Premium
Guvernul Grindeanu este criticat din nou de la Cotroceni, din cauza bugetului întocmit pe 2017. Consilierul preşedintelui Iohannis pe probleme economice, Cosmin Marinescu, afirmă că strategia Guvernului de a creşte de trei ori creditele de angajament va pune o presiune mare pe bugete anilor următori, cu riscul unui deficit scăpat de sub control.
Vezi şi: SURSE - Dragnea își strânge oastea în Deltă: pregătește o rafală în Parlament
Vezi şi: Confuzie în negocierile Cioloș-USR. Cele două tabere se contrazic
"Spre deosebire de toți ceilalți ani, bugetul pentru 2017 vine cu o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată și principala problemă a situației bugetare în următorii ani", scrie Marinescu pe blogul personal.
Potrivit consilierului prezidenţial, problema bugetului pe 2017 este volumul record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare. "Odată umflat în prezent, acest „buget paralel” va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor", afirmă Marinescu.
Bugetul general consolidat pentru 2017 prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat. Din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale – 31 miliarde lei fiind credite de angajament prevăzute în contul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Creditele de angajament din bugetul 2017 sunt de circa 3,5 ori mai mari decât cele prevăzute în bugetul 2016, care a fost subordonat, totuși, aceleiași viziuni pro-ciclice, mai scrie Marinescu.
Consilierul prezidenţial explică şi implicaţiile acestei situaţii. "(...) În 2017 vor fi angajate pentru anii următori cheltuieli de circa 25 miliarde lei, adică circa 3% din PIB, numai la nivelul Ministerului Dezvoltării. Așadar, creditele de angajament din 2017 vor presa asupra bugetelor următoare, anual, cu circa 1% din PIB, prin creșterea anuală a necesarului de plăți.
De aici și posibile derapaje în planul deficitului bugetar. Efectul angajărilor curente asupra deficitelor viitoare va fi unul covârșitor, mai ales dacă se menține trendul actual al politicilor fiscal-bugetare, anume „jos taxele, sus cheltuielile!”, trend care oricum subminează, prin el însuși, poziția finanțelor publice.
Însă dincolo de problema deficitului, sau mai degrabă în virtutea acesteia, intervine problema capacității de plată a bugetelor locale. În cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective.
Este evident că România are mare nevoie de investiții, care să însemne extinderea și modernizarea infrastructurii, a rețelelor de utilități esențiale pentru bunăstarea unei comunități. Însă experiențele administrative recente ne-au arătat că, în general, când crește cantitatea (alocărilor), scade calitatea (investițiilor). Nu este deci suficient să avem șantiere deschise în toată țara, mai trebuie să vedem și pe ce vor fi cheltuiți banii.
Și ajungem astfel la problema calității investițiilor publice, care devenise deunăzi chiar sursă de folclor, inclusiv în comunicarea guvernamentală actuală: terenuri de sport în pantă, patinoare uscate, telegondole nemișcate etc.
În cele din urmă, ne întoarcem la calitatea construcției bugetare, care trebuie să includă scenarii privind implicațiile bugetare ale creditelor de angajament, precum și capacitatea administrativă de a asigura eficiența cheltuielilor publice.
În ambele privințe, deocamdată, încă suntem la stadiul de proiect", mai scrie Cosmin Marinescu pe blog.
