Premium
Decalajul este "catastrofal" între promisiunile naționale de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerile care trebuie operate pentru a menține creșterea temperaturilor sub pragul de 2°C, a prevenit marți directorul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, cu șase zile înainte de debutul COP23, informează AFP.
"Angajamentele actuale ale statelor abia acoperă o treime din reducerile de emisii necesare, provocând astfel un decalaj periculos", ce anunță dereglări mari ale climei (valuri de caniculă, inundații, super-uragane), a subliniat Erik Solheim, directorul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE), un organism afiliat ONU care publică în fiecare an un raport referitor la activitățile din domeniul climei planetare. "Guvernele, sectorul privat, societatea civilă trebuie să acopere acest decalaj catastrofal", a adăugat el, conform Agerpres. După părerea aceluiași specialist, "la un an după intrarea în vigoare a Acordului pentru climă de la Paris, suntem departe de a face ceea ce trebuie făcut pentru a proteja sute de milioane de persoane de o viață mizeră". "Acordul de la Paris a impulsionat acțiunea climatică, însă această dinamică a rămas în mod clar fără suflu", a declarat ministrul costarican Edgar Guttierez Espeleta, președintele din 2017 al consiliului de administrație al acestei organizații (UN Environment Assembly).
Potrivit raportului PNUE, ce reprezintă o sinteză a celor mai recente studii științifice, trebuie în același timp "să fie accelerate acțiunile pe termen scurt și să fie întărită ambiția pe termen lung". "Toate țările sunt vizate", în special țările din G20, care generează împreună trei sferturi din totalul emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră. Revizuirea angajamentelor naționale, prevăzută pentru anul 2020 în virtutea Acordului de la Paris, va fi "ultima ocazie" pentru a găsi traiectoria corectă pentru 2030: Altfel, "este extrem de improbabil" ca ritmul de creștere a temperaturii de pe Terra să rămână sub pragul de 2°C și, a fortiori, sub 1,5°C în raport cu perioada Revoluției Industriale, precizează același bilanț, publicat cu câteva zile înainte de startul celei de-a 23-a ediții a Conferinței ONU pentru modificări climatice (COP23), ce va debuta pe 6 noiembrie în orașul german Bonn.
Angajamentele de reducere a emisiilor la orizontul anilor 2025 sau 2030 prezentate voluntar de către statele participante la COP21, ce a avut loc la sfârșitul anului 2015, vor face temperatura globală să crească cu mai mult de 3°C până în anul 2100.
Perspective "sumbre"
Pentru a rămâne sub pragul de 2°C, omenirea ar trebui să emită cel mult 41,8 gigatone de CO2 în 2030. În 2016, această cantitate a fost de 51,9 gigatone. Or, dacă țările ar respecta angajamentele prezentate, fără să le revizuiască și să le facă încă și mai drastice, atunci emisiile globale de CO2 vor fi de 52,8 gigatone în 2030.
Din 2014, emisiile de CO2 provenind din carburanți fosili s-au stabilizat, în special grație Chinei care a decis să utilizeze mai puțin arderile de cărbune. Însă ele ar trebui reduse considerabil, în contextul în care concentrația din atmosferă a acestui gaz persistent nu a fost niciodată atât de mare. În schimb, emisiile de metan, un gaz cu un efect și mai puternic de încălzire, nu încetează să crească.
Renovarea clădirilor, reîmpăduririle, energiile regenerabile, transporturile economice fac parte din lista de acțiuni posibile și necesare, întocmită de PNUE, care ar putea, potrivit acestor experți, să determine o scădere cu 30 de gigatone a emisiilor de CO2 până în 2030. Același raport a enumerat însă și o serie de incertitudini în această privință: tehnologice și legate de capacitatea și voința statelor de a adopta astfel de măsuri. Închiderea progresivă a termocentralelor se impune, notează raportul PNUE, care afirmă că pe plan mondial există încă în stare de funcționare 6.683 de astfel de centrale (și multe altele în stadiul de proiect).
Trebuie să se acționeze și în cadrul mediului de afaceri: cele mai poluante 100 de companii din lume generează împreună un sfert din totalul emisiilor, a reamintit același raport. Însă nimic nu dovedește deocamdată că dinamica actorilor non-statali (companii, colectivități) ar putea compensa întârzierile acumulate în această privință. "PNUE încearcă să își păstreze o viziune optimistă, deși viitorul pare sumbru, a comentat climatologul Glen Peters, contactat de AFP. "Acesta este cel de-al optulea raport și în fiecare an concluzia este aceeași: 'trebuie acționat de urgență, mijloace accesibile sunt la dispoziția noastră'. Dar, în detalii, textul este mai degrabă sumbru în acest an", a adăugat el.
"Pentru că fiecare acțiune se află la limita fezabilității sale, astăzi", a subliniat același expert, cercetător la Centrul de cercetare Cicero din Oslo. "Dacă una dintre ele eșuează, nu vom putea să acoperim decalajul în 2030". "Noul raport reprezintă o bună contrapondere față de excesul de optimism generat de stabilizarea emisiilor de CO2", a declarat cercetătorul Oliver Geden de la Institutul german de afaceri internaționale (SWP) din Berlin, unul dintre autorii săi. "Este deja al optulea raport. Unde sunt măsurile luate după precedentele șapte?", s-a întrebat el.
Un element care evidențiază urgența unor astfel de măsuri este următorul: prezența pentru prima dată în raport a unui capitol — mult timp tabu — despre tehnicile care permit aspirarea CO2-ului din atmosferă (prin intermediul pădurilor și solurilor, dar și prin procedee industriale deocamdată incerte).
