DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Interviu cu Bogdan Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei se va putea uita în telefoanele şi laptopurile personale ale reprezentanţilor din companiile investigate

Mediafax
Bogdan Chirițoiu

Consiliul Concurenţei va putea cerceta, cu mandat judecătoresc, informaţiile din telefoanele, tabletele şi laptopurile personale ale reprezentanţilor companiilor în cadrul unei investigaţii, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acest lucru va fi posibil de la sfârşitul anului, după ce în legislaţia naţională va fi preluată o directivă europeană care permite inspectorilor de concurenţă din toate statele membre să analizeze informaţii stocate în cloud şi în aparatele personale ale celor investigaţi.

Chiriţoiu s-a referit, în interviu, şi la preţul mare al energiei din această perioadă, care este cauzat în principal de scumpirea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. Acest lucru nu înseamnă că furnizorii fac ceva ilegal. La fel, Consiliul Concurenţei nu are indicii că preţul carburanţilor ar fi unul incorect.

La energie electrică, preţurile nu diferă foarte mult de la un furnizor de altul, însă la gaze - da şi este surprinzător faptul că nu sunt mai mulţi consumatori dispuşi să-şi schimbe contractul, o soluţie în acest sens fiind simplificarea procedurii, consideră Chiriţoiu.

De asemenea, Consiliul a primit sesizări din Parlament că distribuitorii de gaze nu respectă legea prin care trebuie să racordeze gratis noii consumatori şi investighează acest aspect.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a vorbit, în interviu, şi despre problemele care există la Metrorex, Tarom şi Complexul Energetic Oltenia, precum şi despre soluţiile posibile pentru rezolvarea lor.

AGERPRES: Care vor fi priorităţile în noul mandat al dumneavoastră?

Bogdan Chiriţoiu: Multă continuitate şi cel mai important este să păstrăm lucrurile care merg bine în instituţie, avem o performanţă bună în depistarea şi sancţionarea comportamentelor anticoncurenţiale. Desigur, va trebui să ne adaptăm şi noi mersului economiei, iar faptul că vedem mai mult digital în economie ne obligă şi pe noi să ne îmbunătăţim sau să ne schimbăm metodele de culegere a informaţiilor.

Acum este mai puţin probabil să găsim dovezi pe hârtii, e mult mai probabil că vom găsi în viitor, din ce în ce mai mult, dovezile unor comportamente ilegale, le vom găsi în computere, în cloud, în locuri în care ne este mai greu să căutăm în momentul de faţă şi atunci trebuie să ne perfecţionăm şi noi instrumentele.

Doi: trebuie să ne îmbunătăţim şi baza legală şi există o directivă europeană care a intrat în vigoare anul trecut şi pe care o vom transpune în acest an, care ne creează pârghiile legale pentru a accesa medii electronice de stocare a informaţiei, inclusiv telefoanele mobile, smartphone-urile, cloud-ul, informaţii pe care nu le găseşti în desktop. Noi, ca şi restul lumii europene, ne vom adapta, ne vom îmbunătăţi metodele de culegere a informaţiilor. În general cred că stăm bine pe zona asta. Repet, cred că e un lucru pe care trebuie să-l păstrăm.

Apar şi lucruri noi. Noi arii în care am primit competenţe. Acestea vizează în special relaţia între companii mai mari şi companii mai mici. Există şi aplicăm deja un regulament european pe zona de digital, care vizează sau sancţionează discriminarea de către platforme a celor care vând pe platformele digitale respective. Deci aceasta este o atribuţie nouă începând cu acest an.

Probabil tot în acest an va fi transpusă şi o directivă care vizează relaţia între lanţurile de magazine şi micii producători agricoli. Lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii, ei stabilesc cadrul politicii, dar noi vom monitoriza şi vom sancţiona încălcările acestei legi. Acestea sunt zone noi de activitate pe care le preluăm datorită legislaţiei europene.

Ce ne planificăm este ca, treptat, să acoperim şi alte sectoare, nu doar comerţul digital şi cel alimentar, ci şi în alte sectoare să încercăm să stabilim un echilibru între companiile mari, eficiente, foarte utile pentru economie, dar trebuie să avem grijă ca aceste companii mari să nu pună o presiune exagerată asupra furnizorilor sau clienţilor lor mai mici. Trebuie să echilibrăm undeva forţa de negociere.

În al treilea rând, avem iarăşi un nou instrument european. Aveam planul naţional de reforme. Acum avem programul de rezilienţă, care finanţează reformele pe care Uniunea le consideră necesare în planurile naţionale de reformă. Vreau să fim foarte implicaţi pe această zonă, de a promova debirocratizare, de a promova reforme structurale în economie, de a promova restructurarea companiilor de stat. Aceasta este o zonă în care sper că anii următori vom reuşi să facem progrese mai rapide decât am făcut în trecut.

AGERPRES: Dacă vorbim de companiile de stat, unde sunt cele mai mari probleme?

Bogdan Chiriţoiu: Companii de stat avem în esenţă în două sectoare: transporturi şi energie. În rest au fost privatizate. Statul mai are o bancă, CEC, care merge destul de bine, mai e şi Eximbank. Nu sunt foarte mari, dar merg rezonabil. Mai avem Antibiotice, o firmă unde statul iarăşi are cele mai multe acţiuni. Deci sunt câteva companii, nu foarte mari. Nu ridică probleme. Unde avem probleme, acolo unde statul domină, care înseamnă transporturi şi energie.

AGERPRES: Ce probleme sunt comune în toate aceste companii?

Bogdan Chiriţoiu: La energie, problema mare este cărbunele. Dar nu este doar vina companiilor, este o schimbare de tehnologie care vine peste aceste companii. Desigur, ele ar fi putut să se adapteze, nu s-au adaptat şi acum sunt foarte penalizate prin costul mare al poluării. De la an la an creşte tot mai mult preţul certificatelor de emisii, care sunt o penalitate pentru poluare, deci preţul poluării creşte foarte mult. Asta a creat pierderi foarte mari şi la Complexul Energetic Hunedoara şi, mai nou, şi la Complexul Energetic Oltenia.

La transporturi, CFR Marfă şi Tarom, nu cred că e tehnologie. E pur şi simplu managementul prost din firmele de stat, oameni pe care îi tot schimbă toată ziua bună ziua, care, şi buni dacă ar fi, nu prind cheag acolo. Iar într-o firmă de stat ştim că profitul nu este cel mai important lucru, sunt o serie de alte considerente care afectează calitatea managementului.

Cred că să fii CFR Marfă e un lucru bun, tendinţa este să mutăm transportul pe cale ferată de pe şosele, deci nu există niciun motiv de ce o firmă gen CFR Marfă să nu poate să funcţioneze bine dacă ar fi bine condusă. Chiar şi Tarom, vedem multe companii aeriene care se descurcă, deci nu este automat ca o firmă gen Tarom să aibă pierderi de sute de milioane de euro.

Deci la transporturi cred că este calitatea managementului. La cărbune e şi calitatea managementului, dar în plus ai şi această mare schimbare de tehnologie şi de priorităţi la nivel european: ideea că vrem mai puţină poluare, iar atunci punem o taxă foarte mare pe poluare, aceste certificate de CO2.

AGERPRES: Deci cărbunele nu mai are niciun viitor?

Bogdan Chiriţoiu: Cărbunele clar nu mai are niciun viitor. Tehnologia inovează, dar nu cred că se aşteaptă nimeni să venim cu o tehnologie prin care cărbunele să nu mai polueze şi în lipsa acestei tehnologii cărbunele nu mai are viitor.

Dar nici nu putem să-l oprim brusc, pentru că nu avem ce pune în loc. Ne trebuie câţiva ani în care să construim instalaţii pe gaze, care să poată înlocui cărbunele, pentru că nu putem să stăm doar cu regenerabile.

Preţul regenerabilelor a scăzut, panourile solare au un preţ mult mai mic decât aveau acum 10 ani, vântul este mai eficient, costă mai puţin să generezi electricitate pe vânt. Însă ele sunt intermitente. Soarele străluceşte sau nu străluceşte, vântul bate sau nu bate. Trebuie să avem şi un mecanism pentru compensare, care probabil va fi gazul în următorii ani.

AGERPRES: Care sunt răspunsurile primite de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia?

Bogdan Chiriţoiu: Am făcut progrese, discutăm, dar nu am ajuns încă la destinaţie. Ţinta noastră este să terminăm discuţiile cu Comisia Europeană în această toamnă, să aprobe planul de restructurare, pentru ca firma să poată accesa Fondul de Modernizare, pentru că de acolo se va face în principal contribuţia statului din investiţiile de la Oltenia.

Pentru asta, avem nevoie de un plan clar care să fie convenit cu Comisia Europeană şi vrem să terminăm în această toamnă planul de restructurare.

AGERPRES: Care este situaţia la Metrorex şi cum pot fi rezolvate problemele de acolo?

Bogdan Chiriţoiu: Metrorex este în proprietatea Ministerului Transporturilor şi acţionarul poate lua măsuri. Metrorex este un monopol, nu are o problemă de concurenţă în piaţă. Acolo este o decizie cât de mare să fie subvenţia, sau invers, cât de scumpe biletele, cu cât sunt mai scumpe biletele, cu atât mai mică e subvenţia. Şi aici de găsit un echilibru între preţul plătit de consumator şi subvenţia pe care o dă statul ca să completeze ce nu acoperă preţul plătit de călător şi managementul: câţi angajaţi avem, cum îi folosim, ce facem cu veniturile suplimentare din închirierea spaţiilor, le ia compania sau le iau alţii, acestea sunt decizii pe care proprietarul le poate lua.

AGERPRES: Majorările de tarife la bilete sunt suficiente pentru a se aproba în continuare subvenţiile la Metrorex?

Bogdan Chiriţoiu: Evident că această companie are nişte cheltuieli care trebuie acoperite. Acum cât se acoperă din preţul biletului şi cât se acoperă din subvenţie este o decizie a statului, nu o regulă. Poate ar fi bine să introducem o regulă, să spunem două treimi din veniturile comerciale, o treime din subvenţii, pentru că, altfel, fără o regulă, n-ai nicio ancoră.

A fost o situaţie în 2020, înţeleg că salariile la Metrorex au crescut foarte mult, când PIB-ul ţării a căzut cu 4% şi aia a fost puţin, sunt ţări care au scăzut cu 8-10%. Deci într-o situaţie de incertitudine în care nu ştiai cât de prost vor merge lucrurile, dar ştiai că vor merge prost, la metrou lucrurile au mers foarte bine. Nici călători bănuiesc că nu aveau, că nu mergea nimeni cu metroul, şi, cu toate acestea, salariile creşteau.

Deci poate că e bine să îi dăm unei companii o ancoră, o regulă. Altfel, dacă tu ştii că, oricât de mare e gaura, ţi-o acoperă statul, o să tot sapi.

AGERPRES: Am înţeles că există discuţii să fie dizolvată compania, iar activitatea să fie mutată pe altă firmă.

Bogdan Chiriţoiu: Nu ştiu.

AGERPRES: Dar este fezabil?

Bogdan Chiriţoiu: Fiind un monopol, eu nu văd o problemă de concurenţă aici. Ce doreşte ministerul să facă poate să facă, nu văd restricţii. Deci dacă vor să facă asta, pot să o facă.

AGERPRES: La Tarom care sunt problemele?

Bogdan Chiriţoiu: Tarom a pierdut sute de milioane de euro, deci au trecut mai mult de 10 ani de când n-a mai avut profit şi a tot pierdut câteva zeci de milioane de euro pe an. Acum Tarom este un caz de management prost pe o perioadă lungă de timp, peste care acum a venit şi pandemia. Dar Tarom era în criză dinainte de pandemie şi acum toate companiile aeriene au probleme. Este ca un bolnav cronic peste care a dat acum o infecţie acută.

Simplu n-are cum să fie, dar sunt convins că vom găsi o soluţie. Din moment ce Guvernul este dispus să aloce noi bani pentru Tarom, vom ajunge la un plan acceptat de Comisia Europeană. Nu ne grăbim foarte tare la Tarom, sunt raţiuni tactice, nu suntem în situaţia de la Oltenia unde vrem să accesăm fondurile din Planul de Modernizare.

La Tarom ne ajută amânarea. Dar şi cu Tarom eu sunt convins că vom ajunge la o înţelegere cu Comisia Europeană. Nu cred că va fi foarte repede, asta pentru că nu avem interesul să ne grăbim.

AGERPRES: Ce anume va fi, un ajutor de stat pentru restructurare?

Bogdan Chiriţoiu: Da, ca şi la Oltenia, în principiu. O companie care îşi va cumpăra noi avioane şi se va concentra pe rutele care sunt mai atractive. Ei spuneau la un moment dat, unul dintre managerii Tarom, că nu au găsit decât două curse profitabile, ceva în ţară şi Sofia. Pe un anumit mod de a calcula. Pe restul curselor pierdea bani.

Dar cei din Tarom zic acum, dacă tăiem costurile administrative sunt mai multe profitabile, dacă nu mai e o povară atât de mare a costurilor comune costul administrativ. Deci probabil va ieşi o companie, nu vrem să fie mai mică, pentru că deja e destul de mic Tarom, şi dacă îl facem prea mic nu mai are sens economic, deci o să fie o companie cam cum este acum, cu avioane noi, cu ceva bani, va fi capitalizată, şi, sper eu, bine condusă.

AGERPRES: Aţi anunţat că monitorizaţi scumpirea electricităţii şi gazelor din ultima perioadă. Ce puteţi spune până acum?

Bogdan Chiriţoiu: Ne uităm cu atenţie la această piaţă, în primul rând pentru că e foarte importantă şi pentru consumatorii casnici şi pentru cei industriali, şi pentru că este un proces de liberalizare, este ceva nou şi pot fi derapaje, mai ales când avem de-a face cu companii din astea care nu sunt obişnuite cu concurenţa, ci sunt obişnuiţi să facă ce vor, aşa, un fel de stăpâni ei pe moşia lor. Nu se bagă nimeni peste ei, nişte monopolişti în esenţă. Acum e loc de ceva concurenţă. Evident, rămâne şi o parte de monopol, ţevile, cablurile de electricitate şi ţeava de gaze, dar restul, lucrările, branşamentele, conectările la reţea, acestea sunt o piaţă care poate fi concurenţială, furnizarea, la fel.

Vrem să ne asigurăm că piaţa funcţionează bine, iar preţurile se vor duce unde e corect să se ducă. Ele pot fi mai mici cum erau anul trecut, când nu era consum, şi atunci normal preţurile au scăzut la tot, petrolul s-a ieftinit, benzina s-a ieftinit şi ea cu mai mult de un leu anul trecut faţă de acum doi ani. A scăzut preţul gazelor, a fost jos anul trecut, în perioada liberalizării, deci am avut noroc cu momentul.

La electricitate, din contră, porneam de la preţuri joase, pentru că statul obliga Hidroelectrica să vândă sub preţul de piaţă electricitatea şi atunci normal, când trecem la liberalizare, se duce preţul în piaţă. Hidroelectrica vinde şi ea la preţul pieţei ca să facă profit cum trebuie să facă orice companie. Şi atunci la electricitate, da, pentru consumatori preţurile s-au dus în sus. La gaze s-au dus în jos, anul trecut.

Acum vedem o revenire a cererii, industria reporneşte şi vedem creşteri de preţuri, şi la gaze - şi-a revenit economia, iar ruşii livrează mai puţin, dar şi la electricitate, în bună măsură pentru că creşte preţul poluării şi atunci preţul certificatelor de CO2 împinge în sus preţul electricităţii.

Nu înseamnă că piaţa nu funcţionează bine, nu înseamnă că e ceva ilegal ce fac actorii aceştia în piaţă. Înseamnă că acesta este contextul economic şi preţurile cresc. Iar creşterea preţului curentului, al gazelor, al benzinei, se duce şi în preţul produselor.

Deci vedem o creştere a inflaţiei datorită scumpirii energiei. BNR ne spune că e temporar, până la urmă lucrurile se vor stabiliza. 2020 a fost deosebit de jos, acum revenim cumva şi ne vom stabiliza în jurul preţurilor din 2019.

De exemplu, barilul de petrol era, înainte de pandemie, la 50 şi ceva dolari, în pandemie, s-a dus la 20 şi ceva, acum şi-a revenit şi s-a dus spre 70. Dar probabil că va rămâne undeva la 50-60.

AGERPRES: Deci preţurile sunt corecte şi la carburanţi?

Bogdan Chiriţoiu: Preţul pieţei este întotdeauna cel corect. Nu avem indicii, nu vedem comportamente care să sugereze că actorii de pe piaţă nu s-ar comporta corect. Nu vedem ceva neobişnuit în România faţă de alte ţări.

Preţul gazelor a crescut peste tot, la fel şi cel al energiei, noi la electricitate suntem cuplaţi..Înainte eram doar cu Ungaria, Cehia, Slovacia, acum suntem cuplaţi cu mai multe ţări, inclusiv cu Germania. La benzină avem cam aceleaşi preţuri, fără taxe. Dacă dăm taxele la o parte, avem cam aceleaşi preţuri peste tot în Europa. Aşa o să fie în viitor şi cu gazul şi cu electricitatea. Cu cât avem mai multă interconectare, cu cât e mai uşor să muţi curentul sau gazul dintr-o ţară în alta, o să vedem cam aceleaşi preţuri peste tot. Nu înseamnă că vor fi mari sau mici, dar înseamnă că or să fie cam aceleaşi peste tot. Ceea ce din punct de vedere economic e corect.

AGERPRES: Pe piaţa furnizării de energie există concurenţă?

Bogdan Chiriţoiu: Actori sunt mulţi pe piaţă. În acelaşi timp, sunt câţiva mari şi există o mare inerţie a populaţiei de a rămâne la cei vechi. Teoretic, oferta este mare, dar clienţii nu sunt obişnuiţi să schimbe furnizorul. La electricitate nici nu sunt foarte mari diferenţele, faţă de cheltuielile unei familii, ofertele nu sunt atât de diferite încât să-i convingă pe mulţi oameni să facă efortul de a schimba furnizorul, de a se informa, de a trece prin toţi paşii administrativi. Nu sunt complicaţi, ANRE s-a străduit să facă acest proces de schimbare a furnizorului cât mai simplu. Nu spun că sunt paşi complicaţi, dar e ceva nou, oamenii sunt refractanţi la noi şi cum miza financiară nu este foarte mare, sunt mulţi oameni care nu fac acest efort.

La gaze sunt surprins că nu a fost mai mare mişcarea. Mă aşteptam ca mai mulţi dintre cei care folosesc centrale pe apartament să folosească liberalizarea anul trecut şi spre surpriza mea, nu. Adică am văzut cam o treime care şi-au schimbat furnizorul şi am zis: sigur treimea aceea sunt cei care se încălzesc cu gaze, pentru care nota de plată e mare iarna. Nu, spre surpriza mea, când am văzut datele prezentate de colegii mei, treimea asta era împărţită proporţional între cei care se încălzeau cu gaze şi cei care nu foloseau gaze pentru încălzire.

AGERPRES: Ce înseamnă asta?

Bogdan Chiriţoiu: Înseamnă că oamenii nu reacţionează atât de rapid la preţuri aşa cum mă aşteptam eu. Ştiam că românii sunt chibzuiţi cu banii, dacă văd ceva mai ieftin se vor duce acolo. Dar iată că la gaze logica asta nu s-a aplicat.

AGERPRES: De ce, sunt multe acte de completat?

Bogdan Chiriţoiu: Nu sunt multe, dar câte sunt ele par să fie mai multe decât sunt dispuşi oamenii să gestioneze.

AGERPRES: Deci ar trebui cumva simplificat procesul?

Bogdan Chiriţoiu: Şi simplificat, dacă putem, şi o mai bună informare. Anul trecut a fost clar o diferenţă mare între preţul de dinainte de liberalizare şi preţul pe care îl puteai obţine astă-toamnă. Sper să fie valabil şi pentru iarna viitoare, să vedem.

AGERPRES: Au fost cazuri când companiile au blocat plecarea clienţilor la alt furnizor?

Bogdan Chiriţoiu: Am avut sesizări pe tema de electricitate, ni s-a atras atenţia că se întâmplă aşa ceva la electricitate şi avem o investigaţie pe zona asta. Încercăm să o terminăm repede, în câteva luni. La procedurile noastre, la viteza noastră, la complexitatea investigaţiilor noastre, repede asta înseamnă, luni.

Pe gaze, nu, dar monitorizăm ambele sectoare, ne uităm cu diferite instrumente legale, o dată îi spunem investigaţie, o dată cercetare, cum îi spunem, ne uităm la ambele zone la ideea asta de blocare a clienţilor şi mai nou şi la branşament, pentru că avem o lege aprobată anul trecut de Parlament care spune că branşamentele, extinderile, conectările de reţele, trebuie făcute pe banii distribuitorului, urmând să îi recupereze ulterior prin tariful de distribuţie, şi nu pe banii consumatorilor ca până acum.

Şi eu, ca mulţi alţii, a trebuit să plătesc destul de mult ca să extind reţeaua, în speranţa că voi avea vecini care se vor conecta şi vor plăti şi ei şi de la ei îmi voi recupera banii şi, desigur, instalaţia am cedat-o firmei de distribuţie. Mulţi oameni găsesc aranjamentul acesta ca fiind incorect. Adică sunt obligat să fac ceva pe banii mei, apoi ce am făcut pe banii mei să dau cadou firmei de distribuţie.

AGERPRES: La ce anume vă uitaţi în cadrul investigaţiei pe branşamente?

Bogdan Chiriţoiu: Am fost sesizaţi din Parlament că s-a dat această lege şi nu se aplică. Am cerut companiilor de distribuţie să ne spună câte cereri au avut, la câte au dat curs, ce planuri au. Eu înţeleg că nu poţi extinde reţeaua de gaze dintr-o dată în toată ţara, mai ales pe zona de gaze, unde mare parte din ţară nu e acoperită. La electricitate sunt mai puţine probleme. Există electrificare, subiectul e legat numai de construcţii noi. Cineva face un bloc, face o casă, cât de repede se branşează. Dar, în general electrificare avem, sunt puţine localităţi unde nu avem curent electric. La gaze însă sub jumătate din suprafaţa ţării e acoperită cu reţele de gaze, deci acolo e multă muncă pentru extindere şi evident că nu poţi să o faci peste noapte. Dar între a nu o face peste noapte şi a nu o face deloc este o mare diferenţă. Să vedem totuşi un efort onest al companiilor de a respecta legea.

AGERPRES: Un ultim subiect. Să ne întoarcem puţin la discuţia privind digitalizarea Consiliului Concurenţei. Aţi spus că vă înarmaţi pe partea asta. Care este trendul, cum încearcă companiile să eludeze legea?

Bogdan Chiriţoiu: Nu neapărat că eludează legea. Noi eram obişnuiţi să mergem într-o companie cu mandat judecătoresc şi începeam să ne uităm în hârtiile lor şi în computere, însemnând în general desktop-uri.

AGERPRES: Asta aveaţi voie legal să faceţi?

Bogdan Chiriţoiu: Da şi asta eram obişnuiţi să facem, pentru că nu e vorba doar de lege, dar şi despre ce ştii să faci, ce abilităţi ai, ce softuri ai. Eu nu mai folosesc desktop-ul decât foarte rar. La mine cam tot ce fac stă în smartphone şi în multe companii asta este situaţia. Informaţiile sunt în laptopuri, smartophone, tabletă. Desktop-ul stă la mine pe birou, e clar că e al Consiliului. Dar telefonul este la mine în buzunar. Dacă vine cineva şi vrea să se uite la el, o să spun: "Dar ce treabă ai tu să umbli în buzunarul meu. Sau, "asta e telefonul meu personal, am discuţii cu soţia, iubita şi aşa mai departe, nu vreau să-ţi dau acces la ele, sunt datele mele private".

Trebuie să avem o bază legală, cu mandat judecătoresc să putem să-i spunem directorului X că trebuie să ne predea şi telefonul lui, chiar dacă are şi convorbiri personale, şi schimburi de date personale, ne vom uita la cele legate de subiectul investigaţiei, nu ne uităm la alte lucruri, dar trebuie să avem acces la acest instrument.

Unele companii spun că ţin în computer o lună-două informaţiile, apoi totul e în cloud, iar serverul e în Elveţia, spre exemplu. Unde o fi serverul, eu trebuie să pot cumva să ajung să am acces şi la e-mailurile stocate pe servere din alte părţi.

Deci genul acesta de lucruri trebuie să le prevedem mai clar în legislaţie.

AGERPRES: Deci aveţi nevoie de modificarea legislaţiei?

Bogdan Chiriţoiu: Da, este transpunerea directivei europene.

AGERPRES: Şi de achiziţie de tehnologie, mă gândesc.

Bogdan Chiriţoiu: E posibil. Aici există o colaborare între mai multe state membre, învăţăm unii de la alţii ce softuri trebuie să folosim. Eu m-aş bucura să standardizeze mai mult Comisia. De exemplu de ce să nu folosim toţi acelaşi soft? Dar nu suntem chiar acolo. Până armonizezi 27 de state membre nu e atât de simplu. În orice caz, această directivă este un lucru bun, este un pas spre omogenizarea abordării autorităţilor de concurenţă, spre standardizare, să fie mai mici diferenţele între ce fac unii în Germania, ce fac unii în Polonia sau în România.

Tindem încet încet spre o armonizare procedurală. Altfel, pe fond suntem armonizaţi. Legea, ce e anticoncureţial, toate legile spun acelaşi lucru. Aici suntem armonizaţi, dar la cine, cum poate să aibă acces la date din smartphone-uri, la asta nu suntem încă armonizaţi. Şi spre asta tindem.

AGERPRES: Credeţi că cei din mediul privat folosesc smarphone-urile tocmai pentru că ştiu că aveţi acum acces la ele?

Bogdan Chiriţoiu: Nu cred asta, cred că este o evoluţie naturală, la fel fac şi eu, tehnologia îţi creează aceste oportunităţi şi e mai simplu acum. Îţi dă o flexibilitate, poţi să fii în mişcare şi totuşi poţi să participi la o şedinţă, poţi să trimiţi mailuri, să primeşti mailuri, poţi să lucrezi, nu mai trebuie să stai neapărat la birou să lucrezi. Pot fi oriunde, chiar şi acasă, aşa cum s-a demonstrat odată cu pandemia, tehnologia creează flexibilitatea.

AGERPRES: Puteţi face inspecţii inopinate acasă la cineva?

Bogdan Chiriţoiu: Cu mandat judecătoresc pentru domiciliu, da, dar asta foarte rar. Nu ne aşteptăm să găsim acolo. Poliţia, da, se duce mai des, la infracţiuni economice, la evaziune, dar noi nu facem aşa ceva, nu mergem cu mascaţii la domicilii. Dar ca să ai telefonul omului, să ai acces, îţi trebuie un mandat judecătoresc care e similar cu cel pentru domiciliu, pentru că intri în spaţiul lui privat. Că e maşina lui, că e telefonului lui, că e sufrageria lui toate sunt private. Deci îţi trebuie un mandat special. Nu te acoperă mandatul cu care te duci la firmă. Nu e suficient. Îţi trebuie un mandat special dat de judecător.

AGERPRES: Când va fi posibil să puteţi face asta?

Bogdan Chiriţoiu: Ce, transpunerea de directivă? Avem termen, am convenit cu Comisia, până în noiembrie, undeva în octombrie -noiembrie trebuie să o facem, acesta e termenul limită stabilit cu Comisia Europeană. Ne vom ţine de el. Nu văd probleme, e destul de avansată munca.

Dar se adună. Anul acesta ar trebui să avem şi regulamentul privind platformele digitale, stăm cu un ochi şi pe legea de transpunere în Parlament a Directivei privind lanţurile comerciale şi micii producători, trebuie să lansăm această ordonanţă privind transpunerea directivei pe concurenţă, avem restructurările de care spuneam la companii, dar vrem să împingem şi rezultatele proiectelor sau recomandările pe care le avem în proiectele cu OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică n.r). Am avut un prim proiect unde ne-am uitat la regulile, birocraţia, pe trei sectoare economice. Acum terminăm un proiect, tot cu OCDE, în care ne-am uitat la licenţe. Vrem să simplificăm modul în care cineva îşi poate lua licenţele pentru a face o fabrică, spre exemplu, deci sunt foarte importante pentru buna funcţionare a economiei. Prinşi cu bucătăria noastră internă să nu uităm de lucrurile care sunt într-adevăr importante pentru funcţionarea economiei. Ţin mult la zona aceasta de dereglementare, de reducere a birocraţiei.

AGERPRES: Sunt condiţii să aderăm la OCDE?

Bogdan Chiriţoiu: Cred că stăm destul de bine pentru aderarea la OCDE. OCDE e o organizaţie destul de mică şi nu vrea să se extindă repede. Şi atunci e mereu tensiune între europeni, care nu pot să discrimineze între statele membre, şi atunci Uniunea Europeană zice toţi membrii noştri să intre, aceia care sunt pregătiţi, şi sunt câteva ţări acum acum care îndeplinesc condiţiile, şi americanii, care nu vor să extinde foarte mult OECD, şi oricum, dacă intră Uniunea Europeană, vor să intre şi o ţară din America Latină. Şi atunci în clinciul acesta suntem prinşi, în dialogul dintre europeni şi americani. Noi suntem din Europa prima ţară candidată şi evident am vrea să se dea drumul cât mai repede măcar cu o ţară, adică noi şi o ţară din America de Sud, şi aceasta cu probleme. Americanii îi voiau întâi pe argentinieni, apoi pe brazilieni. să vedem la ce se vor stabiliza şi ei. OECD e excelent. E foarte bine pentru România să meargă la OECD. Sunt un mare suporter. Dar esenţial e nu să fii în OECD ci să faci ce zice OECD. Să învăţăm din lucrurile care merg bine în state, că sunt cele mai bogate state în OECD. Ai ce să înveţi. Asta e important, să luăm din expertiza lor şi să aplicăm la noi în ţară. Şi pentru asta nu trebuie musai să fii membru. Uite, avem proiectele astea. Hai să fructificăm experienţa lor şi simplificăm legislaţia noastră ca să facem ca lucrurile să meargă mai uşor şi mai repede. Şi cred că Guvernul acesta e foarte deschis la aşa ceva. Toate au fost, nu vreau să spun, dar Guvernul acesta mă aştept să fie foarte deschis la genul acesta de iniţiative, doar să ne ţinem de ele şi să livrăm texte care să poată să fie puse în lege. Aşa, lumea vine şi îţi dă nişte recomandări, nişte direcţii de acţiune. Dar trebuie să mai faci un pas, să pui în limba aia juridică ca să poţi să faci o lege, să poată să fie aplicată. Şi de multe ori ne împiedicăm aici, rămânem la idei, concepte, recomandări, dar nu facem ultimul pas.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.