Premium
Este însă o zi tristă a culturii naţionale, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, la Radio România Actualități.
„Noi suntem obişnuiţi cu această cultură vie, tangibilă, suntem obişnuiţi să-i vedem pe scriitori, pe artişti, pe făcătorii de cultură faţă în faţă, să dialogăm cu ei şi să le vedem culoarea feţei, culoarea ochilor, emoţiile. Eu nu spun că în viitor digitalizarea nu va cuceri tot mai mult spaţiu în viaţa noastră, dar deocamdată nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Mi-ar plăcea mult de tot ca de Ziua Culturii Naţionale să comunicăm suflet de la suflet. De aceea spuneam că este o zi tristă, fiindcă este prima oară când o sărbătorim aşa şi nu cred că este bine, nu-i bine să ne grăbim sub pretextul digitalizării şi să ne îndepărtăm unii de alţii.
Misiunea dascălilor ar trebui un pic schimbată şi schimbarea acestei misiuni depinde şi de dascăli, dar depinde şi de autorităţi. Dascălul în lumea de astăzi, de la învăţător până la profesor universitar, nu se bucură de respectul cuvenit, în condițiile în care educația este de multe ori considerată o Cenușăreasă și a bugetelor, și și a vieții publice. Prin urmare, dacă educația ar fi privită ca un domeniu fundamental al unei societății civilizate, dacă dascălul ar avea un prestigiu ridicat, poate că și-ar lua în calcul mai bine misiunea pe care o are de a transmite mesajele cele mai frumoase, mai armonioase, mai bune. Eminescu nu se mai poate preda așa cum s-a întâmplat acum 50, sau 60 sau 70 de ani. Lumea e dinamică. Trăim într-o societate în care se dărâmă statui și se interzic cărți, din păcate.
Da, da. Paratigma întreagă trebuie schimbată. Eminescu e contemporanul nostru, cu condiția să-l facem inteligibil pentru un tânăr, un elev, un adolescent de la acest început de mileniu trei. Să nu mă înțelegeți greșit. Nu trebuie schimbat Eminescu. Eminescu e așa de armonios încât va rămâne valabil atâta vreme cât acest pâmânt al României va trăi. Dar Eminescu se poate prezenta și într-un fel bătrânesc, static, neatractiv, și se poate prezenta și într-un mod excepțional, utilizând mijloacele acestea moderne, vizuale, auditive. Iar tinerii sunt convins că vor fi sensibili, pentru că ceea ce ne transmite Eminescu în ideile sale esențiale e etern valabil. Nu ține de un timp anume sau de un spațiu anume.
Citește și: Scandalos! Iulian Bulai a luat-o razna! Se folosește de imaginea marelui poet Mihai Eminescu
Eu plec de la premisa că această cultură universală nu există în sine, ci doar prin sintezele, reunirile culturilor naționale. Firește, există culturi care au pătruns mai bine în universalitate, în întreaga lume și altele, în primul rând, datorită unor limbi de circulație mai restrânsă au pătruns ceva mai puțin. Și apoi să știți că depinde și de mărimea popoarelor. Un popor cu 200 de milioane de reprezentanți are șanse mai mari să producă oameni de cultură extraordinară decât un popor foarte mic. Dar asta nu înseamnă că există culturi superioare și culturi inferioare. Mie îmi place, apropo de limbă, să dau exemplu unui studiu, și sociologic, dar foarte adânc din punct de vedere al metodelor științifice prin care limba română este între primele 15-20 de limbi de pe pământ în conformitate cu vreo 15 criterii. Limba noastră, deci din vreo şase, şapte mii de limbi, a reușit să își cucerească un loc până acum în lume și ar fi foarte important, de sărbătoarea culturii naționale să putem spune că limba română, în care ne scăldăm în fiecare zi ca oameni de cultură, e mesajul nostru spre lume. Nu dispreț, nu cuvinte, să zicem, amestecate foarte tare, pentru că limba română are capacitatea să primească și neologisme, dar are în sine un mesaj așa de frumos, în termeni atât de actuali, chiar dacă au fost folosiţi şi de cronicarii moldoveni din secolul XVII, încât n-avem dreptul să o disprețuim în niciun fel și nici să o expunem unor primejdii. Veghea asupa limbii române...
Da, și vă spun și de ce. Poate până în secolul XIX n-a avut nevoie. Poporul acesta și-a făcut limba și a dus-o mai departe, de la ciobanul care cântă în Miorița din fluier și până la intelectualul cel mai rafinat. Dar astăzi, și limbile, ca și pământul se pot polua. Poluarea cu neologisme nu-i foarte primejdioasă. Pe mine mă deranjează poluarea cu erori, și aici școala are un rol esențial, familia mai întâi, care trebuie să fie în mare grijă față de copilași, față de tineri, față de adolescenți, și familia de azi nu prea mai are timp să aibă grijă de copii, nici mamele nu mai sunt libere ca odinioară, dar societatea în primul rând. Limba trebuie protejată, pentru a nu ne trezi cu o păsărească, pentru a nu ne trezi cu SMS-uri în care un cuvânt să fie reprezentat printr-o consoană și ca să nu ne trezim că acest fenomen devine generalizat, pentru că atunci armonia limbii se pierde și, într-adevăr, atunci nu-l vom mai înţelege nici pe Eminescu, nici pe Alecsandri, nici pe Slavici.
Și în acest an suntem în aula Ateneului Român, din păcate fără public. Am înregistrat mesajele academicienilor, ale colegilor mei, academicianul Eugen Simion, care a introdus această sărbătoare în calendar și a academicianului Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii, iar după discursuri, care vor fi scurte, va fi un concert simfonic cu muzică internațională și românească, de la Enescu până la Bartók și Beethoven, și această înregistrare, din păcate, repet, nu nu e vorba de o emisiune față în față, va fi transmisă de către Televiziunea Română astăzi”, a explicat Ioan Aurel Pop
.
