Premium
Se spune că orice lider suprem încearcă să lase moștenire un program pentru care să fie amintit. Cu alte cuvinte, un lider, odată ajuns pe cea mai înaltă poziție în stat, nu-și poate dori mai mult decât să rămână în istoria țării sale. Pentru acest lucru este impetuos necesar un program care doar rostindu-i numele, să te ducă cu gândul la cel care l-a creat.
Klaus Iohannis urmărește și el să-și pună amprenta pe un domeniu vital al României, pentru a nu rămâne în istorie doar pentru surpriza de la prezidențiale din 2014 și, de asemenea, pentru a-și pregăti terenul pentru o nouă candidatură în 2019. Fiind adeptul unui „alt fel de politică”, cu un rol mai degrabă de mediator decât de jucător, chiar și liberalii se pot gândi că din 2019 și-ar dori un președinte care să tragă mai mult cu ei. Pentru a elimina acest risc, Iohannis trebuie să se găsească la finalul anului 2018 pe un val de simpatie solid.
Cine îl mai susține pe Iohannis în 2019?
Președintele trebuia astfel să-și aleagă un domeniu în care să-și implementeze „moștenirea”. Era nevoie de un domeniu cu rezultate dezastruoase în ultimii ani și, în același timp, un domeniu care odată reformat, să nu existe riscul apariției altcuiva care să încerce să culeagă laurii. Din acest motiv, justiția nu putea reprezenta o variantă de luat în seama. Alții au fost cei care au pornit reforma în acest domeniu.
Educația este un sector schingiuit în ultimii ani de atâtea reforme eșuate. Având în vedere și trecutul de profesor al președintelui, decizia de a încerca să-și implementeze propriul program chiar în acest domeniu devenea astfel una firească.
„România educată” este marele pariu al lui Iohannis. Moștenirea primului său mandat și dovada credibilă cu care să-i convingă pe români să-l mai voteze încă o dată. Acel program care rostindu-i numele, vei spune Klaus Iohannis.
„Ca președinte, dincolo de această experiență personală, am asumat educația ca prioritate națională din convingerea profundă că viitorul României este strâns legat de educație. Am considerat că este datoria mea și, în același timp, așteptarea cetățenilor României” declarase președintele, la lansarea Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare.
Programul este gândit în trei pași, ultimul având finalitatea în 2018. Adică fix înainte de a intra în an electoral. Până la acea vreme, „România educată” va trebui să poată asigura un ansamblu de politici și un model de guvernanță în educație și cercetare. Follow up-ul acestui program este reprezentat de transformarea politicilor și a modelului de guvernanță rezultat în obiective de țară, integrate într-o viziune pe termen lung (2018 – 2030).
Pentru ce vrea Klaus Iohannis să fie amintit?
„Intenția Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare este ca centenarul Marii Uniri să ne găsească în prezența unui acord larg al societății și al actorilor instituționali cu privire la sistemul nostru de educație, cu o viziune clară și cu un set de politici în aplicarea ei. Astfel, în 2018, la intrarea României în cel de-al doilea secol de existenţă ca stat modern, putem să lăsăm generaţiilor tinere o fundaţie solidă, pe care să continue construcţia către „România educată”, a declarat președintele.
Cum își dorește Klaus Iohannis să fie amintit?
„Ziua de astăzi, 15 februarie, are și o semnificație simbolică pentru învățământul românesc. Aniversăm 165 de ani de la nașterea lui Spiru Haret. Supranumit și Omul Şcolii, el a mutat reforma învăţământului din sfera politică înspre sfera publică și a avansat ideea că pentru a organiza şi a conduce învăţământul într-un stat trebuie să definim mai întâi nevoile pe care acesta trebuie să le satisfacă. Reformele lui Spiru Haret rămân și astăzi cel mai onest exemplu al modului în care se poate reforma sistemul de învățământ. Ca profesor, am un atașament personal față de acest proiect. Cunosc din interior sistemul, cu bune și mai puțin bune, cu lipsurile lui, dar cunosc mai ales potențialul uriaș pe care îl avem”, a adăugat președintele.
Este de așteptat ca Iohannis să-și pună toate speranțele în acest program. Dacă îi va ieși, posibil să aibă asigurat un nou mandat de președinte. În schimb, dacă „România educată” va reprezenta un eșec, obiectivul celor două mandate de președinte va fi mult mai greu de atins.
Pentru a citi în detaliu despre etapele programului „România educată” intrați aici.
