Premium
Parteneriatul Estic a fost creat în urmă cu mai bine de șase ani, cu menirea clară de construi o relație solidă cu vecinii de la Est ai Uniunii: Azerbaidjan Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Până acum, pașii au fost totuși modești, scrie rfi.ro.
Rolul summitului Parteneriatului estic ce începe joi la Riga este să sprijine cele trei state estice care au intenții proeuropene declarate: Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cele care au și semnat Acorduri de Asociere cu UE, a explicat ministrul de Externe al Letoniei înainte de reuniune. Mai mult, ar trebui să încurajeze toți cei șase foști sateliți ai URSS să facă reforme, primind în schimb beneficii economice.
Vor exista însă destul de puține promisiuni concrete, cel mai probabil din cauza presiunilor puse din nou de Moscova și a temerilor Occidentului că armistițiul din Ucraina este prea fragil pentru a-și permite să provoace Rusia, comentează presa internațională. Cert este că o serie de guverne din UE sunt reticente faţă de recunoaşterea aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatului Estic în declaraţia finală a reuniunii de la Riga.
Așa că inevitabil vor exista dezamăgiri mari pentru Moldova, Ucraina și Georgia. Ucraina va semna pentru un împrumut de 1,8 miliarde de euro convenit anterior cu Bruxelles-ul. De asemenea Comisia Europeană va oferi finanțare pentru companii mici și mijlocii din Ucraina, Georgia și Moldova, circa trei miliarde de euro în total. Vor fi reconfirmate aspirațiile lor europene.
Este doar ce va îndulci pastila, pentru că nicio decizie concretă nu va fi luată în acest sens. Moldova nu va primi unda verde pentru a-și depune candidatura de aderare, iar Ucraina și Georgia nu vor obține liberalizarea sistemului de vize pe care o doreau pentru ca cetățenii lor să poată călători liber în Spațiul Schengen. Toate cele trei state au acuzat Uniunea înainte de summit că nu le-a dat semnale clare în privința unei eventuale aderări la blocul comunitar.
“Dacă nu reușim să marcăm vreun pas înainte pe chestiuni precum liberalizarea vizelor, înseamnă că acceptăm o logică absurdă, că dacă îi permiți unui georgian să viziteze mai ușor Parisul, asta e o amenințare pentru Rusia”, a spus, vizibil iritat, liderul de la Tbilisi, Giorgi Margvelașvili.
Chiar dacă în calitate de premier al Poloniei, Donald Tusk a promovat Parteneriatul Estic, acum, ca șef al Consiliului European, încearcă să tempereze așteptările Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Iată ce spune polonezul într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, cu o zi înainte de summit.
“În primul rând, Parteneriatul Estic nu a reprezentat o promisiune formală, oficială în vederea aderării la Uniunea Europeană. În fapt, această idee, a visului aderării e ceva nou. Dar Georgia, Moldva și Ucraina au dreptul la visul european. Responsabilitatea mea, a noastră, este să nu le oferim promisiuni goale că așa ceva se va întâmpla mâine sau poimâine. Dar trebuie să le arătăm drumul spre Europa, nu neapărat calitatea de membru în viitorul previzibil, dar către standardele europene și către comunitatea noastră politică și culturală, poate informală, în următorii ani. Obligația noastră este să le spunem adevărul.”
Tusk şi-a exprimat speranţa ca atât cetăţenii ucraineni, cât şi cei georgieni să se poată bucura de călătoria fără vize în zona Schengen încă de anul viitor, dar că totul depinde de eforturile lor.
Aflat la Chișinău în urmă cu trei săptămâni, Donad Tusk a cerut Moldovei să-și reformeze sistemul de justiție și pe cel bancar și să continue lupta contra corupției.
Singurul aspect concret pe care l-ar putea aduce summitul de la Riga este dezghețul relațiilor cu Belarusul. Pentru prima dată în istoria acestor summituri, va participa premierul belarus. Iar același președinte al Consiliului European, Donal Tusk, afirmă că motivul acestui dezgheţ este angajamentul Belarusului în soluţionarea crizei din Ucraina şi recunoaşte că a fost plăcut surprins de președintele Aleksandr Lukaşenko.
“E evident și nu doar pentru mine că drepturile omului nu sunt respectate, în special când ne referim la chestiunea prizonierilor politici. În această privință, nu s-a schimbat nimic. Pe de altă parte, avem câteva semnale promițătoare de la Minsk, de la președintele Lukașenko în ce privește situația internațională și geopolitică din această parte a continentului nostru. Mă pot referi și la experiența mea personală. A fost o surpriză că Lukașenko și guvernul au fost chiar de mare ajutor și folositori la negocierile pentru așa-numitul acord de la Minsk pentru rezolvarea crizei din Donbass și agresiunea Rusiei în Ucraina. Trebuie să fim gata să recompensăm, de bună seamă, doar această parte a relației bilaterale. Dar dacă vezi că ceva pozitiv e pe masă, trebuie să spunem deschis că e o direcție bună.”
Minskul ar putea obţine, în capitala letonă, o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.
Rusia, care consideră că fostele republici sovietice fac încă parte din sfera sa de influenţă, a criticat summitul de la Riga, despre care a afirmat că "are un colorit clar antirusesc".
Rămâne de văzut așadar cum va împăca și la acest summit Uniunea temerile de Rusia cu nevoia de a ajuta statele est-europene.
