Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ultima mutare a sultanului Recep Erdogan: Ce a făcut liderul de la Ankara

Recep Tayyip Erdogan

"O naţiune, un drapel, o patrie, un stat", acest slogan politic din ultimii ani a fost reluat de omul forte al Turciei, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, drept un simbol al unităţii naţionale după lovitura de stat eşuată de la jumătatea lunii iulie, comentează joi France Presse. Înainte de puciul eşuat din 15 iulie, era dificil de vorbit despre o unitate naţională cu opoziţia, aflată într-un război constant al declaraţiilor cu puterea, într-o ţară polarizată la extrem de retorica şefului statului şi sud-estul majoritar kurd, afectat de un război civil.

Citeşte şi: Război total între Dacian Cioloş şi Liviu Dragnea: Premierul loveşte frontal

Această unitate naţională a reapărut la manifestaţia uriaşă de duminică la Istanbul, la care au participat şi lideri ai opoziţiei, alături de o mare de oameni, într-un gest de solidaritate "pentru democraţie", de la care a absentat partidul pro-kurd. Acum întrebarea este dacă Erdogan va profita de această unitate pentru a vindeca rănile unei naţiuni foarte divizate şi pentru a obţine revizuirea constituţională pe care şi-o doreşte pentru a transform Turcia după dorinţa sa, notează AFP. "Starea de spirit în ţară este sumbră şi de nervozitate, dar şi de unitate cu Erdogan", opinează Soner Cagaptay, director de programe la Washington Institute. "În acest stadiu, Erdogan poate juca rolul de unificator", consideră el.

Potrivit acestui analist, unitatea s-a născut din caracterul istoric al nopţii loviturii de stat eşuate, când avioane de vânătoare pilotate de rebeli au bombardat ţinte-cheie ca parlamentul, în timp ce autorităţile acuză că în spatele puciului ratat s-ar afla predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat în SUA. "Complotul este probabil evenimentul politic cel mai traumatizant în Turcia de la căderea Imperiului Otoman", consideră Cagaptay, estimând că Ankara nu a suferit un astfel de atac militar de la invazia hoardelor turco-mongole ale lui Tamerlan în 1402.

Vezi şi: Dragnea intră în ofensivă, în războiul cu Cioloș

Ozgur Unluhisarcikli, directorul biroului Fondului Marshall la Ankara, subliniază la rândul său că mânia turcilor împotriva autorilor loviturii de stat eşuate a fost decisivă în sprijinul lor faţă de epurarea care a urmat sub incidenţa stării de urgenţă. "În timp ce mulţi se temeau că Erdogan foloseşte lovitura de stat pentru (...) a-şi construi regimul autoritar, această furie a unificat populaţia în favoarea măsurilor guvernamentale", spune el. Semn al dorinţei de reconciliere, preşedintele turc a renunţat la acuzaţiile de calomnie împotriva unor personalităţi ale opoziţiei, între care liderul Partidului Republican al Poporului (CHP social-democrat), Kemal Kilicdaroglu, care îl numise pe Erdogan "dictator de mucava", după ce îl acuzase că iroseşte banii contribuabililor pentru a decora baia palatului prezidenţial, între altele, cu vase de toaletă de aur.

Dar în timp ce Erdogan l-a invitat pe Kilicdaroglu şi pe liderul naţionalist Devlet Bahceli la palatul său prezidenţial pentru discuţii de neconceput în urmă cu câteva săptămâni, un lider politic s-a evidenţiat prin absenţa sa: Selahattin Demirtas, copreşedinte al Partidului Democraţiei Popoarelor (HDP) pro-kurd. El nu a fost prezent nici la marele miting de la Istanbul, chiar dacă a condamnat fără echivoc tentativa de lovitură de stat. Guvernul îl acuză de legături cu rebelii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care duce o luptă armată împotriva statului turc.

Un armistiţiu de doi ani şi jumătate a fost rupt anul trecut şi se pare că nu exista nicio şansă de a reveni la discuţii de pace care au dat speranţe pentru încetarea conflictului care durează de peste 30 de ani. "Erdogan va juca un rol unificator, excluzând HDP şi pe naţionaliştii kurzi. Atitudinea sa faţă de HDP nu se va schimba decât dacă PKK este învins", a apreciat Cagaptay. Liderul turc se confruntă cu o provocare uriaşă de menţinere a unităţii într-o cursă politică pe termen lung. Se pare că vrea să rămână la putere până în 2024 şi să ducă la îndeplinire proiectele sale ambiţioase pentru o "nouă Turcie", de la liniile de tren de mare viteză la canalul în stil Panama la Istanbul. Proiectul politic care îi este cel mai drag îl reprezintă revizuirea Legii Fundamentale în favoarea unui regim prezidenţial, care i-ar consacra puterile sale de şef al statului, un demers foarte nesigur înainte de lovitura de stat. Un membru al Partidului de guvernământ al Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Abdulhamit Gul, a anunţat miercuri negocieri în această săptămână cu opoziţia pentru o nouă Constituţie. 'Este o unitate fragilă care se va face bucăţi în momentul în care Erdogan va încerca s-o utilizeze pentru a-şi atinge scopurile', preconizează Unluhisarcikli.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.