Trupele ucrainene se pregătesc să traverseze râul Nipru în regiunea Herson, care a fost anexată ilegal de Rusia în septembrie anul trecut. Guvernatorul interimar instalat de Rusia în acea regiune a anunțat că unitățile inamice de pe malul drept al râului fac manevre și pregătesc ambarcațiuni pentru a traversa. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de miercuri, 12 aprilie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE - 12 aprilie, ora23.09: Fost premier al României, după ce numele țării noastre a apărut în PentagonLeaks: Ar fi necesară o verificare a fluxurilor de informatii către Washington
Fostul premier al României, Adrian Năstase, este de părere că ar fi nevoie o verificare a fluxurilor de informatii clasificate care ajung din țara noastră în SUA, în contextul în care numele României apare în mega scandalul PentagonLeaks. Conform documentelor secrete care s-au ”scurs” de la Pentagon, România joacă un rol crucial în Ucraina. Țara noastră oferă atât armament, cât și sprijin logistic ucrainenilor.
UPDATE - 12 aprilie, ora 22.39: Revolta împotriva produselor ucrainene escaladează: cinci țări din UE, printre care și România, cer interzicerea produselor agricole ucrainene
Reprezentanţi ai fermierilor din România, Polonia, Bulgaria, Republica Cehă şi Republica Slovacă s-au reunit în Polonia, pentru a semna Pactul de Solidaritate al fermierilor, solicitându-se, printre altele, interzicerea imediată a importurilor de produse agricole şi alimentare din Ucraina, în ţările semnatare.
UPDATE - 12 aprilie, ora 22.16: Moartea lui Zelenski, moartea lui Putin sau trădarea generalilor - Scenariile extreme apărute în scurgerile de informații de la Pentagon
Un document secret al serviciilor de informaţii obţinut de The New York Times, care s-a numărat printre cele s-au scurs pe internet în acest an, arată că analiştii spionajului american au schiţat scenariile unor situaţii neprevăzute, la un an de la începerea războiului din Ucraina. Scenariile includ moartea lui Volodimir Zelenski sau Vladimir Putin, notează news.ro.
UPDATE - 12 aprilie, ora 22.10: Rusia jubilează după apariția documentelor secrete: 'Noi știam că participă mulți luptători din NATO în Ucraina!'
Moscova, şi fără scurgerile de documente americane, știa despre implicarea țărilor NATO în ceea ce se întâmplă în Ucraina, a declarat, miercuri, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, în timpul unei discuţii cu jurnaliştii, potrivit TASS, relatează Rador..
UPDATE - 12 aprilie, ora 21.47: Înregistrare video cu decapitare în Ucraina: Franţa condamnă un "act barbar"
Franţa, care "a aflat cu groază" despre o înregistrare video în care apare un soldat rus care decapitează un presupus prizonier de război ucrainean, a condamnat miercuri "un act barbar" şi "o atingere insuportabilă la adresa demnităţii umane", relatează AFP, informează Agerpres. "Cei responsabili pentru toate crimele comise în Ucraina vor trebui să răspundă", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei conferinţe de presă. "Franţa oferă şi va continua să ofere un sprijin constant instanţelor ucrainene şi justiţiei internaţionale în acţiunea lor esenţială de a lupta împotriva impunităţii. Nu va exista pace fără dreptate", a continuat ea.
UE va cere "explicaţii tuturor autorilor şi complicilor crimelor de război" în Ucraina, a reacţionat, la rândul său, o purtătoare de cuvânt a şefului diplomaţiei europene, iar ONU s-a declarat "îngrozită".
Înregistrarea video, care durează 1 minut şi 40 de secunde cu imagini de nesuportat, circulă de marţi pe reţele sociale. În această înregistrare, un bărbat în uniformă de camuflaj, cu faţa mascată, taie gâtul unui alt bărbat în uniformă care se zbate pe sol şi urlă "mă doare". În câteva secunde, strigătele încetează şi se poate auzi cum un bărbat îl incită din spatele camerei pe călău să-i "taie capul" victimei. Călăul îşi finalizează decapitarea cu cuţitul şi arată capul tăiat către cameră.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Kievul şi Moscova se acuză reciproc de rele tratamente aplicate prizonierilor şi care constituie crime de război.
Rusia neagă, de asemenea, în pofida unor elemente concordante, execuţiile sumare de civili, în mod concret la Bucea, lângă Kiev, în urmă cu un an.
UPDATE - 12 aprilie, ora 21.27: Fortificații ruse în Zaporojie, în așteparea ofensivei ucrainene: Liniile de apărare au ajuns la 120 de kilometri
Forțele ruse au construit trei linii de zone de apărare pe aproape 120 de kilometri în regiunea Zaporizhzhia din Ucraina, dar nu este clar dacă Rusia poate acumula suficiente trupe și artilerie pentru a sprijini apărarea, a informat Ministerul Apărării al Regatului Unit pe 12 aprilie.
UPDATE - 12 aprilie, ora 21.20: The Washington Post: Ucraina amână contraofensiva de primăvară. Motivul: vremea și lipsa de arme
Ziarul american The Washington Post (WP) a relatat că contraofensiva pe scară largă a forțelor armate ucrainene, programată inițial pentru primăvara anului 2023, a fost amânată din cauza lipsei de muniție necesară a Kievului și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
UPDATE - 12 aprilie, ora 21.12: Ministrul Apărării din România, anunț care va deranja Rusia
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a afirmat, miercuri, în cadrul unei întrevederi cu omologul din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, că ţara vecină ”reprezintă o prioritate strategică pentru Bucureşti”. ”Întreprindem toate eforturile pentru creşterea sprijinului acordat ţării dumneavoastră pentru creşterea rezilienţei şi a capacităţii de apărare”, a arătat Tîlvăr, informează News.ro.
La întrevederea pe care Angel Tîlvăr a avut-o, la sediul MApN, cu omologul din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, aflat în vizită în România cu ocazia participării la prima conferinţă privind securitatea regiunii Mării Negre organizată la Bucureşti sub egida Platformei Internaţionale Crimeea, au fost abordate aspecte legate de intensificarea cooperării bilaterale, inclusiv în combaterea efectelor războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei care afectează în plan multidimensional Republica Moldova, arată MApN.
”La nivelul MApN sunt în atenţie permanentă şi analiză atât evoluţiile situaţiei de securitate ce pot avea implicaţii directe sau indirecte asupra Republicii Moldova, cât şi posibilităţile concrete de acordare a unui sprijin pe multiple planuri Guvernului de la Chişinău, astfel încât să poată fi depăşite provocările manifestate pe termen scurt, mediu şi lung”, a afirmat Tîlvăr.
De asemenea, cei doi miniştri au evidenţiat nivelul foarte bun al cooperării dintre armatele României şi Republicii Moldova, în principal în cadrul unor exerciţii militare comune, precum SEA SHIELD 23. A fost exprimată poziţia comună cu privire la necesitatea menţinerii acestui ritm al antrenamentelor şi a fost reliefată importanţa domeniului educaţiei militare, fiind evidenţiate progresele înregistrate în implementarea Programului de Consolidare a Învăţământului pentru Apărare (DEEP) destinat Republicii Moldova, al cărui lead nation este România.
Referitor la avansarea Republicii Moldova pe parcursul pro-european, Tîlvăr a reiterat susţinerea deplină a României, precum şi importanţa participării la proiectele subsumate iniţiativei regionale Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), format în care ţara noastră va exercita preşedinţia începând cu a doua jumătate a acestui an, până în 2025. În acest context, ministrul român al Apărării a apreciat demersurile Guvernului de la Chişinău de a contribui la misiunile de menţinere a păcii sub egida ONU şi UE.
Ministrul Angel Tîlvăr a reiterat, de asemenea, că România îşi propune să continue să evidenţieze în cadrul aliat nevoile prioritare ale Republicii Moldova în materie de securitate şi apărare şi, corelativ, modalităţile de calibrare şi coordonare a sprijinului pe care NATO îl pot oferi în acest sens.
”Având în vedere că Republica Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru Bucureşti, întreprindem toate eforturile pentru creşterea sprijinului acordat ţării dumneavoastră pentru creşterea rezilienţei şi a capacităţii de apărare. Susţinem trendul ascendent al dialogului politic şi al cooperării practice dintre Alianţă şi Republica Moldova”, a concluzionat Tîlvăr.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.47: Administraţia SUA sancţionează persoane şi entităţi acuzate de susţinerea invaziei ruse în Ucraina
Administraţia de la Washington a impus, miercuri, sancţiuni asupra a aproximativ 100 de persoane şi entităţi, inclusiv din China şi Turcia, implicate în acţiuni de susţinere a invaziei militare ruse în Ucraina, informează postul de televiziune CNN, informează Mediafax.
Sancţiunile vizează o reţea a miliardarului rus Alisher Usmanov, inclusiv asociaţi ai acestuia. Restricţiile Departamentului american al Trezoreriei au fost decise în coordonare cu Guvernul Marii Britanii.
Alisher Usmanov "este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, deţinând active semnificative în industria mineritului şi metalurgică, în sectorul telecomunicaţiilor şi al tehnologiei informaţionale", a transmis Departamentul Trezoreriei de la Washington.
Noile sancţiuni vizează şi companii din China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite, acuzate de susţinerea sectorului militar rus.
A fost sancţionată şi filiala din Ungaria a Băncii Internaţionale de Investiţii (IIB), o companie bancară cu capital majoritar rus.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.38: SUA ar putea să elimine Ungaria din programul Visa Waiver. Budapesta anunță presiuni în favoarea Ucrainei (presă)
David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, a convocat pentru miercuri o conferinţă de presă al cărei subiect nu se cunoaşte încă, dar potrivit portalului de ştiri Világgazdaság ar putea intra în discuţie o posibilă revocare a scutirii de vize pentru maghiarii care vor să călătorească în SUA, relatează NEWS.RO. În acelaşi timp, şeful de cabinet al lui Viktor Orban transmite că diplomaţia americană vrea să preseze Ungaria să adopte o poziţie pro-războiul din Ucraina, relatează hirado.hu.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.19: PentagonLeaks: Franța și Marea Britanie resping categoric implicarea directă în războiul din Ucraina
Franţa dezminte miercuri desfăşurarea de forţe franceze în Ucraina, la fel ca Regatul Unit, care pune la îndoială informaţii cu privire la prezenţa unor membri ai serviciilor sale secrete în baza unei divulgări de documente americane clasificate.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.09: Banca Mondială oferă un grant de 200 de milioane de dolari pentru repararea infrastructurii de energie a Ucrainei
Banca Mondială a anunţat, miercuri, că va acorda o finanţare de 200 de milioane de dolari pentru a ajuta la repararea infrastructurii de energie şi de încălzire a Ucrainei, iar parteneri şi alte părţi vor furniza finanţare suplimentară de încă 300 de milioane de dolari, pe măsură ce proiectul se extinde, informează Retuers, potrivit Rador. Grantul în valoare de 200 de milioane de dolari va fi folosit pentru efectuarea unor reparaţii de urgenţă la transformatoarele de tranziţie ale Ucrainei, pentru boilere mobile şi alte echipamente importante, de urgenţă, se precizează într-un comunicat al Băncii Mondiale.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.07: Ungaria afirmă că a cerut Republicii Belarus să nu permită escaladarea conflictului din Ucraina
Ungaria mizează că Republica Belarus va face tot ce îi stă în putere pentru a nu permite o nouă escaladare a conflictului armat din Ucraina și va depune eforturi pentru soluționarea pașnică a acestuia, a declarat, miercuri, ministrul afacerilor externe și al relațiilor economice externe al Ungariei, Péter Szijjártó, vorbind jurnaliştilor după întâlnirea de la Budapesta cu omologul său din Republica Belarus, Serghei Aleinik, relatează TASS, potrivit Rador. "Pericolul escaladării războiului este acum mai mare ca niciodată" - a declarat șeful diplomaţiei ungare. "Este în interesul nostru fundamental să evităm escaladarea, de aceea m-am folosit de întâlnirea de astăzi pentru a-i cere ministrului belarus să facă tot posibilul pentru aceasta și să reducă riscul unei extinderi a acţiunilor armate" - a spus Szijjártó. Ministrul ungar a mai subliniat că Ungaria intenționează să mențină deschise canale de comunicare cu Republica Belarus, inclusiv pentru a obţine soluționarea conflictului ucrainean. "Atâta timp cât canalele de comunicare sunt deschise, nu ne pierdem speranța de pace" - a explicat el, amintind că, la un moment dat, la Minsk se purtau negocieri la Minsk pentru rezolvarea situației din Ucraina. "Noi, ungurii, sperăm că negocierile de pace vor fi reluate cât mai curând posibil" - a spus Szijjártó. La rândul său, omologul său din Republica Belarus a subliniat caracterul pașnic al politicii externe a țării sale, inclusiv dorința de a soluționa orice diferențe prin negocieri. "Nu vrem să atacăm pe nimeni" - a asigurat Aleinik.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.04: Rusia reacționează după imaginile horor cu decapitarea unui soldat: 'Trebuie să verificați autenticitatea lor'
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că imaginile în care un soldat ar fi fost decapitat sunt „teribile”.
UPDATE - 12 aprilie, ora 20.00: Fermierii ucraineni reacționează la protestele colegilor din UE: Nu au justificare, cerealele ucrainene nu le fac afacerile mai puţin profitabile
Protestele fermierilor europeni sunt politice, iar transporturile de cereale ucrainene nu reduc profitabilitatea afacerilor lor, a declarat miercuri sindicatul producătorilor ucraineni de alimente.
UPDATE - 12 aprilie, ora 19.33: Dmitro Kuleba nu mai vine la Bucureşti joi şi va avea o intervenţie prin teleconferinţă
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a discutat, miercuri, cu omologul ucrainean Dmytro Kuleba, în pregătirea primei Conferinţe privind Securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. Kuleba nu mai vine joi la Bucureşti, urmând să aibă o intervenţie prin teleconferinţă, din cauza evoluţiilor de ultimă oră ale războiului care au făcut ca preşedintele Volodimir Zelenski să solicite expres prezenţa acestuia la Kiev. Cei doi miniştri au abordat şi subiectele legate de măsurătorile făcute pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina, respectiv comunităţii ucrainene din România, dar şi despre problema exporturilor de cereale şi alte produse agricole din Ucraina, relatează News.ro.
Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, în pregătirea primei Conferinţe privind Securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Apărării Naţionale al României, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei şi Ministerul Apărării al Ucrainei, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei.
”Ministrul Dmytro Kuleba şi-a exprimat regretul profund privind faptul că, din cauza evoluţiilor de ultimă oră legate de cursul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă, se află în imposibilitatea de a se mai deplasa la 13 aprilie la Bucureşti, conform celor stabilite, şi că va fi nevoit să intervină la conferinţă prin VTC. Astfel, ministrul Dmytro Kuleba a prezentat informaţiile recente privind seria de crime de război şi de atrocităţi comise de forţele ruse împotriva militarilor ucraineni, inclusiv descoperirea de dată recentă a cazurilor de execuţii atroce prin decapitare a prizonierilor de război ucraineni. În acest context, din dispoziţia expresă a preşedintelui Zelenski, ministrul Kuleba este nevoit să rămână la Kiev pentru a se concentra pe gestionarea situaţiei de securitate şi a demersurilor de tragere la răspundere a Rusiei pentru aceste fapte abominabile, în relaţie cu partenerii internaţionali şi la nivelul instituţiilor multilaterale”, arată MAE.
Cei doi miniştri de Externe au stabilit ca Dmytro Kuleba să facă o vizită bilaterală la Bucureşti în perioada următoare.
De asemenea, şeful diplomaţiei ucrainene a prezentat situaţia de securitate la zi din Ucraina, cu ultimele evoluţii şi evaluări din teren, menţionând nevoile imediate ale populaţiei ucrainene, grav afectată de atacurile forţelor armate ruse. Kuleba a transmis aprecierile deosebite ale autorităţilor ucrainene, care sunt satisfăcute de sprijinul constant oferit de România şi de susţinerea arătată Ucrainei, pe toate palierele relevante şi prin toate mijloacele solicitate.
La rândul său, ministrul Bogdan Aurescu l-a asigurat pe omologul ucrainean de continuarea deplină a sprijinului multidimensional al României pentru Ucraina.
”Şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu a condamnat în termenii cei mai fermi atrocităţile comise de Rusia, inclusiv cele foarte recent descoperite, şi a reconfirmat solidaritatea şi implicarea activă a României în toate eforturile de izolare a Federaţiei Ruse în plan internaţional şi de susţinere a iniţiativelor de tragere la răspundere, prin intermediul instrumentelor de drept internaţional, a responsabililor ruşi vinovaţi pentru crimele comise în Ucraina”, adaugă MAE.
Cei doi miniştri au reafirmat, totodată, importanţa formatului de dialog trilateral România-Ucraina-Republica Moldova, lansat în septembrie 2022 la Odesa, ca urmare a iniţiativei ministrului Afacerilor Externe al României, format care permite discutarea aspectelor de interes pentru cele trei părţi, şi au convenit continuarea sa, printr-o următoare ediţie, după cea pe care ministrul Bogdan Aurescu o va găzdui joi, la Bucureşti, la nivel de ministere de Externe, cu participarea miniştrilor Apărării din cele trei state şi având ca temă centrală securitatea regională. Ministrul Kuleba va fi reprezentat la reuniunea trilaterală de joi de primul său adjunct, Emine Dzhaparova.
Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa unui dialog constructiv şi deschis între cele două state în vederea identificării soluţiilor pentru gestionarea dosarelor aflate pe agenda bilaterală.
Conform sursei citate, Aurescu a mulţumit omologului ucrainean pentru dialogul constant, permanent pe care cei doi miniştri l-au avut în ultimele luni şi pentru implicarea sa personală în facilitarea efectuării, în condiţii de siguranţă, a măsurătorilor tehnice pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării. Cei doi miniştri au discutat totodată despre paşii următori în acest proces, respectiv interpretarea datelor culese la nivelul instituţiilor responsabile şi, ulterior, evaluarea dacă a existat un impact de mediu, precum şi stabilirea unor concluzii factuale, pe baza cărora vor putea fi decise eventuale măsuri în plan bilateral. Astfel, în cursul convorbirii cei doi înalţi oficiali au convenit să încurajeze, în continuare, dialogul direct între autorităţile responsabile şi să îl faciliteze inclusiv prin păstrarea unui dialog politico-diplomatic apropiat.
”Referitor la subiectul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina, respectiv comunităţii ucrainene din România, miniştrii român şi ucrainean s-au referit la dialogul instituţional la nivel de experţi între cele două ţări, care s-a desfăşurat în baza celor convenite între cei doi miniştri de externe în ianuarie 2023, în vederea obţinerii de rezultate concrete, în ceea ce priveşte prezervarea şi promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparţinând celor două comunităţi. Ministrul Aurescu şi ministrul Kuleba au agreat continuarea discuţiilor într-un ritm susţinut, iar ministrul Kuleba s-a angajat să susţină implicarea autorităţilor ucrainene în acest sens. Evocând demersurile recente ale Chişinăului de implementare a deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea ca autorităţile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoaşterea inexistenţei aşa-zisei «limbi moldoveneşti»”, mai arată MAE.
Şeful diplomaţiei române a evocat totodată facilitarea, de către ţara noastră, a exportului a aproape 15 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să ofere întregul sprijin posibil Ucrainei în acest sens, în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă, atât timp cât va fi necesar. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat preocuparea Guvernului României de a găsi soluţii pentru problemele întâmpinate de fermierii români ca urmare a intrării pe piaţa română a produselor ucrainene şi a subliniat importanţa asigurării riguroase a trasabilităţii produselor care tranzitează România, pentru a se asigura că toate produsele agricole destinate statelor terţe care intră în România vor ieşi din ţara noastră spre destinaţiile stabilite din alte state. De asemenea, evocând discuţiile în curs între ministrul Agriculturii din Polonia şi ministrul Agriculturii din Ucraina pe acelaşi subiect cu privire la produsele agricole ucrainene care intră pe piaţa polonă, a susţinut, în discuţia cu ministrul Kuleba, necesitatea identificării prin dialog bilateral a unor soluţii practice. Ministrul Dmytro Kuleba a propus, în acest context, ca Ministerele Agriculturii din Ucraina şi România să intre în dialog direct pe acest subiect, ministerele de externe urmând să faciliteze aceste discuţii între ministerele competente de linie. La scurt timp după discuţia telefonică, ministrul Kuleba a confirmat disponibilitatea deplină a ministrului ucrainean al Agriculturii în acest sens.
UPDATE - 12 aprilie, ora 19.23: Scurgerea de informații din SUA: Agenți ai Rusiei se lăudau că au convins EAU, un aliat al SUA, să saboteze serviciile americane și britanice
Spionii americani i-au surprins pe ofițerii de informații ruși lăudându-se că au convins Emiratele Arabe Unite, bogate în petrol, "să colaboreze împotriva agențiilor de informații din SUA și Marea Britanie", potrivit unui presupus document american postat online ca parte a unei breșe majore a serviciilor de informații americane. SUA au avut îngrijorări tot mai mari că EAU permit Rusiei să zădărnicească sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.
UPDATE - 12 aprilie, ora 19.07: Biserica Ortodoxă Ucraineană, interzisă într-o regiune din nord-vestul Ucrainei/ Decizii similiare în alte două regiuni
Deputații consiliului regional din Volin (regiune din nord-vestul Ucrainei, la granița cu Polonia și Belarus) au decis în unanimitate să interzică activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC) în regiune, a anunțat marți presa ucraineană.
UPDATE - 12 aprilie, ora 18.58: MAE rus admite că scurgerea de documente secrete ale SUA ar putea fi 'o dezinformare, o știre deliberat falsă, difuzată cu un scop'
Ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a admis că scurgerea de documente secrete ale Statelor Unite ar putea fi o dezinformare, difuzată în mod deliberat. Diplomatul a spus că o astfel de abordare este o posibilă tehnică folosită în condițiile unui război hibrid. Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a admis că scurgerea de documente clasificate americane ar putea fi dezinformare, o știre deliberat falsă menită să inducă în eroare Federația Rusă.
UPDATE - 12 aprilie, ora 18.43: Blocaj - Nicio navă nu a primit permisiunea să navigheze în cadrul acordului cerealelor din Marea Neagră (ONU)
Nicio navă nu a fost inspectată marți în cadrul acordului privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, anunță reprezentanții ONU.
UPDATE- 12 aprilie, ora 18.38: Londra: Noi sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri
Marea Britanie vizează anturajul antreprenorilor ruși Roman Abramovici și Alisher Usmanov. Potrivit Ministerului de Externe de la Londra, noile sancțiuni se adresează oamenilor de afaceri și companiilor care îi ajută pe Abramovici și Usmanov să se sustragă măsurilor punitive, relatează ZDF. "Strângem lațul în jurul elitei ruse și al celor care îi ajută să-și ascundă banii pentru război", a declarat secretarul de externe James Cleverly.
Potrivit ministerului său, printre țintele concrete ale sancțiunilor se numără doi oameni de afaceri din Cipru despre care se spune că au ajutat la înființarea de companii și fundații offshore. Marea Britanie a înghețat activele celor doi mari antreprenori abramovici și Usmanov anul trecut.
UPDATE - 12 aprilie, ora 17.55: Scandalul PentagonLeaks ia amploare! Ucraina recunoște: 'O parte din documente sunt autentice!'
Un set de documente militare clasificate ale SUA care au fost scurse și postate online conțin un amestec de informații adevărate și false, a declarat ministrul ucrainean al apărării.
UPDATE - 12 aprilie, ora 17.52: UE reaminteşte Rusiei de angajamentele sale privind legislaţia umanitară internaţională
O purtătoare de cuvânt al Uniunii Europene a reamintit Rusiei de angajamentele sale ce decurg din tratatele internaţionale, după apariţia unei înregistrări video în care un soldat ucrainean este decapitat, relatează BBC, potrivit Rador.. "Rusia trebuie să îşi respecte obligaţiile, în conformitate cu dreptul umanitar internaţional şi să se asigure că prizonierii de război sunt trataţi în mod uman şi, în toate circumstanţele în conformitate cu Convenţia de la Geneva şi că vieţile lor nu sunt puse în pericol", a declarat Nabila Massrali.
UPDATE - 9 aprilie, ora 17. 27: Scurgerea de informații din SUA: Agenți ai Rusiei se lăudau că au convins EAU, un aliat al SUA, să saboteze serviciile americane și britanice
Spionii americani i-au surprins pe ofițerii de informații ruși lăudându-se că au convins Emiratele Arabe Unite, bogate în petrol, "să colaboreze împotriva agențiilor de informații din SUA și Marea Britanie", potrivit unui presupus document american postat online ca parte a unei breșe majore a serviciilor de informații americane.
UPDATE - 12 aprilie, ora 17.09: SUA susțin că nu deţin dovezi că Egiptul ar fi trimis arme în Rusia: 'Egiptul este un aliat important de securitate şi continuă să fie aşa'
Administraţia SUA a transmis marţi că nu are nicio dovadă că Egiptul ar fi furnizat arme Rusiei şi şi-a reafirmat alianţa cu ţara arabă, în ciuda unor documente divulgate de The Washington Post care dezvăluie că Egiptul plănuia să aprovizioneze Rusia cu rachete.
UPDATE - 12 aprilie, ora 16.33: Gruparea Wagner va avea soarta ISIS (Serhi Cerevati)
Purtătorul de cuvânt al grupului de trupe "Est" din Ucraina, Serhi Cerevati, susţine că mercenarii grupării ruse Wagner, care acum luptă în mod activ în direcția Bahmut (regiunea Doneţk), vor înceta să mai fie o unitate militară puternică a Rusiei, pe termen scurt, iar în viitor, vor avea soarta teroriştilor din Statul Islamic (ISIS).
UPDATE - 12 aprilie, ora 16.22: Bombardamente în sudul Ucrainei. Cel puțin 13 case au fost lovite
Cel puțin patru persoane au fost rănite și numeroae clădiri civile au fost lovite în timpul bombardamentelor lansate miercuri, de ruși, asupra sudului Ucrainei, potrivit Sky News, informează Mediafax.
Patru persoane au fost rănite după ce forțele rusești au bombardat un oraș din Dnipro, a anunțat Serhii Lysak, șeful administrației militare din regiune.
Lysak a declarat că imobile rezidențiale din Nikopol, în sudul Ucrainei, au fost atacate miercuri.
„Obuze de artilerie au avariat 13 case particulare, două clădiri agricole și o mașină în oraș. Cercetarea este în curs de desfășurare", a scris dLysak pe Telegram.
Două persoane, un bărbat în vârstă de 72 de ani și o femeie cu vârsta neprecizată, au fost salvate din dărâmături și duse la spital, a mai spus el.
Alte două victime, un bărbat de 87 de ani și o femeie de 74 de ani, primesc tratament la domiciliu.
UPDATE - 12 aprilie, ora 16.00: Parlamentul din Rusia a aprobat legea privind ordinele electronice de recrutare
Camera superioară a parlamentului de la Moscova a votat miercuri o lege privind ordinele electronice de recrutare, care facilitează mobilizarea ruşilor în armată, un text care mai aşteaptă semnătura preşedintelui Vladimir Putin, transmite AFP, informează Agerpres.
Potrivit noii legi, Rusia va recruta bărbaţi în armată trimiţându-le documente electronice de convocare prin intermediul unui portal online, pe lângă scrisorile de convocare tradiţionale.
Kremlinul a explicat miercuri că măsura privind documentele electronice de recrutare, stabilită pentru prima dată în istoria Rusiei, este necesară pentru a rezolva ceea ce a numit "haosul" din centrele militare de încorporare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat miercuri reporterilor, citat de Reuters, că problemele legate de recrutarea bărbaţilor în armată au ieşit la lumină anul trecut când Moscova a lansat ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina.
Rusia spune că a mobilizat puţin peste 300.000 de bărbaţi anul trecut pentru consolidarea forţelor sale în Ucraina unde, potrivit unor oficiali occidentali, a suferit zeci de mii de victime în cel mai mare război terestru de după Al Doilea Război Mondial.
Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a aprobat marţi un pachet de modificări legislative vizând documentele electronice de recrutare şi care vor închide numeroase lacune exploatate de cei care se sustrag serviciului militar.
Trecerea prin Dumă a modificărilor a fost grăbită cu puţin control public, determinându-i pe unii parlamentari să se plângă, şi alimentând speculaţiile că Rusia ar putea să anunţe un alt val de mobilizare, ceva ce Kremlinul a negat.
Peskov a spus că schimbările în modul în care sunt recrutaţi bărbaţii - care se vor aplica atât recruţilor convocaţi de două ori pe an, cât şi campaniilor separate de mobilizare - sunt extrem de necesare.
"Când a început operaţiunea militară specială, am văzut că pe alocuri avem mult haos în centrele de recrutare", a declarat Peskov.
"Tocmai acesta este scopul acestei iniţiative legislative: să punem capăt acestui haos şi să facem (sistemul) modern, eficient şi convenabil pentru cetăţeni", a adăugat el.
UPDATE - 12 aprilie, ora 15.37: Denis Şmihal dezvăluie când ar putea începe contraofensiva Ucrainei: 'Trebuie să fim pregătiți pentru aceasta 100% și chiar mai mult'
Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a declarat pentru The Hill că forţele ucrainene ar putea începe contraofensiva în vara acestui an. Potrivit lui Şmihal, cea mai mare presiune de a lansa o contraofensivă împotrivă împotriva ocupanţilor ruşi vine din interiorul societății ucrainene.
UPDATE - 12 aprilie, ora 14.06 Regiunea Doneţk, vizată de bombardamente ruseşti
Şeful Administraţiei Militare Regionale Doneţk, Pavlo Kirilenko, a raportat că invadatorii ruși au bombardat, miercuri, oraşul Kurahove, folosind muniție cu dispersie lansată din sisteme Uragan. O persoană a fost rănită în urma atacului. Şefului regiunii Doneţk a mai precizat că, în urmă cu o zi, ruşii au lansat un atac cu rachete asupra oraşului Drujkivka, deteriorând o casă particulară. De asemenea, Kirilenko a raportat că doi locuitori ai oraşului Bahmut au fost rănit în timpul unor atacuri ale armatei ruse.
"Inamicul a distrus deja complet orașul (Bahmut, n.r.). Ieri (marţi, n.r), au fost distruse o grădiniță și o clădire administrativă" - a adăugat oficialul, conform Rador.
În ultimele 24 de ore, două persoane au fost rănite la Toreţk, unde au fost avariate şi două case particulare. Oraşul Kostiantinivka, de asemenea, a fost atacat cu rachete ruseşti, acestea lovind o clădire de birouri. Oraşele Mariinka, Krasnohorivka și Maksimilianivka au fost bombardate de ruşi pe tot parcursul nopții trecute, în timp ce oraşul Kurahove a fost atacat de două ori. Miercuri dimineață, armata rusă a tras de două ori asupra localităţii Oceretine, avariind un magazin
UPDATE - 12 aprilie, ora 14.05 Odesa va putea scăpa de persecuţiile neonaziştilor ucraineni (Maria Zaharova)
Rusia consideră că Odesa va putea scăpa de opreziunea neonaziştilor ucraineni, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Oficialul rus din Ministerul rus de Externe și-a exprimat convingerea că orașul va deveni în curând liber. Rusia crede că Odesa va putea scăpa de asuprirea neonaziștilor ucraineni și va deveni liberă, a mai declarat Maria Zaharova, miercuri, în cadrul unui briefing.
'Credem că Odesa va putea scăpa de asuprirea neonaziştilor ucraineni şi va deveni din nou liberă, după cum cânta Leonid Utiosov, 'un oraş însorit, cu salcâmii înfloriţi, lângă Marea Neagră', a spus diplomatul.
UPDATE - 12 aprilie, ora 14.02 Armele furnizate Kievului de către Occident vor reprezenta o amenințare la adresa securității UE (Maria Zaharova)
Armele furnizate de către Occident Kievului vor reprezenta o amenințare la adresa securității Uniunii Europene, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. 'Armele furnizate de Occident Ucrainei vor reprezenta o amenințare la adresa securității UE, inclusiv în domeniul aviației civile', a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, potrivit Rador.
UPDATE - 12 aprilie, ora 13.21 De la începutul războiului, SUA au oferit Ucrainei un sprijin bugetar de 15,5 miliarde de dolari
Ministerul Finanţelor de la Kiev a raportat că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, Statele Unite ale Americii au oferit Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 15,5 miliarde de dolari.
"Statele Unite sunt cel mai mare donator de ajutor financiar pentru Ucraina. De la începutul războiului la scară largă, suma sprijinului bugetar direct a ajuns la 15,5 miliarde de dolari americani" - se arată într-un comunicat publicat, miercuri, pe pagina de Facebook a instituţiei, potrivit Rador.
Ministerul Finanțelor de la Kiev notează că, în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale, ministrul ucrainean de finanțe, Serhi Marcenko, s-a întâlnit cu secretarul adjunct al Trezoreriei pentru Afaceri Internaționale al SUA, Jay Shambaugh.
Părțile au discutat despre starea economiei ucrainene, cooperarea cu parteneri internaționali pentru finanțarea redresării rapide, precum și necesitatea creșterii presiunii sancțiunilor asupra Rusiei.
"Guvernul Ucrainei continuă să lucreze din plin, asigurând toate cheltuielile prioritare ale bugetului de stat, inclusiv datorită ajutorului excepțional al partenerilor din SUA. Sunt recunoscător în special pentru ritmul și predictibilitatea furnizării de fonduri în acest an, care ne permite să asigurăm la timp execuţia bugetară" - a menționat Marcenko.
Agenţia Ukrinform aminteşte că Statele Unite ale Americii au convenit să aloce Ucrainei peste 10 miliarde de dolari până în septembrie 2023, pentru acoperirea deficitului bugetar.
UPDATE - 12 aprilie, ora 13.18 Zelenski și Kuleba, despre imaginile cu execuţia unui soldat ucrainean de către ruşi: 'Acesta nu este un incident' / 'Rusia este mai rea decât ISIS'
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.53 SBU, anchetă după ce pe reţelele sociale au apărut imagini cu execuţia unui militar ucrainean: 'Îi vom găsi pe acești neoameni' / VIDEO
Russian soldier is recorded enjoying cutting off head of ???????? war prisoner. Proving their beast nature and convincing world of RF's bloodthirstiness once again...
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 12, 2023
Perhaps "peacemakers" who cynically suggest "exchanging land for peace" will finally feel the true sense of "Ru-world"? pic.twitter.com/9cGP2b09fg
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.51 Un mort şi opt răniţi în regiunea Doneţk, în urma bombardamentelor din ultimele 24 de ore
Administraţia Militară Regională Doneţk a raportat că o persoană a fost ucisă şi alte opt au fost rănite, în ultimele 24 de ore, ca urmare a atacurilor armate lansate de trupele invadatoare ruse. Potrivit unui comunicat remis miercuri dimineaţă, decesul raportat de autorităţi a fost înregistrat la Vuhledar. În regiunea sudică Herson, de asemenea, a fost înregistrat un civil ucis de ruşi, iar în regiunea Harkiv, a fost raportat un rănit, scrie Rador.
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.44 Preşedintele ucrainean i-a descris pe militarii ruşi drept "bestii"
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a descris pe militarii din Armata rusă drept "bestii", după apariţia online a unori imagini video care par să înfăţişeze un soldat ucrainean fiind decapitat. Imaginile au fost postate pe un site de presă prorus şi pare să fi fost filmate în timpul verii. Alt clip video, postat în cursul acestei săptămâni, înfăţişa doi sodaţi ucraineni decapitaţi, pe pământ. Preşedintele Zelenski a afirmat că nimeni din lume nu poate ignora aşa ceva.
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.34 Rusia menține în Marea Neagră două nave înarmată cu rachete Kalibr
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei raportează, miercuri, că Rusia menţine în Marea Neagră patru nave, dintre care două sunt înarmate cu rachete de tip Kalibr, scrie Rador. Potrivit armatei ucrainene, cele două nave ruseşti ar putea avea o salvă totală de 12 rachete.
În Marea Azov, de asemenea, a fost reperată o navă a armatei russe. Alte opt nave ruseşti au fost desfăşurate în Marea Mediterană. Dintre acestea, patru sunt înarmate cu 36 de rachete Kalibr.
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.32 Zeci de bombardamente în regiunea ucraineană Sumi
Administraţia Militară Regională Sumi raportează că, miercuri dimineață, invadatorii ruși au tras, din nou, asupra zonei de frontieră a regiunii, bombardând comuna Bilopillia. Potrivit autorităţilor, rușii au tras cu mortiere, fiind înregistrate 30 de bombardamente, scrie Rador.
În ziua anterioară, pe 11 aprilie, forțele de ocupație ruse au tras asupra a nouă comune din regiunea Sumi, autorităţile ucrainene raportând 91 de lovituri
UPDATE - 12 aprilie, ora 12.16 Șeful Pentagonului le dă asigurări aliaților SUA: Iau 'foarte în serios' ancheta privind scurgerea de informații secrete
Secretarul apărării din SUA, Lloyd Austin, a declarat marţi că ţara sa ia "foarte în serios" ancheta privind publicarea unor presupuse documente secrete ale Pentagonului pe reţelele sociale care au deranjat unele ţări aliate
UPDATE - 12 aprilie, ora 11.47 Cum reușesc rușii să afle traseul convoaielor din Ucraina: Hackeri au spart camerele de luat vederi din cafenele
Hackeri care lucrează pentru statul rus sparg camerele de securitate din cafenelele ucrainene pentru a urmări cu ajutorul lor deplasarea convoaielor, a declarat un purtător de cuvânt al Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA).
UPDATE - 12 aprilie, ora 11.46 PentagonLeaks: Serbia a fost de acord să furnizeze arme Ucrainei / Ce spunea Vucic despre aceste acuzații în urmă cu o lună
Serbia a fost de acord să furnizeze arme Ucrainei, potrivit unor documente americane clasificate care au apărut în spațiul public.
UPDATE - 12 aprilie, ora 11.09 Informațiile secrete americane ajunse în presă sugerează că în Ucraina au acţionat forţe britanice
După ce pe internet au început să circule presupuse documente secrete, au apărut tot mai multe afirmaţii conform cărora forţele speciale britanice au acţionat în Ucraina
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.59 Peste 70 de atacuri ale rușilor au fost respinse în ultima zi de ucraineni
Aproximativ 70 de atacuri rusești au fost respinse în ultimele 24 de ore, potrivit Statului Major General al forțelor armate ucrainene.
Ucrainenii susțin că rușii au lansat zeci de lovituri aeriene asupra unor părți ale Ucrainei. 33 de rachete au vizat trupele ucrainene și unele ținte civile.
Așa cum s-a întâmplat și până acum, atacurile se concentrează asupra zonelor Lyman, Bakhmut, Avdiiv și Marin din estul Ucrainei.
Statul Major General a mai afirmat că forțele ucrainene au efectuat 13 lovituri asupra zonelor în care se află rușii și au doborât două drone de luptă.
„Pe parcursul zilei, unități ale trupelor de rachete și artilerie au lovit cinci zone de concentrare a forței de muncă, armelor și echipamentelor militare, precum și două stații de război radioelectronic ale inamicului", a adăugat Statul Major General, potrivit Sky News.
Informațiile nu au putut fi verificate din surse independente.
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.36 Statele Unite reiterează că vor sprijini Ucraina în lupta ei pentru pace
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, și secretarul de stat american, Antony Blinken, au avut, marți, o conversație telefonică, în cadrul căreia Statele Unite au asigurat, încă o dată, că vor sprijini neclintit Ucraina.
"În timpul conversației noastre telefonice de astăzi (11 aprilie - n.r.), Antony Blinken a reafirmat sprijinul neclintit din partea Statelor Unite și a respins categoric orice încercare de a pune sub semnul întrebării capacitatea Ucrainei de a câștiga pe câmpul de luptă. Statele Unite rămân un partener de încredere al Ucrainei, concentrat pe promovarea victoriei noastre și pe asigurarea unei păci juste" - a scris Kuleba pe Twitter.
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.31 Regiunea Herson: Ocupanții din Kahovka au capturat o bancă ucraineană şi au amenajat în clădire un "birou de pașapoarte"
Armata rusă a capturat o sucursală a băncii „Alfa Bank” din orașul Kahovka (regiunea Herson) și a amenajat în clădire un "birou de pașapoarte" - transmite administrația militară locală, scrie Rador. Potrivit autorităților locale, agresorii ruși intensifică, astfel, campania de "pașaportizare" a populației din orașele Kahovka și Nova Kahovka, acordând oamenilor cetăţenie rusă
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.15 Dmitro Kuleba a discutat cu Antonio Tajani despre acordarea de ajutor suplimentar pentru Ucraina
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a avut, marți, o conversaţie la telefon cu omologul său italian, Antonio Tajani. Unul dintre subiectele dezbătute de cei doi miniștri a fost asistența suplimentară pentru Ucraina. "Am discutat despre noua asistență pe care Italia o poate oferi pentru a asigura victoria Ucrainei asupra agresiunii ruse" - a scris Kuleba pe Twitter, fără să ofere alte detalii, potrivit Rador.
Amintim că, la începutul lui aprilie, ministrul italian al transporturilor, Matteo Salvini, a declarat că Italia este pregătită să participe la restaurarea Ucrainei după încheierea războiului
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.12 Regiunea Zaporijjia - Invadatorii ruşi încearcă să mineze periferiile orașului Enerhodar (Dmitro Orlov)
Primarul legitim din Enerhodar, Dmitro Orlov, susţine că, în ultimele două săptămâni, localnicii au remarcat că armata rusă încearcă să mineze periferiile acestui oraş ocupat din regiunea ucraineană Zaporijjia.
"Dacă până în acest moment au fost minate doar linia de coastă și teritoriul din jurul centralei nucleare, acum, au trecut la minarea satelor din jur, a zonelor forestiere, a plantațiilor... Le este frică de contraofensiva forțelor armate ucrainene și încearcă să se protejeze" - a afirmat Orlov, potrivit Rador.
Potrivit primarului, în Enerhodar, nu există echipamente militare, însă mişcări de trupe şi echipamente au fost semnalate în satele din jur şi la centrala nucleară.
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.10 Invadatorii ruşi îi trimit pe copiii ucraineni din zonele ocupate să participe la "programe educaționale" desfăşurate în Rusia
Centrul pentru rezistență națională din Ucraina "SPROTIV" semnalează că rușii au organizat așa-numite programe educaționale pentru copiii ucraineni din teritoriile temporar ocupate, scopul acestora fiind propaganda și asimilarea tinerei generații, scrie Rador.
"Administrația de ocupație continuă să ducă la îndeplinire politica de genocid împotriva națiunii ucrainene, în teritoriile temporar ocupate. Copii sunt spălaţi pe creier de către ruși, un aspect caracteristic genocidului, deoarece o astfel de politică are ca scop schimbarea autoidentificării unei întregi generații" - notează SPROTIV.
Potrivit centrului, ruşii au lansat noi "fundații" care se vor ocupa de transferul copiilor în Federația Rusă prin așa-numite programe educaționale. "Una dintre aceste fundații este 'Copiii Donbasului', de care se ocupă Daria Lantratova, senator în Consiliul Federației. Fundaţiile 'Originea mea' și 'Fondul de ajutor pentru copii Primakov', de asemenea, s-au alăturat acestui proces de transferare a copiilor și de spălare pe creier. 'Copiii din Donbas a fost creată tocmai pentru îndoctrinare ideologică și promovarea propagandei rusești" - mai scrie SPROTIV
UPDATE - 12 aprilie, ora 10.05 'Ucigașii de tancuri': Rusia a creat unități speciale cu scopul de a distruge vehiculele blindate trimise Ucrainei de către NATO
Rusia a creat unități speciale, cunoscute sub numele de "Vânătorii de tancuri" sau "Ucigașii de tancuri", cu scopul de a distruge vehiculele blindate trimise Ucrainei de către aliații occidentali. Această preocupare a dus la oferirea de recompense pentru distrugerea acestora
UPDATE - 12 aprilie, ora 09.34 Regiunea Mikolaiv - Noi detalii privind bombardamentele de la Oceakiv
Şeful Administraţiei Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim, a raportat că, în timpul atacurilor de la Oceakiv din noaptea de marţi spre miercuri, invadatorii ruși au avariat şi au distrus clădiri rezidențiale, automobile, rețele de internet, conducte gaz și reţele electrice, scrie Rador.
Oficialul a subliniat, însă, că bombardamentele nu s-au soldat cu victime în rândul populaţiei civile
UPDATE - 12 aprilie, ora 08.41 Numărul militarilor ruşi ucişi în războiul din Ucraina a depăşit 180.000 (armata ucraineană)
Forţele ucrainene au lichidat 730 de invadatori ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 180.050 - potrivit unui raport publicat, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, scrie Rador.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 307 avioane și 293 (+1) de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 3.646 (+5) de tancuri ale armatei ruse, 7.043 (+5) de vehicule blindate, 2.770 (+5) de sisteme de artilerie, 282 de sisteme de apărare antiaeriană, 535 de lansatoare multiple de rachete, 5.630 (+10) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 2.334 (+2) de drone, 911 rachete de croazieră și tehnică specială (319 unități).
UPDATE - 12 aprilie, ora 08.23 Canada a impus sancțiuni împotriva a 14 cetăţeni ruși și 34 de companii din Rusia
Canada a extins sancțiunile aplicate împotriva Rusiei. Potrivit Agenţiei de presă Interfax, cu referire la site-ul Guvernului canadian, pe lista de sancțiuni sunt incluse alte 14 persoane fizice și 34 de persoane juridice din Rusia. În special sunt vizaţi de aceste noi sancţiuni liderul Republicii Tatarstan, Rustam Minnihanov, soția sa, Gulsina Minnihanova, și secretarul de stat - ministru adjunct al apărării din Federația Rusă, Nikolai Pankov, scrie Rador.
Sunt vizate de aceste noi sancțiuni și grupul de companii Volga-Dnepr, Concord Management and Consulting LLC.
UPDAE - 12 aprilie, ora 08.15 Regiunea Mikolaiv - Oraşul Oceakiv, bombardat de ruşi
Forţele invadatoare ale Rusiei au bombardat, în noaptea de marţi spre miercuri, oraşul ucrainean Oceakiv, din regiunea sudică Mikolaiv. Potrivit administraţiei regionale, armata rusă a folosit în timpul atacului sisteme de rachete cu lansare multiplă. Deocamdată, nu există informaţii despre victime sau distrugeri, scrie Rador.
UPDATE - 12 aprilie, ora 07.34 Mercenarii Wagner au ridicat miza la Bahmut - Au introdus aviația care se angajează în operațiuni riscante la sol
Moscova folosește cu multă prevedere avioanele în luptele de la Bahmut, iar la bordul unora dintre ele s-ar putea afla piloți ai grupării paramilitare Wagner, relatează Insider.
Incursiunile aeriene rusești sunt folosite cu economie și au loc în mare parte în cursul nopții, iar obiectivul lor ar putea fi tatonarea și testarea apărării ucrainene, au subliniat experții.
Unul dintre motivele pentru care forțele rusești de la sol se străduiesc fără succes de luni de zile să ocupe orașul Bahmut din regiunea Donețk este lipsa sprijinului aerian. În pofida faptului că Moscova dispun de avioane avansate și de cantități mari de muniție, puterea aeriană rusă a avut un rol periferic în Ucraina unde luptele s-au purtat în mare măsură între infanterie, tancuri și artilerie.
UPDATE - 12 aprilie, ora 06.00: Documente secrete care dezvăluie că mai multe state occidentale au trupe pe frontul din Ucraina
Mai multe naţiuni occidentale au trimis membri ai forţelor speciale pe teritoriul Ucrainei, pentru a ajuta armata ucraineană în respingerea invaziei militare ruse, arată un document secret american publicat în mod neautorizat, potrivit Mediafax.
Conform unui document secret atribuit Departamentului american al Apărării, mai multe ţări occidentale au membri ai forţelor speciale pe teritoriul Ucrainei. Marea Britanie are cei mai mulţi militari în Ucraina, aproximativ 50, fiind urmată de Letonia, cu 17 militari, şi de Franţa (15 militari). Statele Unite au 14 membri ai forţelor speciale pe teritoriul Ucrainei, iar Olanda un singur militar, conform documentului secret care are data de 23 martie, informează postul de televiziune BBC News.
Documentul nu precizează unde se află aceşti membri ai forţelor speciale şi nici nu oferă informaţii despre misiunile acestora.
UPDATE - 12 aprilie, ora 05.35: Rusia a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală în sudul ţării
Anunțul a fost făcut miercuri dimineaţa de Ministerul Apărării de la Moscova, oferind un nou avertisment inamicilor săi, informează dpa, citat de Agerpres.
Racheta cu rază lungă de acţiune a fost lansată din zona de testare Kapustin Yar din regiunea Astrahan, pe malul Mării Caspice. Focoasa testată a avut un impact ulterior, conform planificării, într-o zonă din ţara aliată Kazahstan, a spus ministerul, adăugând că scopul a fost testarea "capacităţii de luptă" a rachetei.
Rusia atacă cu rachete Ucraina de mai bine de 13 luni. În acelaşi timp, retorica militară a Moscovei faţă de Occident a escaladat, ameninţând chiar cu perspectiva sumbră a unui războiu nuclear.
Comentează