Premium
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, după ce a fost audiat de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul "Referendumul", că este nevinovat şi "crede în maturitatea şi înţelepciunea instanţei".
Întrebat dacă se va retrage din viaţa politică în cazul în care va fi condamnat de instanţă, Dragnea a răspuns: "Acum nu avem această situaţie. Neavând această situaţie, nu am ce să comentez".
De asemenea, Liviu Dragnea a fost întrebat de jurnalişti dacă recomandă ca parlamentarii PSD să voteze în favoarea cererii DNA de ridicare a imunităţii senatorului Dan Şova.
"Recomandarea mea este să voteze pentru ridicare. Din păcate, am mai spus-o, din cauza acelei prevederi constituţionale, parlamentarii, care nu sunt nici judecători şi nici procurori, sunt puşi să ia o decizie juridică de importanţă foarte mare pentru destinul unui om. Eu cred că nu noi parlamentarii trebuie să decidem, ci un judecător", a spus Dragnea, explicând că el ar fi de acord şi cu modificarea Constituţiei în legătură cu imunitatea parlamentarilor.
Întrebat ce anume s-a schimbat faţă de prima decizie a Parlamentului când a fost respinsă cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Şova, Dragnea a răspuns: "S-o fi schimbat ceva la noi la partid".
Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai preciza DNA. AGERPRES
