Premium
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a făcut azi la sfârșitul ședinței de guvern câteva precizări în legătură cu Ordonanţa de Urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR.
Vizat de acuzațiile lui Virgil Popescu pentru insolventa Complexului Energetic Oltenia (CEO), a Complexul Energetic Hunedoara (CEH) și închiderea rapida a minelor era Eugen Orlando Teodorovici. Nu îi pronunță numele în cadrul declarațiilor de presă, dar ținta este clară: ”Ministrul finanțelor de la acea vreme este autorul acestei insolvențe!”
”Virgil Popescu: Da, haideți să începem cu ordonanța cu privire la decarbonarea sistemului energetic, o ordonanță care este jalon al Planului Național de Reconstrucție și Reziliență, o ordonanță care își propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic, până în anul 2032. Aș începe și cu un preambul al celor două companii mari, Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara a asigurat, în ultimii 4 - 5 ani de zile, o cantitate foarte mică de energie din sistemul național de producere a energiei electrice, de circa 1%. A fost înființat în 2014, ștergându-i-se toate datoriile, împreună cu ale altor societăți care au fuzionat, iar în 2019 a intrat în insolvență, având datorii de peste trei miliarde de euro, o intrare în insolvență datorată și unui ajutor de stat care a trebuit să fie rambursat, pentru că nu a fost corect în 2015. Ministrul finanțelor de la acea vreme este autorul acestei insolvențe a Complexului Energetic Hunedoara.
La Complexul Energetic Hunedoara, în 2017, guvernul de la acea vreme a pus in aplicare un program de închidere de mine, respectiv la Mina Lonea şi Mina Lupeni; la Mina Lonea trebuia să fie finalizată închiderea la sfârşitul anului 2020, iar la mina Lupeni la sfârşitul anului 2021. Prin această ordonanţă de decarbonare, practic, prelungim perioada de închidere şi punere în siguranţă, pentru că vorbim de o punere în siguranță a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând; prelungirea închiderii celor două mine până în 2026 şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică. Aceasta este propunerea, care este discutată la nivelul Comisiei Europene, urmând să solicităm și un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin Ordonanța decarbonării. În cazul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, care produce circa 18% din energia electrică a României, în anul 2020 a rămas definitivă o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit de către Corpul de Control al Ministerului Energiei, o pagubă - deci şi acolo au fost pagube -de 680 de milioane de lei. A fost schimbată întreaga conducere. La 1 ianuarie 2020, pentru că exista riscul iminent să se producă același lucru ca și la Complexul Energetic Hunedoara, am acordat un ajutor de salvare de peste 240 de milioane de euro pentru achiziția de certificate de emisii de CO2, ulterior transformat în ajutor de restructurare; până acum, odată cu aprobarea ajutorului de restructurare, în ianuarie anul acesta, s-a acordat peste un miliard de euro de la bugetul de stat Complexului Energetic Oltenia pentru achiziția de certificate CO2, pentru a o ține pe linia de plutire în așa fel încât să nu avem probleme cu siguranța sistemului energetic național. Ministerul de Finanțe a fost alături de noi de fiecare dată în toată această perioadă, inclusiv anul acesta, când s-au acordat peste 500 de milioane de euro pentru plata emisiilor de certificate de CO2. Deci vorbim de foarte mulţi bani pe care guvernele din 2020 încoace le-au pompat în Complexul Energetic Oltenia.
Planul de restructurare presupune închiderea etapizată. În această ordonanță, propunem închiderea și conservarea unităților de producție a energiei electrice pentru că observăm în această criză energetică că nu se știe când o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică. De altfel, încă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunțat creșterea producție pe bază de cărbune, s-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia. Dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, o să vedeți o creștere a producției de energie electrică în ultima lună. Eram obișnuiți cu 1.200 MWh, a ajuns și la 1.700 de MWh; deci Complexul Energetic Oltenia funcționează în acest moment aproape de capacitatea maximă de producere a energiei electrice. (...)”, a spus el în cadrul briefingului de presă de după ședința Guvernului din 20 iunie 2022.
Guvernul a adoptat, joi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanţa de Urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anunţă ministerul într-un comunicat oficial. Ministrul Virgil Popescu a afirmat că ordonanţa privind decarbonarea sistemului energetic este jalon în PNRR, care îşi propune să elimine, etapizat, cărbunele din mixul energetic, până în 2032.
Prin proiectul de act normativ se stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, şi măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional.
Se vor retrage din exploatare şi se vor conserva corelat cu punerea în funcţiune a investiţiilor în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie.
La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă şi ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul.
De asemenea, minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea vizitatorilor.
Ordonanţa de Urgenţă stabileşte şi o serie de măsuri de protecţie socială, precum şi măsuri pentru reconversie profesională şi recalificare.
Persoanele care îşi pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecţie socială precum şi măsuri active de combatere a şomajului în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională şi recalificare prevăzute în Planul Naţional de Formare Profesională, precum şi a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziţie Justă şi învăţământ dual.
Având în vedere că operatorii economici cei mai afectaţi de procesul de decarbonizare se află în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creştere a capacităţii serviciilor publice de formare profesională şi recalificare.
Totodată, acestea pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru achiziţia de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operaţional Tranziţie Justă.
În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creşterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecţionare şi specializare, care să fie corelate dinamic şi anticipativ cu cererea de calificări şi specializări preconizate în economia fiecărui judeţ, însoţite de servicii de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă şi de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităţilor economice expuse negativ tranziţiei la neutralitatea climatică
De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înfiinţa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componenţă reprezentanţi ai următoarelor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţii ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Instituţia Prefectului Gorj, Instituţia Prefectului Hunedoara, Instituţia Prefectului Dolj, Instituţia Prefectului Mehedinţi şi Instituţia Prefectului Vâlcea.
Ordonanţa de Urgenţă mai prevede că ”în situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic”.
Şi nu în ultimul rând, este important de reţinut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiţii pentru punerea în operare până în anul 2030 şi a unor noi capacităţi de producere hidroelectrice şi capacităţi energetice nucleare, mai precizează ministerul Energiei.
