organiza alegeri parlamentare. În plus, există un decalaj mic între cei care preferă UE (47%) și Uniunea Vamală cu Rusia (32,5%), în timp ce 14,4% rămân nehotărâți în această privință.
Guvernele și instituțiile construiesc adesea democrații în mod independent, trecând cu vederea rolul crucial al implicării cetățenilor în modelarea sistemelor democratice moderne. Postările simple pe rețelele de socializare nu constituie implicare; implicarea reală presupune implicarea directă a oamenilor în deciziile care le afectează viața de zi cu zi. Potrivit organizației internaționale Eurocities, orașele europene se mândresc cu o rețea de organizații civice, voluntari și grupuri de activiști. De exemplu, Polonia integrează din ce în ce mai mult adunările cetățenilor urbani în practicile de guvernare a orașelor, în timp ce Bruxelles introduce comitete mixte cetățeni-politicieni pentru a aborda probleme complexe. Și, în toată Europa, programele practice și de cercetare leagă angajamentul civic în ceea ce privește schimbările climatice. Deși un drum greu de parcurs, iată de unde ar putea începe elitele politice moldovenești să instige o schimbare eficientă:
- Dezvoltarea strategiei: atât administrația publică centrală, cât și cea locală ar trebui să colaboreze pentru a concepe o strategie unificată pentru o abordare participativă (implicarea cetățenilor). Acest lucru necesită o viziune comună și o înțelegere a semnificației, scopului și avantajelor structurii de participare. În plus, implică alocarea de resurse financiare și umane adecvate pentru a sprijini inițiativele și procesele de implicare a cetățenilor. O astfel de investiție va spori concentrarea asupra nevoilor și preferințelor cetățenilor;
- Schimbarea de cultură: Moldova trebuie să integreze participarea cetățenilor ca element central al democrației sale, trecând dincolo de a o considera ca un aspect opțional sau ocazional. Stabilirea unei culturi a încrederii și a colaborării între guvern și cetățeni este vitală, necesitând procese participative diverse și atractive. Pentru a acorda prioritate acțiunilor centrate pe cetățeni, este nevoie de investiții în inovații organizaționale, administrative și politice.
