Premium
Un număr de 75 de refugiaţi ucraineni sunt cazaţi, în prezent, în mai multe localităţi din Harghita, a informat joi, prefectul judeţului, Petres Sandor, toate instituţiile cu atribuţii, dar şi persoane fizice sau asociaţii oferind sprijinul de care aceştia au nevoie, potrivit Agerpres.
Petres Sandor a precizat, într-o conferinţă de presă organizată în comun cu preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, că 37 de refugiaţi se află la Izvoru Mureşului, fiind cazaţi la Complexul Sportiv Naţional, 14 persoane sunt cazate în Lueta, prin grija unei fundaţii din localitate, 13 refugiaţi sunt în municipiul Topliţa şi alţi 11 în localitatea Praid, aceştia fiind găzduiţi în pensiuni sau case puse la dispoziţie de localnici.
Din cei 75 de refugiaţi care vor sta în judeţ o perioadă mai lungă de timp, 40 sunt copii, 29 sunt femei şi şase sunt bărbaţi.
"Din data de 20 martie, am început să primim primele grupuri de refugiaţi care nu stau o zi sau două, nu tranzitează teritoriul judeţului, ci vor sta o perioadă mai lungă aici. Şi, din acest punct de vedere, avem responsabilităţi sporite faţă de ei, în comparaţie cu cei care doar tranzitează judeţul. Dată fiind evoluţia situaţiei din Ucraina, ne temem că nu o să fie ultimele grupurile de refugiaţi şi din 20 martie am început să învăţăm paşii pe care trebuie să-i facem pentru ca să le asigurăm tot ceea ce se poate asigura în timpul şederii lor. Şi spun deliberat că am început să învăţăm, pentru că aş minţi dacă aş spune că suntem pregătiţi pentru asemenea situaţie. De mai bine de 77 ani, zona noastră nu a fost prinsă în orori legate de un război şi noi am sperat că nici nu o să mai fie vreodată, dar uite că nu este aşa", a declarat prefectul Petres Sandor.
El a arătat că se derulează toate procedurile legale privind ajutorarea refugiaţilor, cu implicarea instituţiilor cu atribuţii, pentru a asigura cazare, masă, dar şi satisfacerea nevoilor medicale şi personale.
"Identificăm pe liste nevoile personale ale acestor grupuri, este în curs de desfăşurare această activitate şi pe baza acestor liste o să vedem ce se poate asigura de către cei care i-au primit, ce se poate asigura prin ISU, prin CJAS, pe filiera medicală, şi ce anume trebuie să rezolvăm prin eforturi proprii, cu ajutorul unor oameni de bine şi la ce vom avea nevoie de sprijinul concetăţenilor din judeţ", a spus prefectul Harghitei.
Acesta a mai precizat că funcţionează şi un grup de lucru format din specialişti ai Asociaţiei Caritas, Consiliului Judeţean şi Instituţiei Prefectului, pentru coordonarea eforturilor de ajutorare a refugiaţilor.
Petres Sandor a ţinut să amintească "ajutorul necondiţionat şi foarte, foarte pertinent al unor instituţii sau persoane", dând exemplul Academiei de Fotbal de la Miercurea Ciuc, care a acceptat ca fotbaliştii juniori cazaţi la Izvoru Mureşului să se antreneze alături de ceilalţi sportivi.
"Este un sprijin psihic imens pentru ei să poată să-şi păstreze o bucăţică din viaţa normală de până acum şi suntem recunoscători celor de la Academie pentru acest lucru", a spus Petres.
De asemenea, el a dat exemplul unui lanţ local de farmacii, care a pus la dispoziţie unele medicamente de care refugiaţii aveau nevoie, dar şi ajutorul oferit de un medic stomatolog şi de unul oftalmolog din Gheorgheni, pentru efectuarea unor intervenţii medicale, de sprijinul pe care o femeie vorbitoare de ucraineană îl acordă autorităţilor pentru a menţine contactul cu refugiaţii sau de modul în care locuitorii reacţionează pentru ajutorarea lor.
Din cei 75 de refugiaţi care vor sta în judeţ o perioadă mai lungă de timp, 40 sunt copii, 29 sunt femei şi şase sunt bărbaţi.
"Din data de 20 martie, am început să primim primele grupuri de refugiaţi care nu stau o zi sau două, nu tranzitează teritoriul judeţului, ci vor sta o perioadă mai lungă aici. Şi, din acest punct de vedere, avem responsabilităţi sporite faţă de ei, în comparaţie cu cei care doar tranzitează judeţul. Dată fiind evoluţia situaţiei din Ucraina, ne temem că nu o să fie ultimele grupurile de refugiaţi şi din 20 martie am început să învăţăm paşii pe care trebuie să-i facem pentru ca să le asigurăm tot ceea ce se poate asigura în timpul şederii lor. Şi spun deliberat că am început să învăţăm, pentru că aş minţi dacă aş spune că suntem pregătiţi pentru asemenea situaţie. De mai bine de 77 ani, zona noastră nu a fost prinsă în orori legate de un război şi noi am sperat că nici nu o să mai fie vreodată, dar uite că nu este aşa", a declarat prefectul Petres Sandor.
El a arătat că se derulează toate procedurile legale privind ajutorarea refugiaţilor, cu implicarea instituţiilor cu atribuţii, pentru a asigura cazare, masă, dar şi satisfacerea nevoilor medicale şi personale.
"Identificăm pe liste nevoile personale ale acestor grupuri, este în curs de desfăşurare această activitate şi pe baza acestor liste o să vedem ce se poate asigura de către cei care i-au primit, ce se poate asigura prin ISU, prin CJAS, pe filiera medicală, şi ce anume trebuie să rezolvăm prin eforturi proprii, cu ajutorul unor oameni de bine şi la ce vom avea nevoie de sprijinul concetăţenilor din judeţ", a spus prefectul Harghitei.
Acesta a mai precizat că funcţionează şi un grup de lucru format din specialişti ai Asociaţiei Caritas, Consiliului Judeţean şi Instituţiei Prefectului, pentru coordonarea eforturilor de ajutorare a refugiaţilor.
Petres Sandor a ţinut să amintească "ajutorul necondiţionat şi foarte, foarte pertinent al unor instituţii sau persoane", dând exemplul Academiei de Fotbal de la Miercurea Ciuc, care a acceptat ca fotbaliştii juniori cazaţi la Izvoru Mureşului să se antreneze alături de ceilalţi sportivi.
"Este un sprijin psihic imens pentru ei să poată să-şi păstreze o bucăţică din viaţa normală de până acum şi suntem recunoscători celor de la Academie pentru acest lucru", a spus Petres.
De asemenea, el a dat exemplul unui lanţ local de farmacii, care a pus la dispoziţie unele medicamente de care refugiaţii aveau nevoie, dar şi ajutorul oferit de un medic stomatolog şi de unul oftalmolog din Gheorgheni, pentru efectuarea unor intervenţii medicale, de sprijinul pe care o femeie vorbitoare de ucraineană îl acordă autorităţilor pentru a menţine contactul cu refugiaţii sau de modul în care locuitorii reacţionează pentru ajutorarea lor.
