Timişoara rămâne, la încheierea anului de Capitală Europeană a Culturii, cetatea învăluită în parfumul perioadei Belle Epoque

Timişoara rămâne, la încheierea anului de Capitală Europeană a Culturii, cetatea învăluită în parfumul perioadei Belle Epoque, când lumea bună a oraşului crăiesc voia palate ca în Capitala Coroanei, Viena, şi luxul Parisului, iar în prezent, la "Masa Primarului" din restaurantul Lloyd încă vin personalităţi care discută probleme ale urbei, despre afaceri, politică sau cultură.

Între impozantele clădiri ridicate la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, Palatul Lloyd, opera arhitectului ungar Lipot (Leopold) Baumhorn, construit între 1910-1912, este un reper al oraşului de pe Bega atât prin istoria, cât şi prin arhitectura sa, prevăzut din construcţie cu o cafenea la parter, inaugurată în anul 1926, care s-a impus de la început ca un superlativ al localurilor din Timişoara şi de dincolo de graniţă.

Aici, în muzica ambientală de 'cafe concert', marii negustori şi oameni de afaceri, politicieni şi invitaţi ai primarului luau masa şi discutau despre bursă ori alte probleme importante ale vremii, iar primarul avea o masă rezervată permanent, unde venea cu oficiali.

Pentru angajaţii de azi ai restaurantului Lloyd a rămas memorabil "meniul Tito", preparat pentru Nicolae Ceauşescu şi omologul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Josip Broz Tito, care după o partidă de vânătoare, la Pişchia, au luat masa în acest local.

"A fost un meniu de glorie, pe măsura localului. Pentru unul dintre preparate, reţeta cerea printre ingrediente pepene galben, dar care nu se găsea în România acelor ani. Şi atunci, urgent, două MIG-uri au plecat în Grecia să aducă doi pepeni galbeni. Cei doi şefi de stat au servit un consome de fazan, carne de vânat, ouă de prepeliţă. De la început, în restaurantul Lloyd exista o masă a primarului, unde acesta venea mai ales pentru a discuta afaceri cu oficiali importanţi din ţară sau din străinătate. În orice restaurant respectabil din Occident este la fel şi azi, fie că vorbim despre Paris, Viena, Budapesta sau Londra", a relatat, pentru AGERPRES, Mădălina Cătălina, specialistul Lloyd în organizarea evenimentelor.

"Este o locaţie încărcată de istorie, în care mai găsim piese originale, cu vitralii originale, parte din oglinzile veneţiene, candelabrele, mobilierul, marmura, lambriurile. Veneau aici generali, primari, oficiali, iar în spaţiul compartimentat, mesele erau aşezate în funcţie de statutul social şi funcţii. În restaurant nu intra decât elita oraşului: foştii primari ai vremii Carol Telbisz, Josef Geml, Stan Vidrighin, generalii Gheorghe Domăşnean, Coriolan Băran, Coriolan Drăgulescu", a adăugat ea.

Au fost documentate în presa vremii articole care menţionau vizite ale Caselor Regale.

Totodată, mareşalul August von Mackensen şi-a făcut aici cartierul general, iar dezbaterile Comisiei de la Paris privind împărţirea teritoriului Banatului s-au ţinut în restaurantul Lloyd.

Au trecut pragul localului, ca invitaţi, toate vedetele teatrului şi ale operei româneşti, iar nume ca Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horaţiu Mălăele sau Marcel Iureş sunt şi azi oaspeţi ai localului.

"Marele ziarist ceh Egon Erwin Kisch a fost oaspetele nostru. În interbelic, radioul local avea ca program de seară transmisia spectacolelor muzicale de la Lloyd. Camil Petrescu prefera o masă mai retrasă şi se pare că aici a scris piesa 'Suflete tari'. În anul TM2023, în Cartea de onoare a restaurantului au semnat diplomaţi ai Ambasadei SUA, zeci de diplomaţi străini. Pe noi ne apreciază, azi, mai mult străinii decât românii noştri. Ei sunt fascinaţi de arhitectura noastră, de elementele vintage", a spus Mădălina Cătălina.

În anul Capitalei Europene a Culturii - TM2023, restaurantul a avut pentru oaspeţi şi "meniul Brâncuşi", în care fiecare componentă era numită după o operă a artistului, cu preparate fusion inspirate de Oltenia, dar gătite cu tehnică franţuzească.

Astfel, "Masa Tăcerii" era surprinsă culinar prin tartine cu piept de gâscă afumată pe pat de mămăligă prăjită şi dulceaţă de prune afumate; "Măiastra în văzduh" a fost o terină de foie gras cu dulceaţă de ceapă roşie şi merişoare, crispat de praz, piure de mango; "Poarta Sărutului" a fost închipuită printr-un meniu cu file de păstrăv parfumat cu ghimbir şi ierburi aromatice, gătit la aburi, preparate de cartofi cu turmeric şi pătrunjel, sos de lămâie şi portocale; "Regele Regilor" a oferit Tournedo Rossini însoţit de foie gras, trufe negre şi buchet de legume, iar "Cuminţenia Pământului" a fost un mousse de ciocolată belgiană, blat cu păstârnac şi coulis de zmeură cu anason şi piper roz. Toate, într-o prezentare impresionantă.

"Masa Primarului" există şi astăzi în Restaurantul Lloyd, iar edilul-şef al Timişoarei, Dominic Fritz, la "Masa Lisabona", l-a avut în acest an ca invitat, între alţii, pe preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

"La restaurantul Lloyd, am luat prânzul cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cu mai mulţi ambasadori, cu primari din oraşe înfrăţite sau din alte comunităţi. Îmi place gustul puternic al mâncărurilor româneşti: aperitivele româneşti, zacusca şi salata de vinete sunt delicii pentru mine şi am mâncat de câteva ori salată de vinete, pe care am notat-o ca fiind foarte gustoasă. Străinii sunt, de asemenea, curioşi să încerce preparatele româneşti, sunt curioşi de povestea Palatului şi sunt captivaţi, în acelaşi timp, de imaginea Pieţei Victoriei. Fiecare oraş mare are un restaurant emblematic, cu tradiţie. Important este să fie un loc cu o bucătărie care nu rămâne pe loc, ci unde la reţete tradiţionale se adaugă gusturi noi", a punctat, pentru AGERPRES, primarul Dominic Fritz.