Premium
„A avut dreptate Marx?”. Săptămânalul german de stânga Der Spiegel inaugurează anul 2023 afișând pe copertă o versiune ecologică și tatuată a părintelui comunismului. Publicația germană își propune să studieze disfuncționalitățile capitalismului, un sistem care „nu mai aduce beneficii suficiente oamenilor” pentru a justifica menținerea lui, conform Le Courierre International.
„Prea multe lucruri nu mai funcționează”, asigură săptămânalul german. „Globalizarea se face în bucăți, luând cu ea modelul economic german. Comunitatea internațională se blochează în blocuri rivale, inflația mărește și mai mult decalajul dintre bogați și săraci și ne-am ratat aproape toate țintele climatice.”
În epoca „policrizelor” – pentru a folosi termenul istoricului britanic Adam Tooze pentru a desemna mecanismele de interacțiune dintre marile probleme ale timpului nostru – mâna invizibilă a pieței nu mai apare ca o soluție miraculoasă, notează titlul. Chiar și în băncile mari sau firmele de consultanță se aud critici.
Spiegel îl citează pe miliardarul american Ray Dalio, care și-a făcut avere în domeniul fondurilor alternative și acum arată cu degetul spre inegalitățile bogăției de pe planetă.
Criza climatică este cel mai grăitor exemplu al problemelor cauzate de capitalism, continuă ziarul german. Acesta preia analiza cercetătorului în filozofie Kohei Saito, conform căreia pericolele actuale de mediu sunt strâns legate de criticile marxiste la adresa capitalismului. În urmă cu mai bine de o sută cincizeci de ani, ne asigură el, Karl Marx identificase deja pericolele acestui sistem pentru planetă.
Japonezul, care a vândut peste jumătate de milion de exemplare din cartea sa Capital in the Age of the Anthropocene (2020, nepublicată în franceză), afirmă că „nu putem împiedica colapsul lumii doar punând în aplicare un sistem post-capitalist. , în care nu ar mai exista creștere, unde productivitatea umană ar fi redusă și unde bogăția ar fi redistribuită în mod țintit”. Cu toate acestea, majoritatea soluțiilor propuse până acum pentru a face față crizei climatice încă fac parte din economia de piață.
Totuși, notează Spiegel , ideile de schimbare a sistemului sunt acum luate mai în serios. Unele companii, precum producătorul elvețian de articole din piele Freitag, refuză deja să se extindă în continuare „pentru că sunt mulțumiți de ceea ce au”, iar pandemia a împins multe state să implementeze politici mai intervenționiste.
Dar reflecții mai aprofundate în jurul criticilor marxiste ar putea fi conduse să se dezvolte și mai mult în anii următori. Pentru că, dacă „critica la adresa capitalismului nu este un fenomen nou”, Covid -19 și războiul din Ucraina i-au dat „o amploare considerabilă”.
