Premium
Presa rusă acuză că Moldova va urma modelul ucrainean și va începe prigoana împotriva ortodocșilor care țin de Patriarhia Moscovei
Conducerea moldoveană gravitează spre România, iar clerul - spre Rusia, susține presa rusă.
La Chișinău, pe 28 iulie anul acesta, a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Imnului României.
Sărbătoarea a avut loc în incinta Muzeului Național de Istorie al Republicii Moldova și a fost organizată de Asociația moldovenească YUFest. "Ziua Imnului Național al României este un bun prilej de a ne aminti de tradițiile, cultura, valorile din comunitatea românească. Deșteaptă-te române!" - au scris coordonatorii evenimentului pe rețelele de socializare. Pe site-ul organizației pot fi găsite informații că proiectul "Imnul, simbol al unității românești" a fost finanțat de Departamentul Român pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), relatează Nezavisimaia Gazeta citat de Rador.
Pe 13 iulie, același Departament a semnat Protocolul de cooperare cu Patriarhul Român Daniel.
Printre părțile participante la încheierea documentului se numără și Mitropolitul Petru (Păduraru), șeful Mitropoliei Basarabiei aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române (BORom). Portalul Patriarhiei Române menţionează că tocmai reprezentanții Mitropoliei Basarabiei, cu sprijinul DRRM, au fost cei care "au elaborat mai multe proiecte legate de promovarea identității spirituale, culturale și naționale a românilor din Basarabia".
"Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova contribuie la implementarea politicii statului român, îndreptată spre consolidarea limbii, culturii, religiei, spiritualității și istoriei comune, care stă la baza relațiilor României cu Republica Moldova și acționează pentru întărirea legăturilor, precum și păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice și culturale, lingvistice și religioase a cetățenilor Republicii Moldova. În acest sens, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova sprijină activitățile comunităților româneşti din Republica Moldova și acordă acestora finanțare gratuită și alte mijloace de sprijin financiar, respectând principiile liberei concurențe, eficienței, transparenței și tratamentului egal" - se subliniază în protocol. Printre punctele acordului se numără construcția, repararea, conservarea și îmbunătățirea bisericilor aflate sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei; sprijinul pentru evenimente culturale și proiecte educaționale pentru comunitățile românești din Republica Moldova.
Protocolul a fost întocmit la câteva luni după ce președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat o lege, conform căreia limba română devine limba de stat a republicii. Anterior, aceasta a promis că "țara va adera la UE înainte de 2030".
La sfârșitul lunii iunie, premierul României, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizită la Chișinău. La încheierea vizitei sale în republică, el a declarat jurnaliştilor: "Nu am senzația că am venit într-o vizită oficială la Chișinău. Simt că am venit acasă. Și nu la un frate mai mare sau mai mic, ci la un frate geamăn". Pe 22 iulie, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a efectuat într-o vizită de răspuns la București. Printre altele, el a participat la ceremonia de sărbătorire a zilei de naștere a Patriarhului Daniel, care l-a primit cu amabilitate.
Pe fondul unui schimb bilateral atât de strâns, pe 26 iulie, consilierul pentru comunicare al ministrului de externe al Republicii Moldova, Igor Zaharov, a anunțat că autoritățile au decis expulzarea mai multor diplomați și reprezentanți ai personalului tehnic al Ambasadei Rusiei. Începând cu 5 august, Departamentul consular al Ambasadei își va suspenda activitatea.
Faptul că președintele Republicii Moldova urmează în mod deliberat o politică anti-rusă se discută în republică încă de la alegerea lui Sandu la președinție din 2020.
Campania de "anulare a Rusiei" a afectat nu numai sfera economică și socială, ci și cea spirituală. Încă la sfârșitul lunii mai a acestui an, Maia Sandu a numit drept "agent al influenței ruse" Mitropolia Moldovenească de la Chișinău, care se definește ca o Biserică Ortodoxă Moldovenească autonomă sub omoforul Patriarhului Moscovei. Desigur, nu a existat nicio interdicție directă, dar toate tratamentele preferințiale din partea autorităților actuale sunt primite de Mitropolia Basarabiei a BORom.
Imediat după acuzațiile Maiei Sandu la adresa Mitropoliei de la Chișinău a Bisericii Ortodoxe Ruse, concurentul acesteia Petru (Păduraru) a făcut apel la moldoveni "la unitate și hotărâre în susținerea căii europene a Republicii Moldova".
Pe 29 iunie, pe site-ul Mitropoliei Basarabiei a apărut un anunț conform căruia aceasta este gata să accepte în jurisdicția sa "toți clericii și credincioșii, care doresc să fie sub omoforul Bisericii Neamului". În mesaj se subliniază că "decretele date de Mitropolia Chișinăului (structură religioasă de apartenenţă rusă) asupra membrilor Mitropoliei Basarabiei nu au nicio valoare și sunt acte administrative, care nu afectează starea spirituală a celor care vin la Biserica-Mamă, Patriarhia Română". "În acest sens, trebuie să precizăm că schimbarea jurisdicţiei canonice este un act legal, garantat de legislația Republicii Moldova" - asigură site-ul Mitropoliei.
Câteva zile mai târziu, pe portal a apărut o nouă declarație "cu privire la necanonicitatea structurii Bisericii Ruse", în care se subliniază: "Mitropolia Chișinăului, structura de ocupaţie bisericească a Patriarhiei Moscovei, continuă să dezinformeze opinia publică, falsificând adevărul, distorsionând realitatea și prezentând trunchiat sau tendențios aspecte istorice sau canoane ale bisericii. Această situație denotă reflexe imperiale, teama de a pierde puterea de influență în societate, opacitatea la adevăr, inadecvarea la procesele sociale de desovietizare și incapacitatea de a conduce un dialog constructiv în interesul Ortodoxiei.
Această publicație a clerului basarabean i-a revoltat pe unii politicieni din Republica Moldova.
Fostul președinte al țării, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a publicat, la 19 iulie, o scrisoare deschisă în care a îndemnat la "eforturi comune pentru împiedicarea amestecului extern în valorile spirituale sacre pentru popor". "Am fost profund revoltat de declaraţia așa-zisei Mitropolii a Basarabiei conform căreia, se pare, Mitropolia Moldovei este o "structură de ocupație", iar slujitorii acesteia sunt agenți ai serviciilor speciale ruse. Consider aceasta nu doar un act lipsit de etică, necreștin, nu doar o încercare de a insulta sfinții părinți și credincioși, ci și o provocare deliberată, grosolană, cu caracter politic. Pentru mine este evident că aceasta este o nouă etapă, poate cea mai periculoasă, a războiului moral și psihologic real declanșat împotriva statului și poporului moldovean" - a subliniat Voronin.
În apărarea Mitropoliei Chișinăului s-au poziţionat și credincioșii Autonomiei Găgăuze a Republicii Moldova.
"Pentru găgăuzi, atacurile Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova sunt inacceptabile" - a declarat deputatul Adunării Populare din Găgăuzia, Viktor Petrov, la jumătatea lunii iunie. "Biserica Ortodoxă din Republica Moldova se află în grija Patriarhiei Moscovei. Găgăuzii, care se află de asemenea în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse, se opun cu fermitate unor asemenea atacuri asupra Patriarhiei Moscovei și a Mitropoliei Republicii Moldovei" - a declarat acesta.
Cu toate acestea, relaţiile autorităților găgăuze cu conducerea Republicii Moldova s-au complicat acum.
La 19 iunie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat drept neconstituțional partidul de opoziție "Şor". Anterior, la mijlocul lunii martie, candidata "Şor" Evghenia Guţul a câştigat alegerile de şef al autonomiei găgăuze. Ea a preluat funcția pe 19 iulie, dar nu a fost invitată la ședința Guvernului republicii, care a avut loc pe 26 iulie. De asemenea, reprezentanții conducerii centrale au refuzat să participe la investirea lui Guțul din cauza apartenenței sale la partid. Președintele Parlamentului și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), de guvernământ, din Republica Moldova, Igor Grosu, chiar a numit-o pe Guțul drept "reprezentant al bandelor".
Se știe că, prin religie, Guțul este ortodoxă. Găgăuzia încă în secolul al XIX-lea a trecut în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse.
În anul 1998, în cadrul Bisericii Ortodoxe Moldovene, a fost constituită Episcopia Cahul și Comrat, la baza căreia se află credincioşii găgăuzi. În luna aprilie a acestui an, fostul bașcan (șef) al Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, i-a înmânat Mitropolitului Chișinăului și al întregii Moldove Vladimir (Cantarean) cel mai înalt premiu al Găgăuziei - Ordinul "Găgăuz Yeri".
Este de remarcat faptul că nici pe site-ul eparhiei Găgăuze, nici pe portalul oficial al Mitropoliei Chișinăului, nu există condamnări la adresa Mitropoliei Basarabiei. Ultima dată când mitropolitul Vladimir (Cantarean) a făcut vreo declarație a fost în urmă cu șase luni. Atunci acesta a fost nevoit să se justifice în fața politicienilor moldoveni pentru vizita sa în Rusia. În luna octombrie 2022, acesta a vizitat Moscova și Lavra Sfintei Treimi din Serghiev de lângă Moscova. "Cu binecuvântarea Patriarhului Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, la ectenia specială de după rugăciunile pentru Sfânta Rusie, s-au făcut rugăciuni pentru sănătatea președintelui rus, V.V. Putin" - informa atunci site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei. Această informaţie a provocat scandal în Republica Moldova. Lui Cantarean i s-a cerut nu numai să condamne operațiunea militară specială a Forțelor Armate ale Rusiei, ci și să iasă de sub omoforul Patriarhului Moscovei. De atunci, Mitropolitul Chișinăului preferă să stea departe de politică.
Cantarean va împlini pe 18 august 71 de ani. Mai are cel puțin patru ani până la pensie.
Pe 21 iulie acesta a sărbătorit 34 de ani de serviciu ierarhic. Din anumite motive, Patriarhul Kirill nu l-a felicitat cu această dată. Posibil din cauza faptului că data nu este rotundă sau poate dintr-un alt motiv. Se pare că mitropolitul Vladimir nu a participat la Conferința Episcopală, care a avut loc pe 19 iulie la Lavra Sfintei Treimi din Serghiev.
Nu există nicio informaţie despre această întâlnire pe site-ul Mitropoliei. Anterior, în mass-media proguvernamentală moldovenească a apărut o informaţie conform căreia, la începutul lunii iulie, în timpul unei vizite la Chișinău, secretarul de stat pentru culte al Guvernului României, Ciprian Vasile Olinici, "a vizitat biroul Mitropoliei Moldovei, unde s-a întâlnit cu Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al Întregii Moldove". Detaliile convorbirii nu au fost dezvăluite, însă, există presupuneri că Olinici ar fi putut încerca să-l convingă pe Cantarean "să înceapă un dialog privind trecerea Mitropoliei Moldovei sub protectoratul Patriarhului Român".
"Mitropolitul Vladimir este o figură cu multă experiență" - a asigurat prim-vicepreședintele Centrului pentru Tehnologii Politice, Aleksei Makarkin, pentru secţia "NG-Religie". "Este o figură experimentată nu numai în sfera bisericească, ci și în cea politică, întrucât conduce de multă vreme Biserica Ortodoxă Moldovenească și are o vastă experiență în relațiile cu diverse guverne moldovenești. Au fost atât comuniști, cât și liberali acolo în diferiți ani și a lucrat cu toată lumea" - a spus acesta.
"Acum sarcina mitropolitului Vladimir este să treacă, după cum se spune, printre valuri. Pe de o parte, Biserica moldovenească este foarte conservatoare. Este una dintre cele mai conservatoare părți ale Bisericii Ortodoxe Ruse, iar tot ce ține de influența europeană provoacă o respingere destul de puternică în rândul multor reprezentanți ai Bisericii moldovenești. Pe de altă parte, există factorul românesc, iar situația istorico-bisericească de acolo este foarte dificilă.
În Republica Moldova există jurisdicții ortodoxe paralele, dar aici sunt păstrate relațiile cu Biserica Română. Multă vreme, statul moldovenesc a acordat tratament preferențial tocmai Bisericii Ortodoxe Moldovenești a Patriarhiei Moscovei ca biserică majoritară. În primul rând, din motive politice, deoarece aceasta este majoritatea alegătorilor, iar statul nu a vrut să se certe cu ei" - a menționat politologul. "Poziția mitropolitului Vladimir în raport cu statalitatea moldovenească a fost întotdeauna foarte prudentă. Acum nici el nu vrea să poziționeze Biserica Moldovei ca fiind legată de Moscova, dar atât el, cât şi credincioșii nu vor să părăsească BORus. Prin urmare, trebuie să manevreze" - notează Makarkin.
În același timp, continuă interlocutorul "NG-Religie", este puțin probabil ca "scenariul ucrainean" al separării bisericii naționale de Biserica Ortodoxă Rusă să fie posibil la Chișinău în viitorul apropiat.
"Statul, cel puțin deocamdată, nu înaintează astfel de cerințe. Acolo este o altfel de situație și este mai dificilă pentru susținătorii apropierii maxime de Occident. Chiar și Maia Sandu însăşi, care nu ar fi împotrivă dacă Republica Moldova ar intra în NATO, a spus că nu poate face asta, pentru că populația este împotrivă.
Nu este clar ce se va întâmpla în continuare, în special, la alegerile prezidențiale din 2024, cine va câștiga și care va fi alinierea. Mai mult, în Republica Moldova nu există nicio interdicție pentru partidele pro-ruse, în special, socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii lui Vladimir Voronin, majoritatea cărora sunt adepți ai Bisericii Ortodoxe Moldovene.
Partidul "Şor", interzis în republică, de altfel, nu a fost în mod deosebit strâns legat de Mitropolia Chișinăului. Iar găgăuzii, liderul cărora a devenit acum Evghenia Guţul, au o atitudine negativă faţă de apropierea de România şi sunt orientaţi spre Rusia. Prin urmare, guvernul Republicii Moldova nu poate face presiuni asupra bisericii la fel de mult ca autoritățile ucrainene" - a conchis expertul.
