Premium
Foştii magistraţi cer colegilor lor aflaţi încă „în pâine” să le facă dreptate. Pe rolul instanţelor ieşene s-au aglomerat cererile depuse de judecători pensionari, care cer şi indemnizaţia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de acest drept, dar nu şi cei ai instanţelor obişnuite. „Prima de pensionare” a unui judecător mediu, de nivelul Tribunalului, echivalează cu pensia unui ieşean mediu pe cinci ani, scrie Ziarul de Iași.
Cererile depuse de magistraţii pensionari sunt aproape trase la indigo, bazându-se pe aceeaşi argumentaţie. Un astfel de proces este cel dintre E.S. şi Curtea ieşeană de Apel. E.S. s-a retras din activitate în iulie 2015, ca judecător cu grad de Tribunal. Ea a cerut colegilor magistraţi plata indemnizaţiei de pensionare, cu aplicarea actualizărilor şi dobânzilor, începând cu data ieşirii la pensie.
Ea a invocat în favoarea sa prevederile Statutului Magistraţilor, adoptat în 2004. Conform acestuia, „judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute”. Dacă magistratul a decedat înainte de pensionare, indemnizaţia se acordă familiei.
La ora actuală, indemnizaţia brută a unui judecător cu rang de tribunal se ridică la aproape 29.000 lei, salariul net fiind de aproximativ 16.800 lei. În august, pensia medie în judeţul Iaşi se ridica la 1.909 lei, uşor sub media naţională. „Prima de pensionare” solicitată de E.S. echivalează astfel cu pensia medie a 62 de ieşeni.
Magistratul pensionar invocă discriminarea
În plângerea sa, E.S. a arătat că magistraţii pensionari sunt discriminaţi faţă de cei ai CCR. Şi aceştia beneficiază de o primă la sfârşitul mandatului lor de 9 ani, echivalentă cu şase indemnizaţii nete. Judecătoarea ieşeană Monica Pivniceru, care şi-a încheiat mandatul de judecător constituţional anul trecut, a primit astfel o primă de aproape 30.000 de euro. Discriminarea invocată de E.S. nu ţine însă de diferenţa de valoare a primei, ci de faptul că judecătorii constituţionali o primesc, iar ceilalţi, nu. Prin mai multe legi sau ordonanţe emise anual începând cu 2010 pentru echilibrarea bugetului naţional, Parlamentul a suspendat plata primelor tuturor judecătorilor, cu excepţia celor ai CCR. De fiecare dată, formularea a fost aceeaşi: „nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”. În şirul tipurilor de indemnizaţii a căror plată este suspendată nu a fost menţionată şi „indemnizaţia la încheierea mandatului”, de care beneficiază judecătorii CCR.
Aceasta, deşi legal, judecătorii au acelaşi statut, indiferent dacă lucrează la CCR sau în instanţe. „Trebuie reţinut că prin Deciziile nr. 873 din 25 iunie 2010 şi nr. 262/05 mai 2016, Curtea Constituţională a României, după ce a examinat statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv statutul judecătorilor Curţii Constituţionale, reglementate atât la nivel constituţional, cât şi la nivel legal, precum şi conţinutul principiului constituţional al independenţei justiţiei, a constatat că judecătorul constituţional se află într-o situaţie similară sau analoagă cu judecătorul din sistemul instanţelor judecătoreşti”, a argumentat fosta judecătoare. În plus, salariile judecătorilor, fie ei constituţionali sau de instanţe, se calculează prin raportare la acelaşi indicator. Prin urmare, dacă prima de pensionare a judecătorilor constituţionali se acordă în continuare, acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi cu cea a magistraţilor obişnuiţi. Aceasta, mai ales că primul act normativ prin care s-a suspendat plata indemnizaţiilor de pensionare ale magistraţilor, cel din 2010, a invocat situaţia de criză economică în care se afla România la acea dată. Între timp, criza a trecut, dar plata indemnizaţiilor a continuat să fie suspendată.
Cum se apără „pârâta”?
De cealaltă parte, citaţi ca pârâţi, reprezentanţii Tribunalului Vaslui au cerut respingerea plângerii. Ei au arătat că o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului a statutat că beneficiile acordate de stat pot fi suspendate, fără a fi încălcat vreun drept al beneficiarului. În plus, anul trecut a fost adoptat un nou Statut al Magistraţilor, care nu mai prevede acordarea indemnizaţiei de pensionare. „Acţiunea formulată de reclamantă se impune a fi respinsă ca nefondată, în condiţiile în care nu se poate solicita instanţei de judecată să oblige pârâţii la nerespectarea prevederilor legale exprese şi imperative care au prevăzut şi prevăd neacordarea drepturilor băneşti solicitate prin acţiune”, au arătat reprezentanţii Tribunalului Vaslui. În plus, dacă exista vreo discriminare faţă de judecătorii CCR, aceasta a fost făcută de legiuitor, prin adoptarea de norme legale diferite, nu de Tribunal. Poziţii similare au fost adoptate şi de ceilalţi pârâţi, respectiv Curtea ieşeană de Apel şi Ministerul Justiţiei.
În analiza dosarului, magistraţii ieşeni au acordat credit dreptului statului de a acorda sau nu un beneficiu. Or, în perioada 2011-2022, „legiuitorul a înţeles să nu mai acorde aceste ajutoare cu ocazia ieşirii la pensie”, chiar dacă nu le-a desfiinţat explicit. Cum E.S. se pensionase în 2015, când plata indemnizaţiei era suspendată, se putea spune că dreptul său la prima de pensionare nici nu se născuse. Prin urmare, nu putea afirma că fusese lipsit de el. „Statul are deplină legitimitate să acorde sporuri, premii periodice şi alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul are libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda şi chiar de a dispune anularea lor. Acţiunile legiuitorului se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile şi veniturile statului”, au apreciat magistraţii.
Trimisă la CCR
Ei au precizat şi că prin plângerea sa, E.S. le cerea practic să încalce legea. Judecătoarea pensionată ar fi trebuit să conteste însăşi legea care instituia în aprecierea sa discriminarea. O astfel de acţiune ar fi trebuit făcută pe lângă CCR. O instanţă obişnuită nu poate dispune anularea vreunui articol de lege. Ca urmare, acţiunea iniţiată de E.S. a fost respinsă, decizii similare fiind luate de Tribunal şi în cazul altor judecători pensionaţi care au depus astfel de plângeri. Sentinţa nu este însă definitivă, ea putând fi contestată cu apel.
