Premium
Rusia a lansat atacuri cu drone şi rachete care au vizat infrastructuri civile şi critice în zone extinse din Ucraina, au anunţat, duminică, Forţele Aeriene de la Kiev, citate de Reuters. Rusia a atacat regiunea centrală Poltava cu două rachete balistice lansate din sistemul de rachete balistice Iskander şi trei rachete sol-aer deasupra regiunii Doneţk, în est. Atacul a avut loc asupra unei fabrici din oraşul Kremenciuk, declanşând un incendiu.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 29 ianuarie, oea 22:08: Misiunea NATO în sprijinul Ucrainei: Vizita Secretarului General la Washington
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început luni la Washington o serie de întâlniri axate pe continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina pentru ca aceasta să poată face invaziei ruse, potrivit AFP, conform Agerpres.
Stoltenberg a fost primit dimineaţa de şeful Pentagonului, Lloyd Austin, înainte de a purta discuţii după-amiază cu şeful diplomaţiei, Antony Blinken, şi cu consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan.
Marţi, secretarul general al NATO este aşteptat în Congres pentru a se întâlni cu responsabili republicani şi democraţi care negociază pas cu pas un acord privind un nou pachet bugetar pentru Ucraina.
După ce a livrat Kievului arme în valoare de zeci de miliarde de dolari de la începutul războiului, administraţia preşedintelui Joe Biden a rămas fără fonduri la sfârşitul anului 2023. Preşedintele a cerut Congresului să aprobe o finanţare suplimentară de aproximativ 61 de miliarde de dolari, dar negocierile cu republicanii s-au împotmolit.
Sub presiunea dreptei, noul pachet de ajutor militar este negociat în paralel cu măsuri privind imigraţia, într-un moment în care numărul de imigranţi care traversează frontiera cu Mexicul atinge niveluri record.
Acordul în curs de negociere în Congres "este de fapt un acord bun pentru că, folosind o fracţiune din bugetul militar american, am reuşit să aducem prejudicii, să distrugem într-un mod important armata rusă", a declarat duminică Jens Stoltenberg la Fox News, adăugând: "aşa că trebuie să continuăm".
Un alt subiect de discuţie vizează aderarea Suediei la NATO, în condiţiile în care doar un singur membru al Alianţei, Ungaria, mai trebuie să ratifice aderarea, după ce Turcia a dat undă verde săptămâna trecută.
În schimbul ratificării de către Turcia, guvernul american a aprobat vineri seara vânzarea de avioane de luptă F-16 către Ankara în valoare totală de 23 de miliarde de dolari.
În acelaşi timp, Washingtonul a aprobat vânzarea a 40 de avioane F-35 către Grecia pentru 8 miliarde de dolari. Atena şi Ankara sunt ambele membre NATO.
UPDATE 29 ianuarie, ora 21:56: Decizie uriașă! Rusia anunță că va institui o zonă aeriană interzisă: Nervii au cedat după atacuri repetate
Ministerul rus al Energiei a propus restricţionarea zborurilor deasupra instalaţiilor energetice ruseşti, a relatat luni cotidianul Vedomosti, după o serie de atacuri care au avut loc în această lună asupra infrastructurii petroliere ruse, lovituri care au fost puse pe seama Ucrainei. Inclusiv luni a avut loc un astfel de atac, relatează Reuters.
UPDATE 29 ianuarie, ora 19:16: Conflictul se intensifică: Cel puţin trei civili ucişi în Doneţk de o rachetă ucraineană
O rachetă ucraineană trasă luni asupra oraşului Doneţk controlat de ruşi în estul Ucrainei a ucis cel puţin trei civili, a anunţat Aleksei Kulemzin, primarul instalat de Rusia, citat de Reuters.
Imagini neverificate circulând pe reţelele sociale arătau o maşină în flăcări şi ceea ce păreau a fi două cadavre întinse pe o stradă.
Reuters nu a putut verifica imediat declaraţia lui Kulemzin.
La rândul său, agenţia France Presse îl citează pe şeful ocupaţiei ruse a regiunii, Denis Puşilin, anunţând că cel puţin trei persoane au fost ucise şi alte trei rănite luni într-un atac ucrainean asupra Doneţkului, marele oraş din Donbas aflat sub controlul ruşilor.
"Potrivit datelor preliminare, trei persoane au fost ucise în bombardamentele inamice ale cartierului Kalininski din Doneţk cu (lansatoarele de rachete multiple sovietice) Grad", a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Potrivit responsabilului citat, care a oferit puţine detalii în această etapă, "alţi trei civili" au fost "uşor răniţi" în acest atac ucrainean care "a avariat două clădiri rezidenţiale şi cel puţin trei infrastructuri civile".
Într-un video postat pe reţelele sociale de un jurnalist al televiziunii ruse, trei cadavre puteau fi văzute întinse lângă maşini carbonizate, notează AFP.
Alături, o clădire pe care erau arborate steagul Rusiei şi cel al autoproclamatei Republici Populare Doneţk (DNR), rămăsese fără ferestrele de la parter.
Situat la aproximativ douăzeci de kilometri de linia frontului, oraşul Doneţk a intrat sub controlul separatiştilor proruşi în 2014 şi de atunci este bombardat regulat de armata ucraineană.
Pe 21 ianuarie, o lovitură ucraineană asupra Doneţkului a provocat cel puţin 27 de morţi şi 25 de răniţi, unul dintre bilanţurile cele mai ridicate în acest oraş după februarie 2022.
În ajunul Anului Nou, patru persoane au fost ucise în Doneţk şi alte treisprezece rănite, inclusiv jurnalişti, potrivit autorităţilor regionale instalate de Moscova.
UPDATE 29 ianuarie, ora 17:40: Zelenski anunță că Europa se pregătește să dea fatala Ucrainei: Din cauza problemelor din SUA, finanțarea scade!
Europa nu va putea să se descurce singură în ceea ce priveşte ajutorul militar şi financiar pentru Ucraina dacă SUA ar renunţa sau ar amâna asistenţa acordată Kievului, consideră preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, citat luni de EFE.
UPDATE 29 ianuarie, ora 17:22: Moscova revendică capturarea unei aşezări în regiunea Harkov, Kievul dezminte
Armata rusă a declarat luni că a preluat controlul asupra unei aşezări ucrainene în regiunea Harkov (nord-est), dar Ucraina a dezminţit, cele două armate luptând pentru fiecare metru pătrat pe un front care rămâne în mare parte static de peste un an, potrivit AFP, potrivit Agerpres.
Localitatea Tabaivka din "regiunea Harkov a fost eliberată", a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
Este vorba de un cătun situat la aproximativ 30 km de oraşul Kupiansk, zonă în care forţele ruse sunt în ofensivă încă din vară.
Dar armata ucraineană a dezminţit mai devreme această cucerire, înainte de declaraţiile oficiale ale autorităţilor ruse, întrucât ştirea începuse să circule cu o zi înainte pe canalele de Telegram.
"Inamicul pretinde că a capturat Tabaivka, dar acest lucru nu este adevărat", a declarat la televiziunea ucraineană Volodimir Fitio, un purtător de cuvânt al forţelor terestre ale Ucrainei.
"La ora actuală, se dau lupte în continuare acolo", a adăugat el.
În ultimele săptămâni, Moscova a revendicat capturarea mai multor mici localităţi în estul şi nord-estul Ucrainei.
Pe 21 ianuarie, Rusia a declarat că a preluat sub control un alt cătun din regiunea Harkov, unde locuiau 45 de locuitori înainte de începerea invaziei în februarie 2022. Acesta se află la circa 3 km sud-est de Tabaivka.
Aceste anunţuri ilustrează duritatea luptelor în zonă, chiar şi pentru controlul unor aşezări atât de mici.
Trupele Moscovei ocupaseră o parte considerabilă a regiunii de frontieră Harkov la începutul invaziei lor în Ucraina în februarie 2022. În toamna aceluiaşi an, armata rusă a fost forţată să se retragă din această zonă în urma unei contraofensive fulger ucrainene.
În mare, linia frontului rămâne aproape neschimbată din toamna anului 2022, în timp ce mult-aşteptata contraofensivă ucraineană nu a dus la rezultatele scontate.
Kremlinul, încurajat, prezintă acest eşec al forţelor ucrainene ca pe o victorie.
Mai ales că Ucraina, care duce deja lipsă de muniţii, trebuie să facă faţă ezitărilor din partea aliaţilor săi occidentali, din ce în ce mai puţin dispuşi să aloce finanţări generoase pentru ajutorul militar destinat Kievului.
În acelaşi timp, armata ucraineană a anunţat luni că încearcă să-şi "lărgească" capul de pod pe malul stâng al fluviului Nipru, ocupat de armata rusă în sudul ţării, în pofida atacurilor intense ale inamicului asupra acestei poziţii, notează AFP.
"Forţele de apărare ucrainene continuă eforturile pentru lărgirea capului de pod pe malul stâng al fluviului Nipru în regiunea Herson", a comunicat luni dimineaţă Statul Major al armatei în buletinul său zilnic cu privire la evoluţia situaţiei pe front.
"În pofida pierderilor importante, inamicul continuă să încerce să determine unităţile noastre să se retragă de pe poziţiile pe care le ocupă", adaugă Statul Major, raportând "opt operaţiuni de asalt ruseşti eşuate" cu o zi în urmă.
Forţele ucrainene - în special două brigăzi de infanterie marină - încearcă de mai multe luni să-şi consolideze poziţiile pe malul stâng al fluviului Nipru în regiunea Herson, în timp ce linia frontului rămâne în mare parte fixă de la sfârşitul anului 2022, iar ruşii sunt în ofensivă în mai multe zone din est.
Ucrainenii au reuşit în special să stabilească poziţii în apropierea satului Krînki şi le menţin cel puţin din octombrie. Potrivit analiştilor, acest punct este important în vederea pregătirii pentru viitoare operaţiuni mult mai însemnate.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA, consemna vineri lupte în apropiere de Krînki, constatând totodată absenţa unor "schimbări confirmate" în acest sector al frontului.
Într-o nouă serie de atacuri aeriene în cursul nopţii de duminică spre luni, Rusia a tras asupra Ucrainei opt drone explozive, o rachetă balistică de tip Iskander şi trei rachete S-300, au afirmat la rândul lor pe Telegram forţele aeriene ucrainene.
Cele opt drone au fost doborâte în sudul, centrul-est şi vestul ţării, la sute kilometri depărtare de linia frontului, conform sursei citate de AFP.
PDATE 29 ianuarie, ora 15.00: Opțiunea nucleară: UE va sabota economia Ungariei dacă Budapesta blochează ajutorul pentru Ucraina
Uniunea Europeană va sabota economia Ungariei în cazul în care Budapesta blochează acordarea unui nou ajutor pentru Ucraina la summitul blocului care are loc săptămâna aceasta, arată un plan confidenţial elaborat de Bruxelles, citat de Financial Times, relatează luni agenţia Reuters, potrivit Agerpres.
UPDATE 29 ianuarie, ora 14.45: Kremlinul a declarat că Rusia nu are cu cine să vorbească în Ucraina
Rusia a fost și rămâne gata pentru negocieri cu Ucraina, dar ea nu are cu cine discuta - Kievul și-a interzis să poarte negocieri cu rușii, în vreme ce Federaţia Rusă răspunde la cererile diferitelor țări în legătură cu disponibilitatea sa, a declarat jurnaliștilor Iuri Ușakov, consilier pentru probleme internațioanle al președintelui Rusiei. "Nu, nu este adevărat. Noi răspundem la cererile diferitelor țări în legătură cu disponibilitatea noastră, spunem că noi am fost pregătiți de la bun început și nu noi am întrerupt aceste negocieri, noi suntem gata și acum, dar nu avem cu cine vorbi, pentru că partea ucraineană și-a interzis singură să poarte negocieri cu rușii", a spus Ușakov, referindu-se la chipurile "semnalele" pe care, potrivit mass-media occidentale, le dă Rusia negocierilor de pace cu Ucraina.
UPDATE 29 ianuarie, ora 11.05: VIDEO – Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia a fost atacată cu drone
Rafinăria Slavneft-YANOS din Yaroslavl (Rusia) a fost atacată cu drone. Anunțul a fost făcut de guvernatorul regiunii Yaroslavl, Mikhail Evrayev.
"Sistemul de război electronic (EW) al rafinăriei de petrol Slavneft-YANOS a împiedicat un atac cu drone. Agențiile de aplicare a legii și serviciile speciale lucrează la fața locului", a scris Evraiev pe canalul său Telegram. El a adăugat că nu au existat victime și nici incendii.
UPDATE 29 ianuarie, ora 08.03: România importă masiv ceapă din Ucraina. Moldovenii nu mai făceau față solicitărilor pieței românești
Ucraina a început să exporte ceapă în România, ţară care, anterior, importa în mod activ acest produs din Republica Moldova.
"Românii cumpără ceapă din Ucraina deoarece stocurile acestui produs în Republica Moldova au început să scadă, iar prețurile au crescut" - a explicat Fedir Ribalko, un consultant internațional pentru fructe și legume, comerț și logistică, relatează Glavkom citat de Rador Radio România.
UPDATE 29 ianuarie, ora 07.30: Dezinformarea este elementul-cheie al războiului hibrid
Dezinformarea este elementul-cheie al războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova și va reprezenta o provocare în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024 și 2025. Este opinia mai multor experți din Republica Moldova și România, potrivit cărora propaganda rusă se menține în spațiul informațional al Republicii Moldova și are menirea de a readuce țara în sfera de influență rusă, notează IPN preluat de stiripesurse.md
Analistul de politică externă, Mihai Isac, spune că odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale dezinformarea ia amploare. Propaganda se manifestă, inclusiv, prin intermediul unor imagini video fake care au menirea de a știrbi imaginea președintelui Maia Sandu.
UPDATE 29 ianuarie, ora 07.25: Zelenski este o raritate: a început să sărăcească, de când este președinte
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a publicat duminică declaraţia de avere pe 2021 şi 2022, care arată că veniturile liderului de la Kiev au scăzut, relatează The Kyiv Independent, informează News.ro.
Potrivit datelor de pe site-ul preşedinţiei ucrainene, fluxul de bani al familiei liderului a scăzut în 2022 comparativ cu 2021 cu 1,8 milioane grivne (UAH), adică 47,500 dolari.
UPDATE 29 ianuarie, ora 03.00: Armata ucraineană: Rusia a trimis în Marea Neagră două submarine înarmate cu rachete Kalibr
Armata rusă a trimis în Marea Neagră două submarine înarmate cu până la opt rachete de croazieră de tip Kalibr, raportează, duminică, Forțele de Apărare "Sud" din Ucraina, conform Rador Radio România.
Armata ucraineană precizează că Rusia are în Marea Neagră opt nave aflate în serviciu de luptă. În acest context, militarii îi îndeamnă pe cetățeni să fie atenți la semnalele de avertizare aeriană şi să se îndrepte rapid spre adăpost, în caz de pericol.
