Premium
Primul Muzeu al Pogromului din România şi Muzeul Teatrului Evreiesc, reunite în cadrul Casei Muzeelor, au fost inaugurate luni la Iaşi, în prezenţa a zeci de persoane, între care s-a aflat şi unul dintre puţinii supravieţuitori ai Pogromului din vara anului 1941, Iancu Ţucărman, care a rememorat ororile petrecute în acest loc în urmă cu 79 de ani, anunță AGERPRES.
Clădirea de pe strada Alecsandri nr. 6 - care începând de astăzi are destinaţie culturală şi adăposteşte Muzeul Pogromului, prima instituţie de acest fel din ţară, şi Muzeul Teatrului Evreiesc - în urmă cu 79 de ani adăpostea Chestura de Poliţie.
"Pe 30 iunie 1941, am ajuns în această curte care era a unei instituţii care în mod normal avea sarcina să îi apere pe oameni de rele, Chestura Poliţiei Iaşi. Atunci am fost aduşi cu un scop care din păcate nu a făcut şi nu face cinste acestui oraş minunat cu frumuseţile lui naturale, cu viaţa culturală deosebit de importantă, cu universităţi de renume, şcoli de renume muzical, medical şi care, din păcate, a fost învăluit într-un nor negru în perioada Pogromului", a relatat Iancu Ţucărman.
Citește și: Negocierile PSD - Pro România stagnează. Gabriela Firea: Nu vreau ca PSD să facă sacrificii pentru mine
Cu voce calmă, domoală, plină de durere şi resemnare, bătrânul şi-a amintit de vara toridă de acum 79 de ani şi a rememorat clipele de groază prin care a trecut atunci când era doar un adolescent.
"Aduşi aici am fost obligaţi să stăm culcaţi la pământ. Am impresia că acest gard nu exista, pentru că exista un copac, care pe atunci avea vreo 10 ani, după câte îmi amintesc, lângă care am stat din ziua a doua, de duminică seara până luni, când am fost urcaţi în trenuri. Deci, unul dintre aceşti copaci are la ora actuală 90 de ani. În acelaşi timp, nu ştiu dacă lăţimea acestei intrări a fost una atât de mare cât e acum, dar în partea pe care am intrat cât şi acolo în spate, unde era un gard, erau două mitraliere îndreptate către cei care ar fi vrut să escaladeze gardul sau să iasă pe poartă. Toţi cei care au încercat să escaladeze gardul au fost împuşcaţi. La intrare, erau pe ambele părţi câte cinci-şase persoane, poliţişti, cu bâte în mână. Celor care aveau 'norocul' să fie loviţi la ceafă, le curgea sângele imediat, cădeau şi imediat se făcea un şuvoi de sânge care a trebuit să fie şters a doua zi", a povestit Iancu Ţucărman.
Circa 14.000 de evrei au fost masacraţi în timpul Pogromului de la Iaşi.
"Ceea ce vreau să subliniez este ceea ce înseamnă poziţia unor personalităţi cu răspunderi identice de acum 79 de ani şi acum. Iată că acum ne aflăm în acea curte nenorocită de acum 79 de ani transformată într-un muzeu datorită unei gândiri umane, unei gândiri care ne face să aducem mulţumiri celui care a avut acest gând. Această idee măreaţă de a transforma o casă a Pogromului într-o Casă a Muzeelor va rămâne în istorie", a spus Iancu Ţucărman.
Monumentul istoric de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6 are o suprafaţă construită de 1.160 metri pătraţi şi o suprafaţă totală desfăşurată de 3.988 metri pătraţi. În trecut, în acest imobil a funcţionat Revista "Viaţa Românească" şi tot aici a fost din 1934 sediul Chesturii de Poliţie din Iaşi. Între 28 şi 30 iunie 1941, mii de evrei au fost aduşi în curtea Chesturii şi împuşcaţi. Supravieţuitorii au fost duşi la gară, urcaţi şi înghesuiţi în vagoanele pentru vite, care aveau ferestrele şi uşile blocate. În "trenurile morţii", care au circulat până la Podu Iloaiei, Târgu Frumos sau Călăraşi cu viteză redusă, şi-au pierdut viaţa peste 13.000 de evrei. Trenul care a ajuns pe 30 august 1941 la Călăraşi, în care se aflau aproape o mie de supravieţuitori, s-a întors înapoi la Iaşi.
La inaugurarea Casei Muzeelor au fost prezenţi reprezentanţi ai mediului cultural şi academic ieşean, Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", consilierul prezidenţial Andrei Muraru, care a transmis mesajul Preşedintelui României, şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Iaşi, parlamentari.
Muzeul Pogromului de la Iaşi este organizat de Muzeul Literaturii Române Iaşi în parteneriat cu Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Aici vizitatorii vor putea vedea colecţii unicat de fotografii, manuscrise şi obiecte din timpul Pogromului, unul dintre cele mai violente episoade din istoria evreilor din România.
Tot în cadrul Casei Muzeelor se află şi Muzeul Teatrului Evreiesc unde sunt expuse fotografii, documente, afişe, programe de sală, schiţe de decoruri şi elemente de decor. La Iaşi a fost înfiinţat, în 1876 de către Avram Goldfaden, primul teatru profesionist din lume în limba idiş.
În clădirea care se află Casa Muzeelor în toamnă vor fi amenajate şi deschise pentru public şi alte muzee şi expoziţii. În cadrul Muzeului Junimii, va fi reconstituită atmosfera din perioada 1863 - 1885 şi vor fi expuse obiecte de epocă ce au aparţinut junimiştilor. Totodată, vor fi amenajate încăperi dedicate perioadei paşoptiste, literaturii române din Basarabia. De asemenea, în sălile special amenajate cu vitrine şi simeze publicul va putea vedea expoziţii de cărţi religioase, de cărţi vechi, manuscrise, scrisori, fotografii, printre care unele din copilăria scriitorilor români.
