DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Top ȘTIINȚĂ: Care sunt cele mai importante DESCOPERIRI din luna noiembrie

oameni de stiinta

Cunoaşterea ştiinţifică se diversifică continuu. Zi de zi pe fluxurile de ştiri ajung informaţii cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers şi spaţiul cosmic, despre Pământ şi biosferă, despre istorie şi arheologie sau despre mediu. Agerpres prezintă o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii noiembrie.

VIDEO - Liviu Dragnea, mesaj neașteptat de 1 Decembrie: eu am încredere!


Spaţiu 
La jumătatea lunii noiembrie Luna a oferit un spectacol celest inedit, fiind mai aproape de Terra, mai mare şi mai luminoasă decât a fost vreodată în ultimii aproape 70 de ani. Fenomenul, care a fost denumit de NASA ''super-extra-Luna'', a constat în producerea concomitentă a două fenomene astronomice - faza de lună plină se suprapune cu momentul în care astrul, a cărui orbită este uşor eliptică, se află cel mai aproape de Terra. Luna a fost mult mai luminoasă şi mai mare decât în mod obişnuit. ''O super-Lună poate fi cu până la 14% mai mare şi cu 30% mai luminoasă decât o Lună obişnuită la perigeul său'', potrivit NASA. 

În emisfera nordică a planetei Marte se află un uriaş depozit subteran de gheaţă care conţine tot atâta apă ca şi Lacul Superior, cel mai mare dintre Marile Lacuri din America de Nord, conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani şi publicat în a treia săptămână a lunii noiembrie în Geophysical Research Letters. Stratul de gheaţă, care se întinde o suprafaţă mai mare decât statul New Mexico, este acoperit de un strat de sol de unu până la zece metri. Din acest motiv reprezintă o posibilă resursă substanţială pentru viitorii astronauţi care vor explora Planeta Roşie, susţin membrii echipei de cercetători. Stratul oscilează în grosime între 80 şi 170 de metri şi este format în proporţie de 50 până la 85% din apă îngheţată, restul fiind roci şi particule mai mici. Cercetătorii, conduşi de Cassie Stuurman din cadrul Institutului de geofizică al Universităţii din Texas, au analizat observaţiile din regiunea marţiană Utopia Planitia realizate de aşa-numitul Shallow Radar (SHARAD, radar de suprafaţă), instrument aflat la bordul navei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) a NASA.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Națională: O țară prosperă, demnă și unită/ VIDEO


Tehnologie 
Societatea olandeză controversată Mars One, care vrea să trimită oameni pe Marte în termen de zece ani, a prezentat la jumătatea lunii noiembrie primul său concept de combinezon marţian care ar trebui să le permită coloniştilor să efectueze sarcinile necesare pentru supravieţuirea lor în condiţii "extrem de dificile". Combinezonul, care ar urma să "utilizeze la maximum resursele marţiene", ar urma să fie compus din elemente interschimbabile, să împiedice pătrunderea radiaţiilor şi să poată fi adaptat pentru mai multe mărimi. De asemenea, scopul conceptului este de a reduce la maximum şi de a uşura mentenanţa combinezonului. Mars One pregăteşte prima sa misiune fără echipaj uman pentru 2018. 

Oamenii de ştiinţă din Statele Unite au dezvoltat un dispozitiv flexibil microfluidic ce se lipeşte cu uşurinţă de piele şi măsoară nivelurile de transpiraţie indicând totodată modul în care corpul răspunde la exerciţiile fizice, au anunţat cercetătorii în a doua parte a lunii noiembrie. Dispozitivul poate analiza în timp rapid elemente-cheie precum nivelurile de acid lactic, de glucoză sau pH-ul şi îl pot informa pe utilizator dacă ar trebui să îşi schimbe sau să îşi modifice activitatea, ar putea ajuta în viitor şi la diagnosticarea şi monitorizarea afecţiunilor. Cercetătorii susţin că dispozitivul le permite utilizatorilor să îşi monitorizeze starea de sănătate fără a mai fi nevoie de probe de sânge. Plasturele subţire şi flexibil, ce măsoară doar câţiva centimetri, conţine circuite integrate şi necesită baterii, putând fi conectat direct la un smartphone printr-o conexiune wireless. 

Planeta 
Vulcanul bolivian Cerro Uturuncu, care se ridică din Altiplano, un platou alpin înalt din Anzii Cordilieri, are la baza sa, adânc în crusta terestră, un uriaş rezervor de apă, conform unei descoperiri anunţate în a doua săptămână a lunii noiembrie de o echipă de geologi de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie). "Este probabil de două ori mai multă apă decât ne-am fi aşteptat", potrivit lui Jon Blundy, geolog la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, unul dintre autorii acestei descoperiri. Masa vâscoasă de sub platoul Altiplano şi de sub vulcanul Cerro Uturuncu este în proporţie de aproximativ 10% lichidă, iar 10% din masa acestui lichid este reprezentată de apă. Măsurată în funcţie de proporţia moleculelor de apă din amestecul care compune această masă vâscoasă, apa reprezintă aproximativ 25% din volumul de rocă topită, fapt care explică nivelul ridicat de conductivitate electrică identificat. Întreaga pungă de magmă are aproximativ 500.000 de kilometri cubi, conform lui Blundy. Această apă a ajuns în subteran după ce placa tectonică Nazca a pătruns sub placa tectonică sud-americană. Vulcanul Cerro Uturuncu nu a mai erupt de aproximativ 250.000 de ani şi deocamdată nu se ştie dacă şi când ar putea redeveni activ. 

Cercetători de la Universitatea din Munchen au publicat un studiu în a doua parte a lunii noiembrie, în revista Nature Plants, în care au demonstrat că o specie de furnici din Insulele Fiji, arhipelag din sudul Oceanului Pacific, se comportă ca nişte veritabili agricultori, semănând şi fertilizând seminţele a cel puţin şase specii de plante, pe care le culeg şi le utilizează drept hrană. Este pentru prima dată când se demonstrează că aceste insecte cultivă şi plante. Numită Philidris nagasau, această specie de furnici adună seminţele a şase tipuri de Squamellaria - o plantă endemică pentru insulele Fiji - pe care le depozitează în mici crăpături din arbori. Squamellaria este o plantă epifită, care supravieţuieşte utilizând alte plante drept suport, însă fără a le parazita. Oamenii de ştiinţă au observat că plantele Squamellaria sunt complet dependente de furnici pentru fertilizare şi că fiecare colonie de furnici se ocupă de cultivarea a zeci de plante Squamellaria în acelaşi timp, iar culturile se întind de multe ori pe mai mulţi copaci alăturaţi. Această asociere datează de trei milioane de ani, cu mult înainte ca omul să devină agricultor, acum circa 10.000 de ani, conform cercetătorilor. 

Istorie şi Arheologie 
Un oraş şi un cimitir vechi de peste 7.000 de ani, din Prima Dinastie din Egiptul Antic, au fost descoperite, în sudul provinciei Sohag (Egipt), a anunţat, în a patra săptămână a lunii noiembrie, ministrul egiptean pentru antichităţi. În oraşul străvechi trăiau oficiali de rang înalt şi constructori de morminte. Descoperirea aduce noi informaţii despre Abydos, unul dintre cele mai vechi oraşe din Egiptul Antic. Dovezile arheologice au fost găsite la 400 de metri de templul lui Seti I, un memorial din Noul Regat Egiptean, astăzi în Luxor. Până în prezent, arheologii au adus la lumină colibe, rămăşiţe de ceramică şi unelte din fier, precum şi 15 morminte imense, unele dintre ele mai mari decât cele ale regilor din Abydos. ''Dimensiunea mormintelor descoperite în cimitir este mai mare în anumite cazuri decât cea a mormintelor regale din Abydos datate din timpul Primei Dinastii, ceea ce dovedeşte importanţa oamenilor îngropaţi acolo şi rangul lor înalt în societatea în timpul acestei ere timpurii a istoriei Egiptului Antic. 

Medicină 
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Michigan din Statele Unite au reuşit să transplanteze cu succes mini-plămâni obţinuţi în laborator în şoareci imunodeprimaţi, conform studiului publicat în a doua săptămână a lunii noiembrie în ''eLife''. Reuşita cercetătorilor este descrisă drept un potenţial instrument de studiere a bolilor de plămâni deoarece organele dezvoltate în laborator oferă un model uman pentru testarea unor noi medicamente, pentru înţelegerea funcţionării genelor, pentru a genera ţesut transplantabil şi pentru studierea afecţiunilor umane complexe precum astmul. Autoarea principală a studiului, Briana Dye, de la Departmentul de Biologie Celulară şi Biologie Evolutivă din cadrul Universităţii Michigan, a folosit mai multe căi de semnalizare implicate în creşterea celulelor şi formarea organelor pentru a determina celulele stem - celulele principale ale corpului uman - să fabrice plămâni în miniatură. ''În doar opt săptămâni, ţesutul transplantat avea structuri de căi aeriene sub formă de tub similare cu cele adulte'', potrivit cercetătoarei Briana Dye. 

O echipă de cercetători portughezi de la Universitatea Coimbra a descoperit noi mutaţii care provoacă Sindromul Leigh, o boală foarte rară care afectează mai ales copiii. Descoperirea, anunţată în a doua săptămână a lunii noiembrie, a fost posibilă graţie identificării a două mutaţii genetice, dintre care una era complet necunoscută. În acest studiu, desfăşurat de-a lungul a patru ani, cu ajutorul a doi pacienţi care suferă de Sindromul Leigh, cercetătorii au descoperit "un deficit al enzimei ciclooxigenaza (COX) şi alteraţii ale genei SURF1". Echipa de la Universitatea Coimbra a identificat mutaţii genetice care produc acest sindrom la peste 20 de gene diferite. O familie din Iordania care şi-a pierdut cei doi copii (unul de şase ani iar celălalt de şase luni) din cauza acestui sindrom s-a supus unor analize şi s-a descoperit că mama este purtătoarea unor mutaţii ale genei mitocondriale, responsabilă pentru boala neurologică.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.