Premium
Evhen Balițki, șeful administrației ruse din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia, a anunțat retragerea trupelor rusești din satul Robotîne, a cărui eliberare a fost oficial anunțată de Ministerul Apărării al Ucrainei la 28 august. Potrivit lui Balițki, "Armata rusă a plecat și a părăsit tactic această așezare. Trupele ruse s-au retras pe dealuri.” Robotîne este situat pe drumul de la Orehov la Tokmak, în spatele căruia se află Melitopolul, care este ocupat.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de joi 7 septembrie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 7 septembrie, ora 19.45 - TASS: Maria Zaharova a numit întâlnirea dintre Kuleba și Blinken drept "vânzarea patriei pentru nişte cartofi prăjiți și o plăcintă"
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comparat întâlnirea dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, la un McDonald's din Kiev, cu "vânzarea patriei pentru nişte cartofi prăjiți și o plăcintă".
Maria Zaharova, comentând întâlnirea, a citat din cartea "Povestea unui secret militar, băiatul Malchish-Kibalchish și cuvântul său ferm" (Tale of the Military Secret, Boy Malchish Kibalchish, and His Firm Word) de Arkady Gaidar.
Astfel, diplomatul a subliniat că "înainte, ticăloșii își vindeau patria pentru "un butoi plin cu dulceață și un coș întreg cu fursecuri", iar acum "pentru o pungă de cartofi prăjiți și o plăcintă cu fructe de pădure fierte" - a scris Zaharova pe canalul său Telegram, publicând alături o fotografie a întâlnirii dintre Kuleba și Blinken cu o tavă de la McDonald's.
"Atenție tuturor celor care se află în stadiul de pregătire înainte de vânzare. O fotografie simbolică" - a adăugat reprezentantul Ministerului diplomatic rus.
UPDATE 7 septembrie, ora 19.10 - Ucraina spune că Rusia nu mai are trupe pentru a lansa o ofensivă terestră din Belarus
Rusia şi-a mutat majoritatea unităţilor care se antrenează în Belarus în alte zone şi nu mai dispune de suficiente forţe terestre pentru a lansa o ofensivă de pe teritoriul aliatului său, a arătat oficialul ucrainean.
"Rusia nu are un grup de atac necesar pe teritoriul Belarusului care să fie pregătit şi capabil să invadeze teritoriul Ucrainei", a declarat joi Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, în timpul unui briefing susţinut la Kiev.
"În acest moment, Rusia a retras aproape toate unităţile sale care au fost antrenate şi şi-au finalizat rotaţia. Cu toate acestea, nicio unitate nouă nu a fost desfăşurată acolo", a spus Demcenko.
UPDATE 7 septembrie, ora 18.40 - Vicepreşedinta SUA: Ar fi o greşeală uriaşă ca Phenianul să sprijine Rusia cu arme pentru războiul din Ucraina
Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, a declarat că ar fi "o greşeală uriaşă" pentru Coreea de Nord să ajute Rusia cu arme care să fie folosite în războiul acesteia împotriva Ucrainei, informează Reuters, conform Agerpres.
Kamala Harris a afirmat joi într-un interviu pentru CBS News că ar fi un semn de disperare din partea Rusiei să caute sprijin de la Nord Coreea, ţară izolată pe plan internaţional, şi că în viitor aceasta ar izola ambele ţări.
"Cred că aceasta ar fi o greşeală uriaşă.(...) De asemenea, eu cred foarte tare că, şi în cazul Rusiei, şi în cazul Coreei de Nord, aceasta ar duce la o şi mai mare izolare a lor", a adăugat Harris.
Oficiali americani au atenţionat în ultimele zile că negocierile militare între Rusia şi Coreea de Nord avansează, în timp ce există informaţii că liderul nord-coreean Kin Jong Un ar plănui să se deplaseze în Rusia luna aceasta, pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi a discuta despre aprovizionarea Moscovei cu arme pentru războiul său în Ucraina.
"Este foarte clar ce-i cu Rusia - în mod clar, ei sunt foarte disperaţi. Ei au suferit deja un eşec strategic. Gândiţi-vă numai că la începutul începutului, în urmă cu un an şi jumătate, analiştii susţineau că va fi o chestiune de (doar) câteva zile. Ei bine, ucrainenii luptă şi acum", a declarat Harris la CBS.
Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, l-a avertizat marţi pe Kim Jong Un că ţara sa va plăti dacă va furniza Rusiei arme care să fie folosite în Ucraina.
UPDATE 7 septembrie, ora 18.15 - Kremlinul spune că Ucraina va primi proiectile care au provocat cancer în Iugoslavia
Întreaga responsabilitate pentru consecințele utilizării proiectilelor cu uraniu sărăcit în Ucraina revine Statelor Unite, a declarat joi purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de Ria Novosti, scrie Rador.
UPDATE 7 septembrie, ora 17.50 - TASS: Elon Musk întrerupea accesul Ucrainei la Starlink pentru că se temea de un război nuclear
Elon Musk întrerupea accesul Ucrainei la serviciul de comunicații prin satelit Starlink pentru că se temea de izbucnirea unui război nuclear, a anunţat postul de televiziune CNN, citând biografia lui Musk scrisă de scriitorul și jurnalistul Walter Isaacson.
Potrivit informaţiilor acestuia, în 2022, Musk le-a cerut în secret inginerilor săi să oprească comunicațiile prin satelit Starlink în apropierea coastei Crimeii pentru a contracara un atac al Ucrainei asupra Flotei Maritime Militare a Rusiei. După cum afirmă Isaacson, Musk se temea că Rusia va răspunde atacului Ucrainei asupra Crimeii cu aplicarea armelor nucleare.
Musk a acceptat să furnizeze Kievului terminale prin satelit Starlink la începutul conflictului. Însă antreprenorul a început să se îndoiască de corectitudinea acestei decizii imediat ce armata ucraineană a început să folosească terminalele Starlink pentru a lansa atacuri asupra Rusiei, notează Isaacson.
"Starlink nu a fost conceput pentru a fi folosit în războaie. Acesta a fost creat astfel încât oamenii să poată viziona Netflix, să se relaxeze, să se conecteze la internetul de școală, să facă lucruri bune și pașnice, nu să se aplice lovituri cu drone" - informează CNN, citând din biografia lui Musk.
UPDATE 7 septembrie, ora 17.30 - RBC: Ucraina propune Turciei redeschiderea "coridorului cerealelor" fără participarea Rusiei
Ucraina s-a adresat Turciei cu propunerea de redeschidere a "culoarului cerealelor" fără participarea Federației Ruse, însă, deocamdată, autorităţile turce nu au transmis Kievului un răspuns definitiv în acest sens - a anunţat ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasili Bodnar.
Acesta a afirmat că, "din moment ce navele (cu cereale - n.r.) navighează deja prin apele teritoriale ale României, ale Bulgariei și, de asemenea, ale Turciei și trec prin strâmtori fără restricții, înseamnă că aceasta este, de fapt, calea rațională". Bodnar a amintit că, în cadrul acordului privind transportul maritim de cereale ucrainene, au existat cazuri destul de frecvente când Rusia a restricționat trecerea navelor în Ucraina sau a încercat să reglementeze accesul în porturile ucrainene, prin restricții asupra unor produse ucrainene aflate pe lista exporturilor.
Ambasadorul a remarcat că absența restricțiilor la export pentru produsele încărcate pe navele care trec prin "culoarul cerealelor" poate sta la baza soluționării situației. Potrivit lui Bodnar, comunicarea dintre Turcia și ONU continuă cu privire la rezultatele negocierilor cu Ucraina și Rusia pentru a elabora o poziție convenită de către părţi.
Între timp, Kievul se așteaptă la o comunicare la nivel înalt cu Istanbulul, care ar putea avea loc în zilele următoare sau, eventual, în cadrul Adunării Generale a ONU. Acest lucru este necesar pentru a înțelege "unde putem merge mai departe" - potrivit diplomatului ucrainean. "Desigur, adoptăm o poziție constructivă în relația cu partenerii noștri - Turcia și ONU - și cu mediatorii și vom dezvolta mecanisme care vor fi benefice pentru partea noastră, dar nu vor afecta poziția de principiu privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei - acesta fiind o cale absolut falsă" - a adăugat Bodnar.
UPDATE 7 septembrie, ora 17.00 - Jens Stoltenberg face dezvăluiri de culise din contraofensiva Ucrainei
Ucraina face progrese în contraofensiva începută în iunie pentru a recupera teritoriul confiscat de Rusia, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
UPDATE 7 septembrie, ora 16.30 - Occidentul trebuie să intensifice ajutorul acordat Ucrainei (şeful armatei poloneze)
Şeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Poloniei, generalul Rajmund Andrzejczak, susţine că Occidentul trebuie să facă mai mult pentru Ucraina, pentru a nu acorda timp ocupanților ruși. În opinia acestuia, Kievul nu-și poate permite un război pe termen lung.
"După părerea mea, UE, țările NATO, întreaga civilizație occidentală poate și trebuie să facă mai mult pentru Ucraina, pentru a nu acorda timp rușilor. Acesta este un război de coliziune, de distrugere reciprocă. Este un război pentru resurse, iar rușii au standarde diferite în privinţa pierderilor, rezerviștilor, tancurilor din anii '60 ai secolului trecut pe care le trimit pe front. Aceştia corup întreaga lume pentru a obține tehnologia care le lipsește. Acest lucru este incomparabil cu ceea ce facem noi" - a explicat generalul polonez, într-un interviu acordat agenţiei de presă Ukrinform. P
otrivit lui Andrzejczak, Ucraina nu își poate permite un război pe termen lung, întrucât are un număr mai limitat de oameni pentru acest lucru și pentru reconstrucția ulterioară a țării.
"Lumea trebuie să creeze condiții pentru ca ucrainenii să se întoarcă acasă după victorie și, în general, nu ar trebui să permită nicio altă opțiune în afară de victorie" - consideră şeful armatei poloneze. Acesta a remarcat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, Republica Belarus va fi pierdută şi la fel se va pierde şi încrederea în Alianța Nord-Atlantică și în civilizația occidentală. "Iar China se uită la toate acestea. Prin urmare, aceasta este o chestiune globală. Războiul din Ucraina nu este un conflict local, ci un război major, care are o semnificație globală" - a declarat Rajmund Andrzejczak.
UPDATE 7 septembrie, ora 16.10 - Măsuri de securitate fără precedent: Supraveghere ca în filme pentru toate navele din zonele Midia și Agigea
Două radare de ultimă generație, unul cu funcție principală și altul cu funcție de rezervă, sunt amplasate joi pe clădirea Autorității Navale Române. Un alt radar a fost deja poziționat în zona Midia, iar zilele următoare și zona Agigea va dispune de un echipament de același tip.
UPDATE 7 septembrie, ora 15.30 - MApN raportează după atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre: Nu au rezultat ameninţări militare directe
Ministerul Apărării Naţionale transmite joi că tratează cu „vigilență sporită” atacurile executate de Federația Rusă asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, conform news.ro. după ce Izmail, Reni și Chilia Nouă au fost ținte ale dronelor ruse, iar resturile uneia dintre dronele distruse de apărarea antiaeriană ucraineană a ajuns și pe teritoriul român.
UPDATE 7 septembie, ora 14.18: Regiunea Harkov - Militarii ucraineni au arborat drapelul Ucrainei în două localităţi aflate la graniţa cu Rusia
Ministerul de Interne de la Kiev anunţă, joi, că polițiștii de frontieră ucraineni au arborat drapelul Ucrainei în satele Stroivka și Topoli, în regiunea Harkov. Cele două localiţăti, situate în raionul Kupiansk, se află în așa-numita zonă gri, la granița cu Rusia. "După dezocuparea regiunii Harkov, era periculos să te afli în acest teritoriu din cauza minelor, dar grănicerii au deschis acum calea și au ridicat steagul Ucrainei" - au explicat militarii.
UPDATE 7 septembrie, ora 13.15: Atacurile Rusiei au făcut prăpăd în Ucraina: Cel puțin 19 morți și 48 de răniți în ultimele 24 de ore
Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au ucis 19 persoane și au rănit 48 în ultimele 24 de ore, distrugând case și infrastructura civilă, au raportat autoritățile regionale.
UPDATE 7 septembrie, ora 11.50: Corupție la vârful armatei ruse - Comandantul apărării aeriene a Moscovei a fost arestat
În Rusia, comandantul Primelor Forțe Speciale de Apărare Aeriană, care protejează Moscova de atacuri aeriene, generalul-maior Ohienko, a fost trimis în arest - este implicat într-un caz de luare de mită, notează Ukrainska Pravda.
UPDATE 7 septembrie, ora 11.47: Marina ucraineană a distrus două ambarcaţiuni rusești într-o singură zi
Forţele Navale ale Ucrainei transmit că, în ultimele 24 de ore, luptătorii din cadrul marinei ucrainene au reușit să distrugă două ambarcaţiuni aparţinând invadatorilor ruși. "În ultimele 24 de ore, unitățile marinei ucrainene au distrus 24 de invadatori, două ambarcaţiuni, două sisteme de artilerie, două vehicule și 17 quadcoptere" - se arată într-un raport publicat joi. Anterior, armata ucraineană a transmis un bilanţ al pierderilor suferite de Rusia de la începutul războiului. Potrivit bilanţului respectiv, începând cu 24 februarie 2022, armata ucraineană a distrus, printre altele, 19 nave și ambarcaţiuni ruseşti.
UPDATE 7 sepembrie, ora 10.18: Ce se întâmplă în portul Izmail, după ce rușii au atacat de 4 ori zona aflată la granița cu România
Infrastructura portuară a fost avariată în timpul unui atac cu drone ruseşti de trei ore asupra portului dunărean Izmail, a declarat guvernatorul regional într-o postare pe Telegram, scrie The Guardian, informează News.ro.
UPDATE 7 septembrie, ora 10.08: Armata ucraineană raportează noi succese în apropiere de Robotine şi Verbove
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei raportează, joi, că trupele ucrainene continuă operațiunea ofensivă în direcțiile Bahmut și Melitopol, înregistrând noi succese lângă Rabotine și Verbove, în regiunea Zaporojie. Potrivit armatei, militarii ucraineni au înregistrat noi succese în zonele aflate la sud de Rabotine și la vest de Verbove, obţinând puncte de sprijin şi consolidându-şi poziţiile recucerite. În direcția Bahmut, Forțele Armate ale Ucrainei avansează la sud de oraș și consolidează poziţiile recucerite. De asemenea, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să împiedice ofensiva trupelor ruse în direcțiile Avdiivka, Mariinka, Liman și Bahmut. În ultimele 24 de ore, ruşii au desfășurat operațiuni ofensive - fără succes - în apropiere de Avdiivka, Mariinka, Orihovo-Vasilivka (regiunea Donețk) și Novoiehorivka (regiunea Luhansk).
UPDATE 7 septembrie, ora 9.40: Rușii se confruntă cu lipsa munițiilor în timp ce ucrainenii continuă înaintarea în Zaporojia (ISW)
Trupele ucrainene continuă să avanseze în anumite părți ale Oblastului Zaporojia, a scris Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 6 septembrie.
UPDATE 7 septembrie, ora 9.00: VIDEO | Atacuri cu drone în Rusia - Explozii în Rostov pe Don și Moscova, distrugeri raportate de autorități
Joi dimineață, în jurul orei 03:00, două drone au explodat în regiunea Rostov. Forțele ruse susțin că au doborât dronele, care ar fi provenit din Ucraina.
UPDATE 7 septembrie, ora 8.44: NATO ar trebui să reacţioneze mai agresiv faţă de ameninţările lui Putin: Propunerile șefului armatei poloneze
Ameninţările nucleare de "bandit" ale lui Vladimir Putin fac necesar ca NATO să adopte un răspuns mult mai agresiv, inclusiv să ridice de la sol mai multe avioane cu capacităţi nucleare, a îndemnat şeful Statului Major al forţelor armate poloneze. Generalul Rajmund Andrzejczak a mai spus că nu crede că Phenianul s-ar pregăti să vândă arme Rusiei fără acordul Chinei, relatează The Guardian, potrivit news.ro.
UPDATE 7 septembrie, ora 8.40: Ucrainenii vor primi și mai multă muniție cu dispersie, dar le este cu adevărat de ajutor?
Imaginile cu trupele rusești care se retrag dintr-un sat din Ucraina sub focul focului lasă puține îndoieli cu privire la impactul munițiilor cu dispersie. Soldați fugind de o constelație de cel puțin o duzină de explozii în jurul lor. Un vehicul blindat mergând cu viteză pe un drum înainte de a fi lovit într-o cascadă de erupții simultane care sărează terenul din jur, scrie New York Times.
UPDATE 7 septembrie, ora 8.20: Rușii atacă dezlănțuit la granița cu România: românii filmează dronele Shahed/ Video
Trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu drone asupra regiunii ucrainene Odesa, în zona portului Izmail, în noaptea de miercuri spre joi, o persoană fiind rănită în timpul bombardamentelor. Portul Izmail se află la mică distanță de România, pe celălalt mal al Dunării.
UPDATE 7 septembrie, ora 08.00 - Radu Tudor: Un avion american a verificat zona din România unde au căzut dronele rusești
Analistul militar, jurnalistul Radu Tudor, dezvăluie faptul că un avion al SUA a survolat zonele din România unde au căzut dronele rusești, dar au supravegheat și atacurile Rusiei asupra portului Ismail, din Ucraina.
Avionul american în cauză execută misiuni de monitorizare NATO pe teritoriul României, pe tot flancul estic și în special în bazinul Mării Negre, a arătat Radu Tudor, miercuri seară, la Antena 3 CNN.
UPDATE 7 septembrie, ora 07.50 - Presa rusă jubiliează - `În NATO a început panica din cauza atacului strategic al Forțelor Armate Ruse`
Loviturile rusești asupra obiectivelor strategice de pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, membră a NATO, au provocat panică, informează observatorii publicaţiei britanice Express, citaţi de RIA Novosti, relatează Rador.
"Atacurile dronelor rusești în apropierea granițelor Alianței Nord-Atlantice au provocat o panică" - se arată în material.
UPDATE 7 septembrie, ora 06.25 - Furnizarea de muniţie cu uraniu sărăcit forţelor ucrainene provoacă reacţii dure: Rusia acuză SUA de 'lipsă de umanitate'
Ambasada Rusiei în Statele Unite a denunţat miercuri furnizarea de muniţie cu uraniu sărăcit promisă de Washington pentru Kiev, calificând acest viitor ajutor "un semn clar de lipsă de umanitate", relatează AFP, citat de Agerpres.
"Decizia administraţiei americane de a trimite muniţie cu uraniu sărăcit Kievului este un semn clar de lipsă de umanitate", a criticat pe Telegram ambasada Moscovei, subliniind riscurile legate de "norii radioactivi în mişcare" provocaţi de exploziile acestor arme.
UPDATE 7 septembrie, ora 05.05 - Zelenski dezvăluie ucrainenilor cererile sale adresate la Summitul celor Trei Mări de la București
Preşedintele Volodimir Zelenski le-a spus ucrainenilor în discursul video de miercuri seara că a fost zi dificilă, din cauza atacului rusesc de la Kostiantinivka, în care au căzut victime zeci de civili, dar totodată a fost şi o zi plină de evenimente în plan diplomatic, menţionând între altele summitul celor Trei Mări găzduit de România, despre care a spus că reuneşte „o regiune mare, care este una dintre sursele puterii europene”, scrie news.ro.
Zelenski a transmis condoleanţe familiilor celor care au murit în atacul din piaţa centrală de la Kostiantinivka şi a spus că este recunoscător tuturor celor din lume care au condamnat „această din urmă manifestare a răului rusesc” şi care sprijină Ucraina şi poporul ucrainean.
UPDATE 7 septembrie, ora 04.40 - Macron nu poate accepta ideea ca drapelul Rusiei să fie arborat la Jocurile Olimpice de la Paris
Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că "drapelul Rusiei nu poate fi arborat la Jocurile Olimpice de la Paris" deoarece Rusia "nu îşi are locul într-un moment în care comite crime de război", potrivit unui interviu acordat cotidianului L'Equipe şi publicat miercuri seara, relatează AFP, citat de Agerpres.
Întrebat despre prezenţa posibilă a atleţilor ruşi la nivel individual, şeful statului francez a răspuns: "Doresc ca aceasta să fie o decizie în conştiinţa lumii olimpice (...) nu este statul gazdă cel care trebuie să decidă ceea ce trebuie să facă CIO (...) am încredere deplină în Thomas Bach", preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional.
UPDATE 7 septembrie, ora 03.55 - Europarlamentar din Polonia acuză Ucraina de rea-credinţă
Deschiderea pieţei europene pentru produsele ucrainene "a fost un gest unilateral de bunăvoinţă din partea Uniunii, nu o obligaţie legală bilaterală", a declarat miercuri un eurodeputat membru al partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jacek Saryusz-Wolski, care a acuzat Kievul de rea-credinţă, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.
"Exceptările de la plata taxelor vamale pentru cerealele ucrainene în UE sunt un privilegiu unilateral, limitat în timp şi revocabil acordat Ucrainei", a amintit eurodeputatul polonez, în timp ce guvernul de la Kiev insistă pe lângă Comisia Europeană să respingă cererea statelor UE vecine cu Ucraina de a prelungi restricţiile asupra importului unor produse agricole ucrainene, restricţii ce expiră pe 15 septembrie.
UPDATE 7 septembrie, ora 02.05 - Liderii statelor prezente la summitul Inițiativei celor Trei Mări și-au reiterat angajamentul în sprijinul Ucrainei
România şi-a atins obiectivele la summit, a declarat președintele Klaus Iohannis și a precizat că în cadrul reuniunii au fost reconfirmate două obiective permanente ale Inițiativei: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunea celor Trei Mări și restul Uniunii Europene, respectiv creșterea contribuției regionale a Inițiativei în procesul de consolidare a legăturilor transatlantice, scrie Rador.
Discuțiile au vizat în principal trei domenii-cheie de cooperare: transport, energie și digital. La întrevederea de la București, Grecia a devenit cea de-a 13-a țară membră a Inițiativei celor Trei Mări, iar Ucraina și Republica Moldova au obținut calitatea de state asociate.
UPDATE 7 septembrie, ora 01.10 - Cronologia unei gafe istorice: Cum au negat instituțiile din România prăbușirea unei drone rusești în România
Subiectul dronei ruseşti căzute pe teritoriul României a debutat luni, când surse ucrainene au transmis pentru Reuters că două drone ruseşti au căzut pe malul românesc al Dunării, informaţia fiind susţinută ulterior de declaraţii oficiale ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko şi ale şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba.
Oficialii români, de la ministrul Apărării, la cel de Externe şi preşedintele Klaus Iohannis, au dezminţit categoric acest incident. Cu toate acestea, miercuri, ministrul Apărării a ieşit şi a confirmat că în judeţul Tulcea ”s-au găsit bucăţi care pot fi dintr-o dronă”. Nu este clar la acest moment dacă bucăţile găsite provin de la alte atacuri sau au legătură cu cele invocate luni de autorităţile de la Kiev.
UPDATE 7 septembrie, ora 01.00 - Imagini inedite cu secretarul de stat american la Kiev - Ce au făcut Blinken și Dmitro Kuleba: S-a lăsat cu glume despre mahmureală / VIDEO
Imagini inedite cu secretarul de stat american la Kiev - Ce au făcut Blinken și Dmitro Kuleba: S-a lăsat cu glume despre mahmureală
Aflat într-o vizită de consolidare a sprijinului american pentru Ucraina, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken s-a oprit miercuri la un McDonald's din Kiev împreună cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, iar cei doi diplomaţi au făcut, în prezenţa reporterilor, glume despre mahmureală, conform news.ro.
