Premium
Cu datorii grele pe cap, moștenite de la ambele partide, noul PNL recurge la măsuri disperate pentru a dispune de banii necesari pentru finanțarea camnpaniei la locale. Terenul a fost pregătit încă de anul trecut prin modificarea legislației privind finanțarea partidelor. Membrii de partid devin bancherii contributori la pușculița de partid, în timp ce statul devine garantul decontării acestor împrumuturi.
Vezi și: DNA a pus sechestru pe doua vile din Saint Tropez apartinand lui Horia Simu (presa)
Conducerea PNL intenționează să-și pună membrii de partid cu funcții să se caute prin buzunare și să contribuie la efortul de campanie. Contribuția nu constituie o obligație, dar liderii vor ține cont de modul în care se va implica fiecare coleg de partid din actualul BPN. Conform surselor citate, s-a analizat și varaianta contractării unui credit bancar, prin oferirea de sedii pe post de garanții ipotecare, dara această varaintă nu este considerată cea mai eficientă. Un credit bancar înseamnă dobânzi mari, iar achitarea sa în anii următori depinde de existența unui circuit perfect al banilor proveniți din cotizații și alte forme de contribuții, un scenariu dificil de asigurat de către PNL, cunoscută fiind lipsa de apetit a propriilor membri de a chita această contribuție.
Drept urmare . s-a decis ca fiecare membru din conducere să contribuie cu sume între 20.000 și 50.000 de lei pentru a aduna o bună parte din banii necesari pentru efortul de campanie la nivel național. banii pot fi dați fie ca persoanpă fizică, fie prin firmele la care sunt acționari. Conform legii, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a împrumuturilor primite de un partid politic nu poate depăși suma de 26.258.450 lei. Valoarea maximă a împrumuturilor primite de la o persoană fizică nu poate depăși valoarea de 210.000 lei, în timp ce pentru o firmă pragul maxim nu poate depăși valoarea de 525.000 lei.
Pentru liderii de organizații județene dispuși să scoată un ban din portofel, minimul va fi de 20.000 de lei. Se încearcă găsirea unui prag cât mai rezonabil pentru parlamentari, mai ales că succesul oricărei campanii la alegerile generale în colegii depinde de mobilizarea unui număr cât mai mare de aleși locali. Totodată, împrumuturile sub 100.000 de lei intră sub regimul confindențialității.
Noii bancheri de partid nu vor mai avea motive de îngrijorare ca în trecut, când alți foști și actuali colegi au fost nevoiți să recurgă la instanță pentru a-și recupera banii pentru diverse prestări de servicii făcute în campanie prin firmele lor.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, PSD are datorii de peste 25 de milioane de lei, iar PNL o sumă similară -15 milioane de lei restanțele partidului şi 10 milioane de lei de la fostul PDL. Aceste sume nu constituie singura povară financiară pentru liberali. Conducerea nu a ajuns la nici o înţelegere cu foştii aliaţi social-democraţi în privinţa celor peste 9 milioane de lei cât reprezintă datoriile fostului USL. Vechile incidente sunt acum de domeniul trecutului. Ca și în cazul împrumuturilor contractate de populație prin programul Prima Casă, și aceste împrumuturi au primit o formă asiguratorie, fie ea și indirectă. Doar că împrumutul nu este garantat pe jumătate de către stat, ci în totalitate.
Legislația finanțării partidelor politice permite decontarea cheltuielilor de campanie în totalitate pentru acele partide care obțin cel puțin 3% din sufragii la un scrutin electoral. Potrivit noilor reglementări, cheltuiala în campanie este rambursată de la bugetul de stat, în cel mult trei luni de la alegeri, în funcţie de numărul de voturi obţinute.
Termenul de restituire a împrumuturilor în bani nu poate fi mai mare de trei ani, cele nerestituite la termen putându-se constitui în donaţii numai cu acordul părţilor şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii. Legiuitorul a interzis finanţarea campaniei electorale în mod direct sau indirect de către persoane fizice care nu au cetăţenia română sau de persoane juridice de altă naţionalitate decât cea română, cu excepţia finanţării de către cetăţenii statelor membre ale UE care au domiciliul în România şi deţin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar.
P altă sursă pentru achitarea acestor împrumuturi o constituie subvențiile de la stat. Ea se va vărsa lunar prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente într-un cont special deschis de fiecare partid politic. Legea prevede că subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu pot fi supuse executării silite prin poprire.
La articolul 38 al legii se prevede că în ”cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, în cazul în care partidul, alianţa politică a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”.
Un candidat pentru Parlament poate primi cel mult 60.000 de lei. Cum viitorul Legislativ va avea în jur de 400 de parlamentari, fiecare partid care ia peste 3% va primi în jur de 24.000.000 lei. La alegerile din 2012, patru alianțe sau partide au obținut peste 3%, ceea ce ar ridica pragul cheltuielilor pentru Parlament la 96.000.000 de lei. Pentru un candidat la Parlamentul European statul decontează până la 750.000 de lei, ceea ce înseamnă 24.000.000 de lei pentru cei 32 de candidați ai partidelor care depășesc 3%. La ultimele alegeri europarlamentare, șase partide au depășit 3%, iar dacă s-ar fi aplicat aceste reguli, nota de plată s-ar fi ridicat la 144.000.000 de lei. În fine, pentru alegerile locale, statul va deconta în jur de 100.000.000 de lei. În total, nota de plată pentru toate tipurile de scrutin se va ridica la aproximativ 500.000.000 de lei. Acest calcul nu include situațiile neprevăzute, statul urmând să deconteze, de exemplu, și cheltuielile pentru un eventual referendum de demitere a președintelui.
