Premium
Oleksii Neijpapa, comandantul marinei militare ucrainene, a declarat că podul Kerci din Crimeea, cunoscut drept podul lui Putin, va fi distrus până la sfârșitul acestui an. "Zilele podului se apropie de sfârșit. Nu cred că mai trebuie să așteptăm mult - anul acesta cu Cine va fi noul șef al armatei ucrainene
siguranță", a declarat el într-un interviu, conform New Voice of Ukraine.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din UcrainaIsraelul intensifică loviturile asupra Rafah; Blinken a încheiat turneul sperând încă într-un acord privind ostaticii
UPDATE 8 februarie, ora 19.47:
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunţat joi înlocuirea foarte popularului comandant-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, după ce acesta din urmă a avut mai devreme o discuţie cu preşedintele Volodimir Zelenski, care a declarat că a sosit momentul efectuării unor schimbări în conducerea armatei, dar doreşte ca Zalujnîi să rămână în "echipa sa", relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Detalii aici
UPDATE 8 februarie, ora 18.35: Valeri Zalujni a fost înlăturat de la șefia armatei ucrainene: Volodimir Zelenski a făcut anunțul
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că s-a întâlnit cu Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, cu care a discutat despre reînnoirea conducerii Forțelor Armate și i-a propus "să rămână în echipă".
UPDATE 8 februarie, ora 17.40: Marea Britanie spulberă visul frumos al Ucrainei: 'Nu ar trebui să se aștepte la asta!'
Ambasadorul britanic la NATO consideră că Ucraina nu ar trebui să se aștepte la progrese la următorul summit în ceea ce privește aderarea în cadrul alianței, informează Politico.
UPDATE 8 februarie, ora 14.40: Israelul intensifică loviturile asupra Rafah; Blinken a încheiat turneul sperând încă într-un acord privind ostaticii
Armata israeliană şi-a intensificat joi loviturile împotriva oraşului Rafah, accentuând temerile legate de soarta a peste un milion de palestinieni blocaţi în această localitate din extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, în timp ce continuă negocieri pentru un nou armistiţiu, transmite AFP.
Joi, Ministerul Sănătăţii al Hamas a anunţat un nou bilanţ de 27.840 de persoane ucise, în majoritate femei, copii şi adolescenţi, în Fâşia Gaza, dintre care 130 în ultimele 24 de ore, şi de 67.317 răniţi.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a încheiat joi turneul regional prin noi discuţii cu responsabili israelieni, pledând încă o dată pentru un acord care să permită eliberarea de ostatici deţinuţi de Hamas.
Binken susţine o propunere privind un nou armistiţiu în luptele din Gaza după cel de o săptămână în noiembrie trecut care a permis eliberarea a 105 ostatici - 80 israelieni - şi, de partea cealaltă, a 240 de prizonieri palestinieni.
Însă miercuri seară, cu câteva ore înainte de întâlnirea cu secretarul de stat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a părut să respingă orice concesie în negocierile în vederea unui armistiţiu, ordonând armatei să 'pregătească' o ofensivă asupra Rafah, unde sunt masaţi sute de mii de palestinieni refugiaţi de război.
În noaptea de miercuri spre joi, în sudul Fâşiei, mai ales la Rafah, au avut loc bombardamente mortale, au indicat martori şi surse spitaliceşti.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a prevenit că un eventual asalt asupra Rafah 'va amplifica exponenţial ceea ce este deja un coşmar umanitar'.
'În ce priveşte Rafah (...) Israelul are (...) obligaţia de a face tot posibilul pentru a se asigura că civilii sunt protejaţi şi au acces la ajutorul de care au nevoie', a declarat Blinken miercuri după întâlnirea cu Netanyahu.
Blinken a abordat problema ostaticilor - în număr de 132, potrivit Israelului - joi dimineaţă cu Benny Gantz şi Gabi Eisenkot, doi foşti şefi ai armatei israeliene care s-au alăturat cabinetului de război al lui Netanyahu şi sunt consideraţi moderaţi în cel mai dreapta guvern din istoria ţării.
În acest turneu, Blinken a susţinut o propunere de armistiţiu elaborată de responsabili din SUA, Qatar şi Egipt la sfârşitul lui ianuarie, căreia Hamas i-a răspuns punând condiţii, pe care Netanyahu le-a respins cu putere miercuri.
Blinken a fost totuşi de părere miercuri seară că rămâne 'loc' pentru a negocia un acord cu privire la ostatici şi un al doilea armistiţiu după cel din noiembrie.
Blinken şi-a încheiat consultările în Israel cu o întrevedere cu principalul lider al opoziţiei, fostul premier Yair Lapid, care a salutat implicarea secretarului de stat. 'Societatea israeliană în ansamblul său este determinată să facă se întoarcă ostaticii şi să eradicheze Hamas. Acestea nu sunt obiective contradictorii şi nu îl vom abandona pe niciunul', a scrie Lapid ulterior într-un mesaj pe X.
Noi negocieri, mediate de Egipt şi Qatar şi care includ participarea unor responsabili ai Hamas, sunt prevăzute joi la Cairo.
UPDATE 8 februarie, ora 14.00: Scholz cere UE şi SUA să "facă mai mult" pentru a ajuta Kievul împotriva agresiunii ruse
Cancelarul german Olaf Scholz a cerut joi Statelor Unite şi Uniunii Europene să "facă mai mult" pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva războiului de agresiune rus, relatează AFP.
Şeful guvernului german a făcut aceste declaraţii înainte de a pleca spre Washington, unde urmează să se întâlnească vineri cu preşedintele american Joe Biden.
"Trebuie să găsim o modalitate pentru a face mai mult împreună", le-a spus el jurnaliştilor pe aeroportul din Berlin, apreciind drept "insuficient" ajutorul decis până acum şi în condiţiile în care un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev este blocat de câteva luni în Congresul SUA.
Uniunea Europeană a aprobat recent, nu fără dificultăţi, un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro până în 2027 pentru Ucraina, după ce Ungaria a renunţat să se mai opună.
"A sosit momentul în care trebuie să facem ceea ce este necesar, şi anume să dăm împreună Ucrainei posibilitatea de a se apăra şi, în acelaşi timp, să transmitem un semnal clar preşedintelui rus (Vladimir Putin): că nu trebuie să mizeze pe faptul că sprijinul nostru este în scădere", a subliniat liderul german.
"Mesajul pe care trebuie să-l transmitem împreună în zilele şi săptămânile următoare este că (sprijinul nostru) va dura atât timp cât va fi necesar şi că va fi suficient de important" pentru a permite Kievului să răspundă, a insistat Scholz.
Germania, al doilea cel mai important contributor la ajutorul acordat Ucrainei după Statele Unite, a dublat practic bugetul pentru sprijinul său militar, la peste 7 miliarde de euro în acest an, iar cancelarul Scholz continuă să-i îndemne pe partenerii săi europeni să-şi intensifice eforturile, subliniind că ţara sa nu poate duce totul pe umerii săi.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a insistat miercuri ca Uniunea Europeană să crească rapid livrările de obuze de artilerie, indispensabile Kievului pentru a contracara atacurile ruse, în timpul unei vizite la Kiev a şefului diplomaţiei UE, Josep Borell.
El a deplâns, de asemenea, situaţia "confuză" din SUA, unde Congresul nu reuşeşte de mai multe luni să voteze o nouă tranşă de ajutor crucial pentru Kiev în faţa invaziei ruse.
UPDATE 8 februarie, ora 12.00: Ambasadorul rus la București anunță dacă Rusia intenționează să atace România. 'Nişte consecinţe trebuie prevăzute'
UPDATE 8 februarie, ora 10.20: Germania naționalizează o mare companie din Rusia: rușii au fost chemați la discuții
UPDATE 8 februarie, ora 09.20: Sperma congelată a militarilor ucraineni ucişi va putea fi folosită post-mortem. Legea a fost adoptată de Rada Supremă
UPDATE 8 februarie, ora 06.00: Reacția Kremlinului după interviul lui Putin acordat fostului prezentator de la Fox News, Tucker Carlson
Kremlinul a confirmat miercuri că Vladimir Putin i-a acordat un interviu prezentatorului de televiziune american Tucker Carlson marți. Acesta reprezintă primul interviu acordat de liderul rus unui jurnalist american după invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape doi ani, relatează Reuters, citat de news.ro.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a fost de acord cu interviul lui Carlson deoarece abordarea fostului prezentator Fox News diferă de raportarea "unilaterală" a conflictului din Ucraina de către multe instituţii de presă occidentale.
UPDATE 8 februarie, ora 02.40: Emisarul lui Vladimir Putin are un mesaj ironic pentru România: 'Felicitări!'
De cel puţin trei ori în cursul anului 2023, MAE român, la cererea Ministerului Apărării, a transmis Ambasadei ruse la Bucureşti „protestul ferm” pentru că drone sau fragmente din drone de model rusesc ar fi căzut în mod necontrolat pe teritoriul României, în Delta Dunării, provenind de la lovirea unor infrastructuri portuare din Ucraina, dar ambasadorul Valeri Kuzmin spune că nu i-a fost prezentată nicio dovadă „concludentă” în acest sens şi a menţionat că aşa s-a întâmplat şi în urmă cu câţiva ani, când autorităţile române au acuzat o navă rusă că a intrat în apele teritoriale româneşti.
„De cel puţin trei ori în cursul anului 2023, MAE român, la cererea Ministerului Apărării, a prezentat Ambasadei ruse proteste ferme sub pretextul că drone sau fragmente din drone de model rusesc au căzut în mod necontrolat pe teritoriul României în Delta Dunării.
UPDATE 8 februarie, ora 02.15: Schimbare de strategie: Generalii ruși au ordonat bombardarea masivă a complexului militar-industrial ucrainean
Rusia şi-a axat atacul masiv cu drone şi rachete efectuat miercuri dimineaţă în Ucraina asupra companiilor complexului militar-industrial ucrainean care produc rachete, obuze şi drone, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia EFE, conform Agerpres.
"Forţele armate ale Rusiei au desfăşurat un atac grupat cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune şi aparate aeriene fără pilot împotriva companiilor complexului militar-industrial al Ucrainei care produc drone acvatice, sisteme de rachete de coastă antinavă, rachete pentru lansatoare multiple şi substanţe explozive", semnalează o notă a ministerului rus.
